Actualizare 21:00 - Armata israeliană a declarat încheiat atacul iranian cu rachete, spunând oamenilor că pot ieși din adaposturi. Urmările, ca și la atacul iranian precedent, din primăvară, sunt minime, chiar dacă de astă dată Teheranul a țintit în mod clar zone locuite din Israel.

Actualizare 20:20 - Aproximativ 500 de rachete balistice au fost lansate asupra Israelului, scrie Jerusalem Post.

„Priviți cum plouă rachete iraniene peste orașul vechi din Ierusalim, un loc sfânt pentru musulmani, creștini și evrei. Aceasta este ținta regimului iranian: toată lumea”, scrie ministerul israelian al Apărării într-o postare pe X.

CEO-ul Serviciului de Urgență israelian, Magen David Adom -MDA (Scutul Roșu al lui David), Eli Bin, a anunțat că a fost lovită o clădire din nordul Tel Avivului, pe strada George Weiss. MDA a confirmat că încă nu au fost raportate victime.

Actualizare 20:17 - Înalt oficial iranian, citat de Reuters, declară că Iranul este pe deplin pregătit pentru orice represalii după lansarea rachetelor asupra Israelului.

Actualizare 20:13 - Israelul și-a închis spațiul aerian. La scurt timp, și Iordania și Irakul au anunțat aceeași măsură.

Actualizare 20:00 - Iranul spune că a lansat zeci de rachete asupra Israelului și că va ataca din nou dacă Israelul răspunde, transmite Reuters, care citează gărzile revoluționare ale Iranului: „Dacă Israelul va răspunde, va urma un răspuns zdrobitor”.

Actualizare 19:38 - Cu puțin timp în urmă, au fost lansate rachete din Iran către Israel, a anunțat armata israeliană într-un comunicat.

Sirenele sună de câteva minute în tot Israelul.

Guvernul Netanyahu este în reuniune de urgență într-un buncăr.

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) îi îndeamnă pe israelieni să „rămînă vigilenți și să urmeze cu precizie instrucțiunile comandamentului frontului intern”.

„La auzirea unei sirene, trebuie să intri într-un spațiu protejat și să rămâi acolo până la o nouă notificare”, adaugă acesta.

Ar fi vorba de cel puțin o sută de rachete lansate, potrivit ziarului Haaretz.

Actualizare 19:32 - Autoritățile israeliene spun că cel puțin patru persoane au fost rănite grav într-un atac armat la Jaffa, o suburbie a Tel Avivului, transmite ABCNews.

Actualizare 19:00 - Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene (IDF), Daniel Hagari a spus că armata israeliană „monitorizează amenințarea din Iran” și că amenințarea ar putea fi una „pe scară largă”, scrie Haaretz.

Hagari a spus că, atunci când sună sirenele, locuitorii trebuie să intre în adăposturi până când IDF anunță că pot pleca.

Actualizare 17:00 - SUA avertizează despre iminența unui atac cu rachete balistice al Iranului împotriva Israelului, ca urmare a incursiunii terestre israeliene de marți dimineață, precum și ca răspuns la atacurile israeliene împotriva Hezbollah.

Statele Unite consideră că este „iminentă” lansarea de către Iran a unui „atac cu rachete balistice împotriva Israelului”, a declarat marți un oficial american, citat de Financial Times. El a amenințat cu „consecințe grave” dacă atacul va avea loc.

La scurt timp, Casa Albă a avertizat oficial că Iranul plănuiește un atac iminent cu rachete balistice împotriva Israelului.

Avertismentul a venit după ce Israelul a lansat, în urmă cu o seară, o ofensivă terestră în Liban, intensificându-și campania împotriva Hezbollah.

Înainte de incursiunea de marți, Israelul a lansat timp de două săptămâni valuri de atacuri aeriene devastatoare împotriva grupării armate libaneze susținute de Teheran, l-a asasinat pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, și a lansat o campanie copleșitoare de bombardamente în care au murit peste 1.000 de libanezi și au fost strămutați sute de mii de oameni.

Hezbollah este grup armat și partid politic care controlează o mare parte din sudul Libanului.

Hezbollah a fost desemnată organizație teroristă de Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră aripa sa armată, dar nu și partidul politic care face parte din parlamentul libanez.

Pe măsură ce războiul Israelului cu Hamas din Gaza a scăzut în intensitate, armata sa și-a intensificat atacurile împotriva împuterniciților iranieni din regiune.

Escaladarea conflictului în regiune a fost însoțită de o intensificare a retoricii Israelului, oficialii vorbind despre „înfrângerea” Hezbollahului, iar prim-ministrul Benjamin Netanyahu a promis săptămâna trecută că va „schimba echilibrul de putere în regiune de ani de zile”.

Statele Unite le-au recomandat tuturor angajaților guvernului american și familiilor lor din Israel, Cisiordania și Gaza „să se adăpostească până la noi ordine”.

Departamentul de Stat a ordonat tuturor diplomaților americani și familiilor lor cu sediul în Israel și Cisiordania să se adăpostească până la noi ordine, pentru că situația de securitate devine din ce în ce mai incertă odată cu incursiunea terestră a Israelului în Liban și potențialele amenințări ale unui atac iranian cu rachete.

Departamentul de Stat a emis notificarea la mai puțin de o oră după ce Casa Albă a avertizat că Iranul plănuiește un atac iminent cu rachete balistice împotriva Israelului.

„Ca urmare a situației actuale de securitate, Ambasada SUA a îndrumat toți angajații guvernului SUA și membrii familiilor acestora să se adăpostească până la noi ordine”, a declarat marți ambasada din Ierusalim într-o notificare adresată cetățenilor americani.

„Acest lucru este furnizat pentru informarea dvs. pe măsură ce vă faceți propriile planuri de securitate”, se spune în notificare. „Mediul de securitate rămâne complex și se poate schimba rapid în funcție de situația politică și de evenimentele recente.”

Actualizare 16:50 - Israelul a lansat două atacuri asupra Beirutului marți după-amiază, lovind suburbiile din sudul capitalei libaneze și intrarea în oraș din partea sudică, au declarat două surse de securitate citate de Reuters.

O clădire înaltă a fost lovită în zona Jnah a orașului, au spus sursele.

Armata israeliană a declarat că vizează capitala libaneză și că a efectuat o „lovitură precisă”.

Actualizare 12:45 - Armata israeliană a anunțat că întreprinde măsuri „limitate” și raiduri „țintite” împotriva Hezbollah și că în sudul Libanului au loc lupte intense. În Beirut, explozii puternice au fost raportate luni seara, când atacurile israeliene au vizat bastionul Hezbollah din suburbiile sudice.

Șase persoane au fost ucise într-un atac israelian asupra taberei de refugiați palestinieni Ain al-Hilwah, în apropiere de orașul libanez de coastă Sidon, potrivit unor surse libaneze citate de agenția de presă dpa. Surse de securitate libaneze au declarat că atacul de noaptea trecută l-a vizat pe comandantul palestinian Munir Al-Makdah. Cu toate acestea, el a supraviețuit atacului.

Armata israeliană nu a comentat încă atacul.

