Rusia a început manevre militare la granița sa cu Ucraina și în Crimeea ocupată, a doua zi după ce Washingtonul a anunțat că a pus 8.500 de militari în stare de alertă extremă, gata să fie desfășurați pe flancul de est al Europei în orice moment.
Cum o rezumă Le Monde, manevrele rusești au mobilizat, ca o demonstrație de forță, 6.000 de oameni, avioane de vânătoare și bombardiere.
Poate legat de ansamblu strategiei și pentru a asigura o continuitate și stabilitate, în Crimeea, cum o anunță chiar în această dimineață, la Moscova, Kommersant, guvernatorul peninsulei ocupate de Rusia încă din 2014, Serghei Axionov, e pe cale de a primi dreptul legal de a se prezenta pentru un al treilea mandat. Legea rusă nu permite decât două mandate succesive, în orice funcție publică (motiv pentru care Putin însuși, la putere de mai bine de două decenii, a fost nevoit la un moment dat să recurgă la faimoasa rocadă administrativă cu Dmitri Medvedev, acela devenind președinte un mandat). Acum însă se pregătește modificarea legii, astfel încât nu doar fidelul guvernator al Crimeei, Axionov, dar și Putin însuși să poată rămâne la putere pe termen nedefinit.
În acest timp, pe fundal de poker diplomatic, președintele SUA, Joe Biden, a ținut să declare: „Nu avem nicio intenție să desfășurăm forțe americane sau NATO în Ucraina”. El a repetat, însă, că este gata să aprobe sancțiuni care să îl vizeze personal pe Vladimir Putin, dacă președintele rus ar ataca Ucraina. Asta ar însemna, de pildă, detectarea și blocarea tuturor conturilor bancare pe care Putin sau persoane apropiate lui le dețin în bănci americane.
Tocmai în perspectiva acestor eventuale sancțiuni, principalul cotidian de opoziție, Novaia Gazeta, anunță o știre care riscă să-i înspăimânte pe mulți ruși: guvernul se pregătește să interzică orice formă de criptomonedă (криптовалют).
Platforma media RBC, a grupului de afaceri RosBiznesConsulting, se arată însă mai optimistă și explică dificultățile practice ale unei asemenea decizii care ar căuta să separe Bitcoin de blockchain.
Bitcoin nu va salva El Salvador
În paralel, Fondul Monetar Internațional (FMI) a cerut guvernului din El Salvador să renunțe la planul de a adopta Bitcoin ca monedă națională.
Din septembrie încoace, „Bitcoin circulă în El Salvador cu aceeași putere de schimb ca și dolarul american”, amintește El Mundo, în Spania. Este o premieră mondială pentru o criptomonedă. FMI a avertizat în mod repetat despre „riscurile pentru stabilitatea macroeconomică, fiscală și financiară stârnite de adoptarea unei criptomonede ca mijloc legal de plată și schimb”.
Evident, valoarea extrem de volatilă a unei unități de schimb virtuale explică reticența FMI. Agenția Bloomberg a scris de altfel că președintele din El Salvador, Nayib Bukele, este „probabil singurul șef de stat care folosește bani publici ca să cumpere Bitcoins cu telefonul”. („În pielea goală”), a comentat amuzat pe Twitter președintele Nayib Bukele, care a introdus Bitcoin ca monedă în El Salvador în urmă cu ceva mai bine de trei luni. În vârstă de doar 40 de ani, el a fost poreclit de Slate: „primul dictator milenial al Americii Latine”.
Economistul Steve Hanke a spus pentru revista Fortune: „Piețele par să creadă că președintele din Salvador s-a țicnit și probabil chiar e nebun.”
Între timp, piața criptovalutei tocmai a pierdut 140 miliarde dolari într-o singură zi, cum o anunță, tot la Moscova, Lenta.ru.
Macron și Scholz: balet diplomatic coordonat
„Dacă se declanșează o agresiune” din partea Rusiei împotriva Ucrainei, „răspunsul nostru va fi sever și masiv, iar costul va fi foarte mare”, a avertizat marți Emmanuel Macron, vorbind la Berlin alături de cancelarul german Olaf Scholz.
Germania deține anul acesta președinția grupului G7, al celor șapte mari democrații și puteri economice ale planetei, în vreme ce Franța exercită în prima jumătate a anului președinția rotativă a UE.
Franța dorește să facă încă o încercare de negociere directă în conflictul ucrainean, prin intermediul unei discuții telefonice Macron-Putin programate să aibă loc vineri. Parisul pledează, de asemenea, pentru un dialog direct între UE și Rusia – în zadar pentru moment – în dorința de a evita ca Moscova să negocieze doar cu Statele Unite, ceea ce ar lăsa Europa pe plan secund.
Cum am rezumat-o ieri tot aici, Germania este foarte criticată, în special de către SUA, pentru refuzul Berlinului — cel puțin până acum — de a oferi material militar Ucrainei.
