Ministerul rus de externe precizează că aceasta este o măsură de răspuns la „decizia nemotivată” a Chișinăului de a expulza, la 1 noiembrie, un angajat al Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a confirmat, într-un comunicat de presă, expulzarea diplomatului moldovean. Decizia Chișinăului privind expulzarea diplomatului rus, anunțată pe 31 octombrie, s-a bazat pe amplificarea atacurilor cu rachete asupra Ucrainei și sporii riscurilor la adresa securității cetățenilor R. Moldova.
Atunci, Moscova a calificat acest gest ca fiind un „act neprietenesc” ce „demontează colaborarea moldo-ruse”.
Rachetă rusă căzută la Naslavcea
O rachetă de producție rusească, după cum s-a stabilit ulterior, a căzut în vecinătatea satului Naslavcea, din raionul Ocnița, pe 31 octombrie, fără să producă victime. Unda de șoc provocată de explozie a avariat peste 20 de case din localitate. Pagubele au fost estimate la circa 70.000 de lei, fiind înlăturate în mare parte între timp.
La scurt timp după incident, Chișinăul l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Vasnețov, căruia i-a fost transmisă decizia de expulzare a unui diplomat rus.
Audieri în parlamentul moldovean
Miercuri, 9 noiembrie, Comisia parlamentară pentru securitate națională a audiat, cu ușile închise, un raport al Ministerului Apărării privitor la incidentul din 31 octombrie de la Naslavcea. Surse din parlament au precizat pentru Europa Liberă că decizia ca audierile să se desfășoare cu „ușile închise” a fost luată de către „participanții la comisie”.
După ședință, președintele comisiei, deputatul PAS Lilian Carp, a declarat că, potrivit raportului, racheta ar fi fost de tip Kalibr, de producție rusească și a fost lansată, cel mai probabil, de pe mare, adică a fost o rachetă de croazieră supersonică. Deputatul a precizat că racheta a căzut pe o insulă ce aparține Moldovei, formând un crater cu o rază de 8 metri și o adâncime de aproximativ 2 metri. Carp a mai spus că nu au fost stabilite cauzele prăbușirii rachetei. Procutratura a intentat un dosar pe acest caz.
Anterior, Lilian Carp a declarat că în cazul în care racheta își atingea ținta [barajul de Centrala hidroelectrică de la Novodnestrovsk], consecințele ar fi fost catastrofale, existând riscul inundării a circa 40 de localități moldovene.
Au mai fost precedente
La începutul lunii octombrie, trei rachete de croazieră, lansate de pe nave maritime ruse au tranzitat teritoriul R. Moldova în regiunea satului Cobasna [regiunea transnistreană, unde se află un depozit de muniții și arme] și a municipiului Soroca. Rusia a negat că rachetele rusești lansate contra Ucrainei ar fi violat spațiul aerian al R. Moldova.