Agenția de știri libaneză NNA a raportat că soția lui Al-Makdah și fiul lor se numără printre victime. Al-Makdah este un reprezentant al Brigăzilor Al-Aqsa din Liban, brațul militar al mișcării Fatah a președintelui palestinian Mahmoud Abbas. Chalil Al-Makdah, un frate al lui Al-Makdah, a fost ucis într-un atac cu dronă israeliană la sfârșitul lunii august.

Cu aproximativ 80.000 de locuitori, Ain al-Hilwah este cea mai mare tabără de refugiați palestinieni din Liban.

Armata israeliană a cerut locuitorilor din peste 20 de orașe din sudul Libanului să evacueze imediat marți, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene, Avichai Adraee.

Grupul militant libanez Hezbollah a declarat marți că a vizat baza de informații militare israeliene Glilot, lângă Tel Aviv.

Grupul susținut de Iran „a lansat salve de rachete Fadi 4 asupra bazei Glilot a unității 8200 a serviciilor de informații militare și asupra sediului Mossad, situat la periferia Tel Avivului”, arată un comunicat.

Embed Răspândește

Israelul lansează o operațiune terestră în Liban

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:27 0:00

UNIFIL spune că Israelul a informat-o despre incursiunile din Liban

Forța de menținere a păcii a ONU (UNIFIL) transmis într-o declarație că, în ciuda evoluțiilor din Liban, forțele de menținere a păcii au rămas pe poziție. I-a îndemnat pe toți actorii să se retragă de la actele de escaladare.

„Orice trecere în Liban este o încălcare a suveranității libaneze și a integrității teritoriale și o încălcare a rezoluției 1701 (a Consiliului de Securitate al ONU)”, a declarat UNIFIL.

Rezoluția 1701 a Consiliului de Securitate al ONU a pus capăt războiului din 2006 dintre Hezbollah și Israel și a cerut o retragere completă a Israelului din sudul Libanului și ca armata libaneză și forțele de menținere a păcii ONU să fie singura forță armată la sud de râul Litani.

Știrea inițială

„În conformitate cu decizia eșalonului politic, în urmă cu câteva ore, IDF (Forța de Apărare Israeliană) a început raiduri terestre limitate, localizate și țintite, bazate pe informații precise împotriva țintelor teroriste și infrastructurii Hezbollah din sudul Libanului”, a anunțat IDF într-un comunicat.

„Aceste ținte sunt situate în sate din apropierea graniței și reprezintă o amenințare imediată pentru comunitățile israeliene din nordul Israelului", a mai transmis armata.

Localnicii din orașul libanez de frontieră Aita al-Shaab au raportat bombardamente puternice și sunetul elicopterelor și dronelor deasupra capului. Rachete au fost lansate în mod repetat deasupra orașului libanez Rmeish.

Luni, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a spus că următoarea fază a războiului de-a lungul graniței de sud a Libanului va începe în curând și va urmări obiectivul de a-i aduce acasă pe israelienii care au fugit de rachetele Hezbollah în timpul a aproape un an de război de frontieră.

„Vom folosi toate mijloacele necesare - forțele voastre, alte forțe, din aer, de pe mare și pe uscat”, le-a spus Gallant trupelor sale. „Eliminarea [liderului Hezbollah Hassan] Nasrallah este un pas important, dar nu este cel final”.

Hezbollah este desemnat ca organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră doar aripa armată, nu și partea politică. Partidul politic Hezbollah are locuri în parlamentul libanez.

Un atac israelian în Liban l-a vizat și pe Mounir Maqdah, comandantul filialei libaneze a aripii militare a mișcării palestiniene Fatah, Brigada Martirilor Al-Aqsa, potrivit a doi oficiali palestinieni din domeniul securității. Deocamdată, soarta lui era necunoscută.

Atacul a lovit o clădire din tabăra de refugiați palestinieni Ain al-Hilweh, lângă orașul sudic Sidon, au spus sursele. Acesta a marcat primul atac israelian asupra taberei de la izbucnirea ostilităților transfrontaliere dintre Hezbollah și Israel în urmă cu aproape un an.

În Siria, trei civili au fost uciși și alți nouă răniți într-un atac aerian israelian asupra capitalei Damasc, a declarat marți presa de stat siriană, citând o sursă militară. Armata israeliană a refuzat să comenteze relatările.

Lovituri asupra Beirutului

Invazia terestră a Israelului în Liban urmează detonării mortale a pagerelor Hezbollah, după două săptămâni de atacuri aeriene și după uciderea, vineri, a șefului Hezbollah, Hassan Nasrallah.

Atacurile aeriene intensive au eliminat mai mulți comandanți Hezbollah, dar au ucis aproximativ 1.000 de civili și au forțat un milion de civili să-și părăsească casele, potrivit guvernului libanez.

Peste noapte, atacurile au lovit suburbiile sudice ale Beirutului, a declarat o sursă de securitate. Un reporter Reuters a fost martor la o lumină și la o serie de explozii puternice la aproximativ o oră după ce armata israeliană a avertizat locuitorii să evacueze zonele din apropierea clădirilor despre care a spus că conțin infrastructura Hezbollah la sud de capitala libaneză.

În ultimele 24 de ore, cel puțin 95 de persoane au fost ucise și 172 rănite în atacurile israeliene asupra regiunilor sudice ale Libanului, estul Văii Bekaa și Beirut, a declarat marți dimineață Ministerul Sănătății din Liban.

Liderul adjunct al Hezbollah, Naim Qassem, într-un prim discurs public luni de la moartea lui Nasrallah, a declarat că „forțele de rezistență sunt pregătite pentru un angajament terestru”.

El a spus că Hezbollah a continuat să lanseze rachete de până la 150 km adâncime pe teritoriul israelian.

„Știm că bătălia poate fi lungă. Vom câștiga așa cum am câștigat în eliberarea din 2006”, a spus el, referindu-se la ultimul mare conflict dintre Israel și Hezbollah.

SUA, îngrijorate dar decise să susțină Israelul

Luni seara, trupele libaneze s-au retras la aproximativ cinci kilometri de pozițiile de-a lungul graniței de sud a Libanului cu Israelul, a declarat pentru Reuters o sursă de securitate libaneză. Armata libaneză a rămas, în mod tradițional, în afara conflictelor majore cu Israelul, iar în ultimul an de ostilități nu intrat în ostilități asupra armatei israeliene.

Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a vorbit luni cu omologul său israelian, ministrul Apărării Yoav Gallant, „pentru a revizui evoluțiile de securitate și operațiunile israeliene”, potrivit unui comunicat al Pentagonului, relatează CNN

Austin și Gallant „au convenit asupra necesității de a demonta infrastructura de atac de-a lungul graniței pentru a se asigura că Hezbollah libanez nu poate efectua atacuri în stilul 7 octombrie asupra comunităților din nordul Israelului”, a scris generalul-maior Pat Ryder, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

„Secretarul a spus clar că Statele Unite sunt bine poziționate pentru a apăra personalul, partenerii și aliații SUA în fața amenințărilor din partea Iranului și a organizațiilor teroriste susținute de Iran și sunt hotărâte să împiedice orice actor să exploateze tensiunile sau să extindă conflictul. Secretarul și ministrul Gallant au discutat despre consecințele grave pentru Iran în cazul în care Iranul alege să lanseze un atac militar direct împotriva Israelului”, se mai arată într-un comunicat al Pentagonului.