SUA e gata să trimită gaz în mari cantități în Europa...
În acest timp, cum o scrie la Londra The Guardian, SUA e gata să trimită gaz în mari cantități în Europa în eventualitatea în care Rusia ar tăia aprovizionarea cu gaz a Europei. Europa depinde în mod periculos de gazul rusesc, în special o bună parte a țărilor răsăritene ale continentului.
La Moscova, Izvestia comentează astăzi în detaliu acest plan american de găsire a unor surse alternative de gaz, pentru a înlocui gazul rusesc.
Italia: încă niciun fum alb în alegerea președintelui
În acest timp, la Roma, al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui nu a dus, din nou, la niciun rezultat. Cum explică la Londra The Times, președintele Italiei este ales de cei 1009 de „mari electori”, parlamentari și lideri regionali, netrecând așadar printr-un scrutin direct.
Desemnarea succesorului lui Sergio Mattarella rămâne plină de incertitudini, mai ales după acest eșec de a ajunge la un compromis între partide. Candidatul natural ar fi mult respectatul actual premier și fost guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, însă, cum a remarcat-o deja Libération, trecerea acestuia într-un post lipsit de responsabilitate și atribuții, un soi de „garaj” sau „depou” politic, ar crea un vid de putere într-un moment periculos pentru stabilitatea Italiei (dar și a Europei), ducând în mod sigur la alegeri anticipate nedorite de nimeni.
Editorialul din Le Monde, la Paris, în această dimineață, pune exact aceeași întrebare în legătură cu posibila alegere a lui Mario Draghi în funcția pur onorifică de șef al statului: „Este oare înțelept să se pună capăt experienței guvernamentale a unui om care a arătat că este la înălțimea sarcinii?”
Cum o remarcă însă La Repubblica, opoziția șefului dreptei, Matteo Salvini, față de orice înțelegere propusă până acum face să se profileze spectrul alegerilor anticipate. Ceea ce determină La Repubblica să scrie, pe un ton morocănos, că în loc de fum alb, deocamdată a ieșit un fum negru (fumata nera) din acel conclav de „superelectori”, expresie utilizată de altfel și de Corriere della Sera, din Milano, dar și de La Stampa, din Torino.
Boris Johnson anchetat penal pentru „Partygate”
În Marea Britanie, cum o anunță Financial Times, poliția a decis să deschidă o anchetă penală în chestiunea multelor petreceri pe care Boris Johnson e acuzat că le-ar fi ținut la reședința sa oficială din Downing Street în ultimii doi ani, în vreme ce regulile sanitare ale carantinei nu permiteau decât reunirea a două persoane, chiar și într-un spațiu privat.
În paralel cu asta, cum o amintește The Times, de mai multă vreme este în curs și o anchetă independentă, politică, asupra încărcării regulilor de către Johnson, condusă de o funcționară guvernamentală, Sue Gray, cunoscută pentru probitatea sa și ale cărei concluzii vor fi publicate săptămâna aceasta, poate chiar astăzi.
The Daily Mail vorbește despre „o zi crucială pentru Partygate”, în timp ce The Guardian îi promite lui Boris Johnson „cele mai periculoase 48 de ore din cariera sa”.
În raport, potrivit informațiilor difuzate de Sky News, s-ar afla fotografii cu Boris Johnson și anturajul său bând vin prin birouri în plină pandemie.
Același tabloid pro-conservator și pro-Johnson, Daily Mail, scrie însă pe un ton agasat: „În momentul în care o invazie rusă a Ucrainei este foarte posibilă, iar inflația amenință consumatorul britanic, ni se cere să ne simțim revoltați pentru că pe 30 iunie 2020 personalul din Downing Street, cu totul vreo 30 de colaboratori, au participat la o mică petrecere cu un tort oferit premierului de ziua lui de naștere de către viitoarea sa soție, Carrie”.
Daily Mail vede asta ca pe o tentativă de lovitură de stat a celor care încă nu l-au iertat pe Johnson pentru Brexit. (Asta, combinat cu zvonurile despre o posibilă lovitură de stat pro-rusă în Ucraina și cu puciurile cât se poate de reale din Mali, Sudan și Burkina Faso.)
Problema nu este, desigur, că Johnson bea din când în când câte un gin tonic, ci că seria de petreceri organizate la sediul puterii în ultimii doi ani, pe fundal de pandemie, avea loc frenetic în vreme ce populației i se impuneau reguli de socializare foarte stricte.
Washington Post oferă, de altfel, o listă a tuturor petrecerilor cunoscute pe care Johnson le-a dat în plină pandemie în birourile guvernului. Ancheta deschisă de poliție este în realitate o anchetă penală, care poate, teoretic, duce la pedepse cu închisoarea.
„N-am idee cum se va termina”, a declarat un membru al cabinetului lui Johnson pentru tabloidul The Sun. „Johnson poate să câștige următoarele alegeri, așa cum putem foarte bine să-l vedem în cătușe peste o săptămână.”