Președintele american Joe Biden a cerut o încetare a focului. „Ar trebui să avem o încetare a focului acum”, a spus el.

Israelul a respins săptămâna trecută o propunere a SUA și a Franței care cerea o încetare a focului de 21 de zile la granița cu Libanul pentru a da timp pentru o înțelegere diplomatică care să permită civililor strămutați de ambele părți să se întoarcă acasă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Afacerilor Externe precizează că numărul acestora ar urma să crească, întrucât continuă recepționarea cererilor și solicitărilor de asistență în evacuare.

„În prezent, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, în comun cu Ambasada, depun eforturi în vederea evacuării de urgență a cetățenilor Republicii Moldova care solicită asistența autorităților”, se arată în comunicatul instituției.

În situații de urgență, cetățenii Republicii Moldova pot suna la telefonul de urgență al Ambasadei, + 90 541 687 2104, sau să se adreseze online pe consulat.ankara@mfa.gov.md.

Potrivit datelor furnizate de autoritățile libaneze, în această țară se află 54 de cetățeni moldoveni.

Situația din Liban s-a înrăutățit după ce în dimineața zilei de marți, 1 octombrie, armata israeliană a anunțat că întreprinde măsuri „limitate” și raiduri „țintite” împotriva grupării Hezbollah și că în sudul Libanului au loc lupte intense.

• Vezi și: Israelul a început o invazie terestră în sudul Libanului, unde au loc lupte intense

Atacurile aeriene israeliene din ultima săptămână au eliminat mai mulți comandanți Hezbollah, dar au ucis aproximativ 1.000 de civili și au forțat circa un milion să-și părăsească casele, potrivit guvernului libanez.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CNA a anunțat că, pe 1 octombrie a efectuat peste 50 de percheziții la Comrat, la 20 de persoane cercetate într-un dosar de spălare de bani, falsificarea rapoartelor financiare și finanțarea ilegală a unui partid. Cinci dintre ele au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit înregistrărilor audio publicate de autorități, scopul activiștilor partidului era neadmiterea ca Maia Sandu să câștige alegerile prezidențiale din primul tur. Aceștia mai sperau ca Vladimir Putin „să aibă puteri să ocupe Odesa” și UTA Găgăuzia.

Detaliile din anchetă spun că persoanele cercetate se ocupau de mobilizarea oamenilor la proteste contra unor sume de bani, achitarea ilegală a transportatorilor de pasageri la protestele organizate, precum și achitarea salariilor pentru activiștii formațiunii.

Ei erau finanțați din Rusia, prin intermediul aplicației „PSB” a băncii Promsviazbank (aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina). Unii dintre ei călătoreau la Moscova unde primeau instrucțiuni.

• Te-ar putea interesa și: Clădiri ale instituțiilor de stat din R. Moldova, vandalizate. Poliția bănuiește că Rusia este implicată

Autoritățile au mai documentat și plata suplimentelor la pensii și la salarii pentru unii bugetari prin intermediul aceleași bănci.

La mijlocul lunii august, autoritățile au anunțat efectuarea mai multor percheziții într-un dosar legat tot de un partid asociat cu Ilan Șor. În acel caz, activiștii de partid creau conturi bancare la Promsviazbank. Prin intermediul aplicației bancare PSB, persoanelor cercetate le erau trimiși bani pentru coruperea electorală. Sumele variau între 10.000 și 55.000 de ruble (echivalentul a 1.975 - 10.870 MDL).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Modificarea documentelor ar fi fost făcută pentru a susține poziția oficială că decesul acestuia ar fi survenit în urma unor probleme cardiace.

Potrivit unui raport The Insider, publicat pe 29 septembrie, grupul a obținut două variante de documente oficiale cu privire la decizia de a nu lansa o anchetă privind moartea lui Navalnîi în februarie la colonia penală din Arctica rusească, de la Iamalo Neneț, unde ispășea o pedeapsă cu închisoarea pentru acuzații instrumentate politic.

Ambele documente au fost emise pe 26 iulie 2024, iar textul dintr-unul, spune Insider, pare să fi fost modificat pentru a respecta explicația oficială privind moartea luptătorului anticorupție.

Văduva lui Navalnîi, Iulia Navalnaia, a spus că soțul ei „în ultimele minute ale vieții s-a plâns că are o durere ascuțită în stomac”, în timp ce asociații lui Navalnîi au spus că a fost ucis în închisoare cel mai probabil la comanda Kremlinului, fapt negat vehement de administrația prezidențială rusă.

Unul dintre documente – cel mai probabil cel emis inițial, conform Insider – spune că pe 16 februarie Navalnîi „a început să se plângă de dureri ascuțite în zona abdomenului, a început o respingere impulsivă a conținutului stomacului, a avut convulsii și și-a pierdut cunoștința.”

Al doilea document, aparent editat, nu enumeră aceste simptome descrise în documentul inițial.

• Vezi și: Iulia Navalnaia numește „absurdă” concluzia că soțul ei a murit de „o combinație de boli”

Raportul oficial al autopsiei spune că hipertensiunea arterială și alte boli au cauzat o tulburare a bătăilor inimii care a dus la moartea lui Navalnîi

„Cauza oficială a morții – tulburări de ritm cardiac – nu ar explica simptomele pe care le vedem în (primul) raport: dureri abdominale ascuțite, vărsături și convulsii. Este puțin probabil ca astfel de simptome să poată fi explicate prin altceva decât prin otrăvire, „conform specialistului în resuscitare Alexandr Polupan, care l-a tratat pe Navalnîi într-un spital din Omsk după ce a fost otrăvit cu neurotoxina Novicioc, în 2020.

Neurotoxina este interzisă în prezent dar a fost folosită de serviciile secrete sovietice în perioada comunistă.

„Intervalul scurt de timp dintre durerea abdominală și convulsii sugerează că ar fi putut fi, de exemplu, o substanță organofosforică (o clasă de substanțe din care aparține Novicioc), dar numai dacă ar fi fost aplicată intern, nu local”, a adăugat Polupan iar opinia sa este împărtășită de alți medici din diverse specialități medicale intervievați de The Insider.

În 2020, Navalnîi a fost otrăvit cu o neurotoxină din gama Novicioc, dar a supraviețuit după ce a fost transportat cu avionul în Germania și tratat acolo. Navalnîi l-a acuzat pe președintele Vladimir Putin că a ordonat otrăvirea lui atunci, dar Kremlinul a negat acest lucru.

The Insider nu a precizat cum și de la cine au obținut documentele jurnaliștii săi.

Oficialii ruși nu au comentat încă raportul.

După moartea lui Navalnîi , oficialii au refuzat să predea cadavrul mamei sale pentru mai mult de o săptămână, provocând acuzații din partea susținătorilor săi că oficialii încercau să ascundă dovezile uciderii sale.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decretul, publicat în ziarul rus de stat Rossiiskaia Gazeta, solicită să se realizeze recrutarea cetățenilor „cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, care nu se află în rezervă și sunt supuși recrutării în conformitate cu Legea federală în număr de 133.000 de oameni”, transmite Reuters.

Șeful biroului de recrutare al Rusiei, viceamiralul Vladimir Țimlianski, a declarat că termenii pentru recrutare rămân aceiași: 12 luni de serviciu în unități militare din Rusia.

„Aș dori să menționez că recruții nu vor fi chemați să participe la operațiunea militară specială în noile regiuni”, a spus oficialul militar.

Rusia numește războiul din Ucraina „o operațiune militară specială”. Kievul și aliații săi o numesc o încercare imperialistă neprovocată de a anexa bucăți de teritoriu ucrainean.

• Te-ar putea interesa și: Războiul Rusiei în Ucraina, construit pe minciuni și moarte. Povestea unui mercenar sârb

Într-o mișcare condamnată de cea mai mare parte a lumii occidentale, Rusia a anexat părți din sud-estul Ucrainei la sfârșitul anului 2022, numindu-le „regiuni noi”.

Motivând cu amenințările tot mai mari la granițele vestice ale Rusiei, Putin a ordonat în septembrie ca armata rusă să fie mărită cu 180.000 de soldați la 1,5 milioane de militari activi, o mișcare care ar face-o a doua ca mărime din lume după cea a Chinei.

În august 2022, Putin a ordonat armatei să se extindă până la începutul anului 2023 cu 137.000 de soldați și să ajungă la 1,15 milioane.

În decembrie 2023, Putin a ordonat o nouă extindere oficială a 170.000 de soldați activi, aducând totalul armatei la 1,32 milioane de soldați.

În plus, Rusia a mobilizat peste 300.000 de soldați în septembrie și octombrie 2022 într-un exercițiu care determinat zeci de mii de bărbați cu vârstă de recrutare să fugă din țară.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru a procura un aparat electrocasnic, cetățenii vor trebui să ofere în schimb un echipament vechi de același tip, dar care nu este obligatoriu să fie și funcțional.

Programul are un buget total de 54,4 milioane lei, care provin din bugetul de stat. Acesta este gestionat de Ministerul Energiei și Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED).

Voucherele sunt destinate, în special, pentru familiile cu copii, pensionari, persoane cu nevoi speciale, precum și pentru alte gospodării vulnerabile energetic.

• Te-ar putea interesa și: Se lansează programul „Rabla pentru electrocasnice”. Cine și cum va primi vouchere pentru a cumpăra aparate eficiente energetic

Potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov, unul dintre scopurile programului este să reducă facturile la energie ale familiilor cu venituri mici pentru că „facturile înalte la energie nu țin doar de prețul energiei”, ci și de cât de econoame sunt electrocasnicele.

Anul trecut, cu suportul Uniunii Europene, în R. Moldova a fost pilotat proiectul „rabla pentru electrocasnice". În cadrul lui, au fost oferite peste 7.200 de vouchere pentru frigidere, mașini de spălat și plite electrice, dar și peste 300.000 – pentru becuri LED.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Datele Centrului național pentru energie durabilă (CNED) arată că, în ultimii șapte ani, în R. Moldova au fost înregistrate peste 41.000 de autoturisme electrice și de tip hibrid. Dintre ele, 3.829 de automobile înmatriculate în ultimii șapte ani sunt electrice și 37.744 sunt de tip hibrid.

CNED atestă „un trend pozitiv de percepere la nivel național privind importanța reducerii consumului de energie în transport”, asta deși ponderea vehiculelor electrice și de tip hibrid din numărul total de mașini înregistrate în R. Moldova este de doar 4%.

Curios este că, în țările din Uniunea Europeană, este o tendință diametral opusă – piața de vehicule electrice și hibride întâmpină dificultăți.

• Te-ar putea interesa și: Încă 1,5 milioane de automobile electrice înregistrate în UE (2023)

Vara aceasta, cota de piață a vehiculelor electrice a scăzut drastic, cu 43,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Euronews. Cota de piață a mașinilor electrice și hibride în UE a fost de 14,4%, față de 21% în urmă cu un an.

Ce-i drept, față de august 2023, în UE a scăzut și numărul total al mașinilor noi înmatriculate cu 18,3%. Cele mai mari pierderi au înregistrat piețele din Germania (-27,8%), Franța (-24,3%), Italia (-13,4%) și Spania (-6,5%).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

AFP relatează că instalația de LNG din portul Alexandroupolis, operată de compania elenă Gastrade, constă într-o unitate de stocare plutitoare de 44 de metri ancorată permanent în Marea Traciei și o conductă conectată la rețeaua de distribuție a gazelor din Grecia.

Sistemul poate livra ulterior gaze către Bulgaria, România, Macedonia de Nord, Serbia, Moldova, Ungaria, Slovacia și Ucraina, a declarat Gastrade.

Terminalul va fi alimentat cu gaze din Statele Unite, dar și din Qatar și Egipt, a declarat Kiril Ravnaciki, șeful companiei bulgare Bulgartransgaz, care deține o participație de 20 % în Gastrade.

Moldova importă gaze lichefiate de la terminalul grecesc în baza unui contract între Energocom și compania grecească de stat DEPA Commercial.

Energocom deja a testat această rută de import, cu cantități mai mici de gaze, începând din 2023.

Gastrade a declarat, în timpul unei vizite a ambasadorilor UE săptămâna trecută, că terminalul este o „inițiativă vitală” pentru consolidarea securității energetice a Europei centrale și de sud-est și a independenței regiunii față de gazul rusesc.

Terminalul de la Alexandroupolis urma să fie dat în folosință în luna aprilie, dar o defecțiune (o infiltrare de apă în conducta de gaze spre țărm) a făcut necesară amânarea cu câteva luni.

În decembrie, Serbia a inaugurat un interconector la o conductă din Bulgaria pentru a aduce gaze din Azerbaidjan și terminalul de la Alexandroupolis.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Pe unde mai vin gazele rusești sau de ce a cauzat „alertă” la Chișinău incursiunea ucraineană în Rusia

UE și-a redus drastic dependența de gazul rusesc de când Moscova a invadat Ucraina în februarie 2022.

Rusia a reprezentat 15% din importurile totale de gaze ale UE în 2023, în scădere de la 45% în 2021, potrivit UE.

Luna trecută, Turcia a anunțat un acord pe 10 ani pentru a primi LNG de la firma franceză TotalEnergies, într-o vreme când Ankara, puternic dependentă de Rusia, încearcă, de asemenea, să își diversifice sursele de aprovizionare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Ucraina este în capul listei”, a declarat Rutte, vorbind marți alături de secretarul general demisionar al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles.

Rutte a menționat alte sarcini importante pentru NATO, cum ar fi creșterea producției industriei de apărare occidentale, precum și aprofundarea legăturilor cu partenerii din regiunea Indo-Pacifică.

Confruntat cu perspectiva revenirii fostului președinte american Donald Trump la Casa Albă, Rutte a declarat că nu este îngrijorat, deoarece a mai lucrat cu candidatul la președinția SUA, notează dpa.

Trump i-a somat pe aliații NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare, a amintit Rutte, subliniind că acest lucru deja se întâmplă acum. „Ne-a presat și în privința Chinei și cred că a avut dreptate”, a adăugat el.

Rutte a mai declarat marți că ar putea lucra cu oricine ar câștiga viitoarele alegeri prezidențiale din SUA, adăugând că nu este „îngrijorat” de impactul potențial al votului asupra stabilității alianței.

„Nu sunt îngrijorat. Îi cunosc foarte bine pe ambii candidați. Am lucrat timp de patru ani cu Donald Trump”, a declarat Rutte, un fost prim-ministru olandez, cu puțin timp înainte de a deveni următorul secretar general al NATO.

În timpul campaniei electorale, Trump a amenințat din nou că SUA nu îi vor apăra pe membrii NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare și s-a lăudat că poate încheia rapid un acord cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Rutte a lăudat-o însă și pe vicepreședinta Kamala Harris, candidata democrată, pentru că are un „CV fantastic”. „Ea este un lider foarte respectat”, a spus el.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski și-a prezentat „planul de victorie” la Casa Albă

Înaintea unei ceremonii de predare-primire la Bruxelles, șeful demisionar NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța militară este în „mâini sigure” cu Rutte.

„El știe cum să facă compromisuri, să creeze consens, iar acestea sunt însușiri foarte apreciate aici, la NATO”, a spus Stoltenberg, citat de AFP.

Rutte preia o organizație extinsă - prin primirea Finlandei și Suediei, două țări tradiționale neutre, dar care s-au decis să adere la NATO după invazia rusească din Ucraina. În prezent, în Europa mai sunt doar câteva țări nemembre în alianță, ca Austria, Elveția, Irlanda sau R. Moldova. Ucraina și Georgia sunt candidate la aderare, dar în ambele cazuri Rusia de opune furibund, iar unii dintre aliații actuali au ezitări să le sprijine în acest efort. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„De astăzi, România îndeplinește formal toate condițiile tehnice pentru a face parte din programul Visa Waiver, arată, într-o declarație de presă, ambasadorului României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru.

„Așteptăm o confirmare de la partenerii americani în perioada următoare, dar evaluarea noastră, bazându-ne pe numărul de aplicații pentru vize din acest an, precum și pe trendul puternic descrescător din ultimii ani, este că Romania a coborât sub procentul de 3% al ratei de respingere”, mai spune ambasadorul Muraru.

Diplomatul român estimează, astfel, că primii români vor putea călători fără vize în Statele Unite, probabil, în prima parte a anului viitor.

România și-a stabilit obiectivul de a se alătura programului de scutire de viză în cursul anului 2025.

Pentru a scădea rata de respingere sub pragul de 3 la sută, România a derulat în ultimul an o campanie de informare publică prin care a încurajat cetățenii români eligibili să solicite sau să îşi reînnoiască vizele de călătorie în SUA.

Inclusiv Executivul s-a implicat în eforturile de scădere a ratei de refuz a vizelor printr-o hotărâre de guvern care deconta taxa de viză pentru angajații din administrația centrală care obțin, până pe 30 septembrie 2024, reînnoirea vizei de intrare în SUA.

Accederea în programul Visa Waiver implică îndeplinirea unor criterii tehnice, mai ales schimbul de informații privind securitatea frontierelor, combaterea terorismului și a infracționalității transfrontaliere, precum și a migrației ilegale.

Potrivit legislației americane, o condiție cheie pentru ca o țară să fie desemnată parte a programului de scutire de vize este ca rata de refuz a vizelor de tip B acordate cetățenilor țării respective să fie sub 3% în timpul unui an fiscal american.

• Te-ar putea interesa și: România se apropie de pragul eliminării vizelor SUA, inclusiv printr-un șiretlic al guvernului

Rata de refuz a vizelor pentru călătorii români în Statele Unite a scăzut în 2023 la 8,79%, cel mai mic nivel din istoria relației bilaterale România-SUA, aflându-se într-o descreștere accelerată în ultimii ani, 17,03% în 2021 și 12,61% în 2022.

După încheierea anului fiscal (1 octombrie 2023 - 30 septembrie 2024) în Statele Unite, urmează un proces tehnic care începe în luna octombrie și care se întinde câteva luni.

În aceste timp, autoritățile din SUA vor evalua toate condițiile de intrare in programul Visa Waiver. La finalul lunii octombrie va avea loc o vizită la nivel de experți americani la București.

Programul Visa Waiver permite cetățenilor din țările membre să călătorească în Statele Unite fără viză timp de până la 90 de zile pentru turism sau afaceri.

În prezent, cetățenii a 42 de state pot călători în SUA în cadrul Programului Visa Waiver. Cetățenii țărilor incluse în Programul Visa Waiver care doresc să călătorească în SUA trebuie să se înregistreze în Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor (Electronic System for Travel Authorization - ESTA) înainte de a călători și să îndeplinească o serie de cerințe de eligibilitate.

Astfel, prin aderarea la program, românii nu vor mai avea de susținut interviuri la un consulat al SUA, ceea ce face procedura mult mai puțin consumatoare de timp. Autorizația de călătorie care înlocuiește vizele este valabilă timp de doi ani, are număr nelimitat de intrări/ieșiri din SUA, și poate fi utilizată pentru vizite de până la 90 de zile fiecare.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Grupările de opoziție din Belarus s-au confruntat cu o represiune severă după izbucnirea protestelor în 2020, când Lukașenko a câștigat un al șaselea mandat. Sute de mii de persoane au fugit din țară, iar liderii opoziției au fost fie forțați să se exileze, fie trimiși la închisoare.

În sesizarea sa către CPI, ministerul Justiției din Lituania a declarat că există „motive rezonabile” pentru a crede că regimul lui Lukașenko a fost implicat în „deportări, persecuții și alte acte inumane” împotriva civililor din Belarus.

Lituania susține că scopul regimului a fost de a se debarasa, „prin orice mijloace”, de toți criticii și oponenții pentru a-și consolida puterea autoritară. „Toți autorii direcți, comandanții și superiorii lor erau în mod clar conștienți de acest abuz”, susțin lituanienii.

Lukașenko va încerca probabil să obțină un al șaptelea mandat anul viitor pentru a-și prelungi „domnia” de trei decenii, iar liderii opoziției din exil spun că sporește presiunea asupra belarușilor, inclusiv a celor care s-au mutat în străinătate. Scopul, spun ei, este de a elimina orice sprijin al opoziției din exil.

• Te-ar putea interesa și: Lukașenko eliberează încă 30 de protestatari din închisoare, după ce a împlinit 70 de ani

Lunile de demonstrații masive de după alegerile contestate din 2020 au dus la arestarea a peste 65.000 de persoane în ultimii patru ani, multe dintre acestea fiind torturate, potrivit grupului belarus pentru drepturile omului Viasna.

Tihanovskaia aplaudă curajul Lituaniei

Acțiunea juridică a Lituaniei a atras imediat sprijinul liderei opoziției belaruse exilate, Svetlana Tihanovskaia, care este stabilită în statul baltic. Guvernul de la Vilnius o recunoaște pe ea, și nu pe Lukașenko, ca lider legitim al Belarusului.

„Crimele comise de acest regim, de la deportări forțate la arestări ilegale și tortură, nu pot rămâne nepedepsite. Curajul Lituaniei ne dă speranța că, în sfârșit, lumea trage la răspundere regimul pentru atrocitățile sale”, a declarat lidera opoziției.

Ea a mai spus că aproximativ 300.000 de belaruși au fost forțați să părăsească țara, astfel că unul din 30 de cetățeni ai Belarusului trăiește acum în exil.

Tihanovskaia a candidat împotriva lui Lukașenko la alegerile prezidențiale din august 2020, dar a fugit din țară după ce acesta a fost proclamat câștigător - un rezultat pe care opoziția și guvernele occidentale l-au denunțat ca fiind fraudulos.

Alegerile au declanșat proteste în masă care au fost înăbușite de aparatul de securitate al lui Lukașenko. Mii de oameni au fost arestați, în timp ce alții au fugit în străinătate, mulți prin Lituania.

Belarus nu este membru al CPI, însă un membru al Curții poate sesiza CPI cu privire la presupuse crime comise parțial pe teritoriul său. Peste 60.000 de belaruși trăiesc acum permanent în Lituania, „dintre care mulți au fost sau sunt încă supuși presiunii regimului și crimelor sale”, cum se arată în plângerea penală.

• Vezi și: Un activist din Belarus așteaptă verdictul justiției sârbe pentru extrădarea sa la „tortură” și „moarte”

Documentul mai arată că deportările forțate au afectat în mod direct interesele de securitate ale Lituaniei și au obligat-o să solicite implicarea Curții.

De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, pe care Rusia l-a lansat parțial de pe teritoriul Belarusului, amintește Reuters, CPI a emis mandate de arestare împotriva lui Putin, a șefului său de stat major al armatei ruse, a fostului ministru al apărării și a ombudsmanului rus pentru copii.

Rusia a descris aceste demersuri ca fiind lipsite de sens juridic, deoarece ea nu este parte la statutul CPI, și este probabil că Belarus va susține același lucru.

Ministra lituaniană a justiției, Ewa Dobrowolska, a declarat, referindu-se la Lukașenko: „Putin nu este singurul care trebuie să ajungă la Curtea de la Haga. Acela este, de asemenea, locul pentru toți acoliții săi, care contribuie la crimele transfrontaliere din Ucraina și din alte părți”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La ședință, membrii CEC au obligat MAE să delege reprezentanți nu doar la Moscova, ci și în secțiile de votare din Sankt Petersburg, Surgut și Iaroslavl și au obligat Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale (CECE) nr. 38 pentru secțiile de votare din străinătate să constituie birouri electorale în cele trei localități.

„Noi am obligat MAE, în două zile, să ne dea oameni pentru constituirea și organizarea birourilor electorale ale secțiilor de votare și CECE să constituie, propriu-zis, organele electorale și în acestea trei secții de votare”, a spus Europei Libere vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Pe 25 septembrie, CECE (care se subordonează CEC) a emis o hotărâre de deschidere a doar două secții de votare în Rusia, ambele în incinta Ambasadei, în ciuda deciziei anterioare a CEC de a deschide cinci secții. Decizia CECE a fost contestată de Partidul Socialiștilor (PSRM).

Te-ar putea interesa și: Chișinăul ar putea deschide doar două secții de votare în Rusia, ambele la Moscova

La baza hotărârii CECE despre cele numai două secții a stat un demers al MAE, prin care autoritatea electorală este informată că Ministerul și-a retras reprezentanții în trei secții de vot din Rusia (Sankt Petersburg, Surgut și Iaroslavl) din motiv că Ambasada Moldovei în Rusia (subordonată MAE) nu poate să asigure toate cerințele de securitate cerute de SIS în alte orașe rusești decât Moscova.

Motivul invocat de MAE a fost pus la îndoială de socialiști. La ședința din 29 septembrie, reprezentantul socialiștilor, Mihail Gafton, a spus că ar fi vorba de „motive copilărești”. Anterior, liderul socialist, Igor Dodon, a spus că decizia CECE ar fi „discriminatorie” față de votanții moldoveni din Rusia.

La rândul său, Pavel Postica a spus Europei Libere că CEC-ul a primit demersurile din partea MAE abia după adoptarea hotărârii privind deschiderea secțiilor de vot.

„CEC a examinat aspectele ce țin de securitate încă la etapă a organizării acestor cinci secții de votare, inclusiv în instanța de judecată, pentru că instanța a verificat legalitatea hotărârii CEC. Atunci s-a constatat că deschiderea secțiilor de votare este legală și în corespundere cu prevederile legale, inclusiv din perspectivă de securitate”, a mai spus Postica.

Decizia CEC poate fi contestată, în maxim trei zile, la Curtea de Apel Chișinău. Reprezentanții MAE au spus Europei Libere că încă nu au luat o decizie în acest sens.

Mai multe secții de votare pentru moldovenii din străinătate

CEC a stabilit numărul secțiilor de votare pe 21 septembrie. Potrivit acelei decizii, autoritatea electorală trebuie să constituie 2.221 secții de votare, dintre care 234 – în străinătate, adică cu aproape 100 secții mai multe față de prezidențialele trecute (din 2020).

Dar pe acest fundal, numărul secțiilor de votare din Rusia a fost redus masiv. De la 17 în 2020, la 5 sau 2 în 2024. Motivul invocat de autoritățile moldovene îl reprezintă „riscurile de securitate” provocate de invazia rusă în Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Moldova deschide cu o sută de secții de votare mai multe în străinătate, dar nu și în Rusia

Datele CEC arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la scrutinele din 20 octombrie, cei mai mulți în Rusia, Italia și Germania.

Cele mai multe secții de votare urmează a fi deschise în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20, iar în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La rândul lui, ministrul român al Mediului, Mircea Fechet, a spus luni, citat de aceeași sursă: „Nu avem niciun motiv să ne îngrijorăm”.

Atât hidrologii, cât și guvernanții români au spus că în următoarele zile mai trebuie urmărite cu atenție digurile de pe Dunăre, pentru că debitul tot este dublu față de cel normal în luna septembrie.

Declarațiile mai liniștitoare vin după un weekend tensionat, în care românii au așteptat să vadă dacă se vor împlini prognozele mai pesimiste. Peste 6000 de oameni au fost evacuați, iar luni erau închise cam 110 școli.

• Te-ar putea interesa și: Nu s-a terminat. Nou risc de inundații pe Oder, în Germania și Polonia

Luna aceasta, inundațiile provocate de furtună și ploi abundente au ucis mai multe persoane în estul României. În weekendul trecut, temerile cele mai mari erau legate de județul Galați, unde au lovit inundațiile în urmă cu două săptămâni.

România s-a numărat printre cele câteva țări europene afectate mai grav la mijlocul lunii curente de Ciclonul Boris, care a făcut victime de asemenea în Austria, Cehia și Polonia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa locală din Moldova românească a relatat că aproximativ 30.000 de pelerini evrei erau așteptați să treacă prin România către Uman, unde vor marca Anul Nou evreiesc, Rosh Hashanah, în 2-4 octombrie.

Ziarul de Bacău a scris că cel puțin 5 companii aeriene fac în aceste zile sute de zboruri între Tel Aviv și aeroporturile românești, pentru a aduce pelerinii cât mai aproape de Uman, după ce R. Moldova nu le-a permis accesul.

Mii de pelerini evrei au fost nevoiți să-și schimbe planurile după ce autoritățile moldovene au spus că nu pot asigura securitatea călătorilor, iar aeroportul Chișinău este prea aglomerat anul acesta ca să opereze alte zeci de chartere, în plus.

Moldova a invocat, de asemenea, o datorie a Israelului, de vreo 200.000 de euro, pentru cheltuieli suportate de Chișinău la ediția de anul trecut a pelerinajului.

• Te-ar putea interesa și: Anul acesta nu va mai fi „pod aerian” Israel-Uman (Ucraina) via Chișinău. Guvernul moldovean explică de ce

Pelerinajul evreilor hasidici la Uman a fost descurajat de autoritățile din Ucraina, care le-au amintit că țara e în război – ca de altfel și de guvernul SUA, de unde vin o parte din pelerini. Autoritățile israeliene au precizat și ele că pelerinii vor merge la Uman pe proprie răspundere.

Presa ucraineană a relatat că numărul pelerinilor ar putea fi mai scăzut anul acesta – vreo 30.000, față de 50.000, cât se anticipa inițial - dar nu din cauza „răzgândirii” Chișinăului, ci a noilor evoluții din Orientul Mijlociu, unde a început un nou război, cel dintre Israel și militanții libanezi Hezbollah.

Uman, aflat la vreo 200 km sud de Kiev, este locul mormântului rabinului Nachman din Breslau, care a trăit în secolul XVIII, fiind unul din fondatorii mișcării evreiești hasidice, și este loc de pelerinaj de peste 200 de ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În acest proces sunt judecați partidul Adunarea Națională (RN) în sine, nouă foști europarlamentari, printre care Le Pen și vicepreședintele partidului, Louis Aliot, purtătorul de cuvânt Julien Odoul - unul din cei nouă foști asistenți parlamentari - și patru angajați ai formațiunii, scrie AFP.

RN este acuzat de crearea unui presupus sistem de locuri de muncă false, descoperit de procurori în 2015. Potrivit acuzatorilor de stat, totul se rezuma la angajarea asistenților de europarlamentari, între 2004 și 2016, pe banii Parlamentului European, deși aceștia lucrau exclusiv pentru partid, în afara instituției, fapt interzis de reglementările europene. Până și actualul lider al partidului, Jordan Bardella, a fost angajat prin această „schemă”, dar nu este vizat în acest proces.

În dosar este vizat și Jean-Marine Le Pen, fondatorul RN și tatăl lui Marine Le Pen. Din motive de sănătate, el nu va fi prezent în fața judecătorilor.

Printre cei angajați s-au numărat o gardă de corp, o secretară, șeful de cabinet al lui Le Pen și un grafician. Parlamentul European a spus că suma fondurilor deturnate se ridică la circa trei milioane de euro, dintre care un milion a fost deja restituit de partidul lui Le Pen.

Dacă vor fi găsiți vinovați, Le Pen și oficialii din partidul său riscă o amendă de până la un milion de euro, 10 ani de închisoare și o interdicție de a ocupa funcții publice timp de 10 ani. O eventuală condamnare ar avea consecințe fatale pentru Le Pen, care este privită drept favorită la câștigarea prezidențialelor din 2027, după ce a pierdut de două ori în fața actualului șef de stat, Emmanuel Macron.

Le Pen a declarat în septembrie pentru Le Parisien că „nu suntem vinovați de nimic”. Procesul de judecată este așteptat să dureze până pe 27 noiembrie.

Partidul RN condus de Le Pen a calificat ancheta drept o „formă de persecuție” și un „abuz politic” al sistemului de justiție. The Guardian notează că un caz atât de mediatizat reprezintă un obstacol rar pentru Le Pen în calea sa de a ajunge președinta Franței, după ani de zile în care a „navigat ușor” în politica franceză.

Formațiunea mai este vizată și într-o altă anchetă deschisă de procurorii francezi în iulie, care are la bază suspiciunile de finanțare ilegală a campaniei prezidențiale din 2022, transmite Reuters.

RN a crescut major în sondaje, în special pe seama popularității tot mai scăzute a președintelui actual, Emmanuel Macron.

• Vezi și: Macron numește un nou premier, pe Michel Barnier. Fostul negociator al Brexitului e acum la mila extremei drepte

Rezultatul obținut de RN la europarlamentarele din iunie, l-au determinat pe Macron să convoace alegeri parlamentare anticipate, care au dus la formarea unui guvern minoritar condus de conservatorul Michel Barnier. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Administrația aeroportului susține că măsurile sunt necesare „pentru a asigura confortul, liniștea și siguranța tuturor călătorilor”.

Începând cu 1 mai 2024, accesul în terminalul aeroportuar este permis doar pasagerilor cu bilete și documente de călătorie, personalului autorizat și echipajelor aeronavelor. Persoanele care vin să-i întâmpine ori să-i petreacă pe călători nu au acces în aeroport.

Poliția moldoveană a explicat necesitatea introducerii măsurilor sporite de securitate prin fluxul mare de pasageri în perioada sărbătorilor de la începutul lunii mai, inclusiv a sărbătorii Paștelui. De atunci însă, restricțiile au fost prelungite în fiecare lună.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Reguli mai stricte la intrarea în aeroportul Chișinău, de pe 1 mai

Administrația aeroportului și-a reluat îndemnul către călători să vină cu cel puțin trei ore înainte de zborul planificat, pentru a reuși să treacă la timp formalitățile necesare și pentru a evita întârzierea la zbor. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este cu două trepte mai sus decât ratingul agenției Moody's și un semnal foarte puternic pentru investitori, a afirmat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, într-o postare pe rețele.

Potrivit raportului Fitch, ratingul B+ al Moldovei reflectă angajamentul autorităților de a menține stabilitatea macroeconomică și financiară, nivelul scăzut al datoriei publice și accesul facil la finanțare externă. Totuși, „acești factori sunt contrabalansați de expunerea ridicată la tensiuni geopolitice din cauza războiului din Ucraina vecină, a unui conflict înghețat și a riscului de interferență străină destabilizatoare în politica internă, precum și a unui deficit de cont curent (DCC) structural mare și a unei datorii externe nete ridicate”, mai afirmă agenția.

Fitch Ratings, una din cele trei mari agenții de evaluare a creditului, alături de Moody's și Standard & Poor's, a întrerupt evaluarea pentru Moldova în anul 2009.

În raportul din 27 septembrie 2024, agenția a lăudat politicile publice consistente și prudente ale guvernului de la Chișinău, și faptul că Banca Națională a Moldovei (BNM) a reușit să tempereze inflația. Rezervele valutare ale BNM sunt estimate să atingă nivelul de 5,2 miliarde dolari la sfârșitul anului, un nivel considerabil mai mare decât media pentru țările cu rating-ul B. Sistemul bancar moldovenesc rămâne rezilient, cu un nivel ridicat de capitalizare, potrivit Fitch.

În raportul Fitch se afirmă că ratingul de țară al Moldovei ar putea fi îmbunătățit, dacă tensiunile geopolitice și vulnerabilitățile externe se vor reduce semnificativ, și dacă acestea vor fi însoțite de intrări mai mari de investiții străine directe.

• Te-ar putea interesa și: Așteptările au fost depășite. Câte obligațiuni de stat au procurat moldovenii, după lansarea platformei eVMS.md

La capitolul riscuri geopolitice, agenția menționează că Moldova este foarte expusă la consecințele războiului din Ucraina, interferența Rusiei în politica internă și prezența sa militară în regiunea transnistreană, precum și riscului ca evoluțiile politice interne să perturbe orientarea actuală a politicii externe a țării către UE și SUA.

Raportul Fitch menționează și riscuri de interferență în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie, în timp ce partidele pro-rusești ar beneficia de un sprijin considerabil, iar Rusia ar fi intervenit în politica locală sub diverse forme, inclusiv prin campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și sprijin financiar pentru anumiți actori politici. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

FPÖ a câștigat alegerile cu aproximativ 2,5 puncte procentuale înaintea Partidului Popular (ÖVP) al cancelarului Karl Nehammer, obținând aproximativ 29% din voturi. Este cel mai bun rezultat obținut vreodată de această formațiune de extremă-dreapta.

Liderul Partidului Libertății, Herbert Kickl, a acuzat celelalte partide parlamentare că se opun voinței poporului prin refuzul de a participa la o coaliție de guvernare, scrie Reuters.

„Mâine va fi o zi de luni albastră și apoi vom începe să transformăm acei 29% într-o realitate politică în această țară”, le-a spus Kickl susținătorilor duminică seara, referindu-se la faptul că albastrul este culoarea asociată cu partidul său.

Kickl, o figură controversată și polarizantă, un aliat al premierului ungar Viktor Orban, s-a oferit să negocieze cu toate celelalte partide din Austria, țară guvernată tradițional de coaliții politice.

• Te-ar putea interesa și: Alegeri în Austria. Posibilitatea ca extrema dreaptă să câștige alegerile „îngrozește” imigranții

Președintele țării, Alexander Van der Bellen, fost lider al Verzilor, care supraveghează formarea guvernelor, a îndemnat toate părțile să poarte negocieri și a sugerat că procesul de constituire a unei coaliții de guvernare ar putea dura luni de zile.

FPÖ a câștigat cu un scor mai mare decât sugerau sondajele de opinie, dar riscă să fie un triumf fără efect direct dacă Kickl nu poate găsi un partener alături de care să formeze o coaliție de guvernare.

Victoria extremei drepte în Austria vine după câștiguri similare în țări precum Olanda, Franța și Germania. Acest sprijin în creștere ar putea alimenta riscul diviziunilor în interiorul Uniunii Europene în domenii cheie de politică, cum ar fi sprijinirea Ucrainei împotriva Rusiei.

Herbert Kickl se opune ajutorului acordat Ucrainei și vrea retragerea sancțiunilor împotriva Rusiei, argumentând că acestea afectează Austria mai mult decât afectează Moscova.

Susținătorii spun că politicile FPÖ, „Austria First”, vor reduce imigrația ilegală și vor ridica economia. Criticii se tem însă că ar putea anunța un stat mai autoritar.

Incertitudini privind coaliția de guvernare

FPÖ a fost fondat în anii 1950 sub conducerea unui fost parlamentar nazist, iar partidul a lucrat pentru a-și modera imaginea. Alegătorii au fost atrași de promisiunile sale de a restricționa azilul și de a combate inflația, deși atașamentul lor față de Kickl pare limitat.

Doar 2% dintre alegătorii FPÖ au spus că el a fost principalul motiv pentru votul lor, cel mai scăzut dintre toți liderii de partid, a arătat un sondaj realizat de institutul Foresight.

Partidul Popular (ÖVP) este singurul partid care a declarat că este deschis să formeze o coaliție cu FPÖ, dar Nehammer a exclus să intre la guvernare cu Kickl. El a repetat acest lucru duminică.

Dacă Herbert Kickl nu poate forma o coaliție,asta ar putea deschide calea unei alte alianțe între ÖVP și social-democrații de centru-stânga, cele două partide care au dominat istoria politică postbelică a Austriei.

Mulți austrieci sunt îngrijorați de capacitatea țării lor de a integra migranții, în special musulmanii, iar dorința lor de legi mai stricte privind imigrația a fost o temă cheie în campania electorală.

Atât FPÖ, cât și al doilea clasat, Partidul Popular Austriac (ÖVP), au candidat cu promisiunea de a înăspri legile privind azilul și de a combate imigrația ilegală.

Împreună, FPÖ și ÖVP au câștigat peste 55% din voturi, iar unul dintre cele două este aproape sigur că va conduce următorul guvern. Astfel, e de așteptat ca Austria să introducă legi mai dure privind imigrația, la fel ca Germania și Ungaria, și Franța.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Candidatul blocului „Împreună” la alegerile prezidențiale, istoricul Octavian Țîcu, s-a lansat în campania electorală în scuarul Parlamentului, alături de membrii celor trei partide (Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor) care-l susțin la alegeri.

Țîcu promite și o „armată dotată”

Țîcu a promis un proces accelerat de integrare europeană și a vorbit despre colaborarea cu instituțiile Nord-Atlantice pentru „asigurarea păcii și apărării R. Moldova” și dotarea armatei naționale.

Fost deputat și ex-lider al Partidului Unității Naționale, formațiune unionistă, Țîcu a criticat actuala guvernare, în special pentru reforma justiției, care potrivit lui este „în faliment”, și pentru economia slabă.

În programul de prezidențiabil, candidatul blocului „Împreună” promite politici pentru spor demografic, o economie de piață competitivă și soluționarea conflictului transnistrean prin „politici de condiționalitate democratică față de regimul separatist”.

Vlah a vrut să se lanseze în campanie la Naslavcea

Să se lanseze în campania electorală duminică planificase și fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, candidată independentă, desemnată la aceste alegeri de un grup de cetățeni. Evenimentul trebuia să aibă loc în apropiere de localitatea Naslavcea, pe platforma de observație „Inima Nistrului”, care se află la frontiera cu Ucraina.

Înainte de începerea evenimentului, Vlah a acuzat-o pe rețelele de socializare pe actuala președintă Maia Sandu, și ea candidată la prezidențiale, și poliție că nu i-au permis accesul ei „și celor câteva sute de oameni veniți să o susțină”.

Reprezentanții Poliției Naționale au condamnat acuzațiile Irinei Vlah, calificându-le drept nefondate și manipulatorii, și spun că polițiștii nu ar fi intervenit și nici nu ar fi „comunicat cu persoanele care se aflau acolo”. Fosta bașcană nu a precizat deocamdată cum își va continua lansarea în campanie.

La scurt timp, Poliția de Frontieră a transmis, într-un comunicat, că accesul în zona de frontieră este permis doar cu aviz prealabil, iar persoanele care nu au viza de domiciliu în regiune trebuie să obțină un permis de acces, precizând că aceste cerințe sunt valabile și pentru politicieni.

Ulianovschi promite o „Moldovă normală”

Independent candidează la alegerile prezidențiale și Tudor Ulianovschi, ex-ministru de Externe în cabinetul condus de democratul Pavel Filip. El s-a lansat în campanie tot duminică, pe 29 septembrie, într-o sală de evenimente din Chișinău, promițând „o Moldovă normală”.

Prezentându-și programul electoral, a menționat că va negocia integrarea europeană a R. Moldova doar prin „promovarea interesului național”. În discursul său, Ulianovschi a mai spus că „o Moldovă normală este o Moldovă tradițională, nu a părintelui 1 și 2”.

Fostul ministru de Externe a vorbit despre investiții în educație, construcții de fabrici și uzine, dar și că va aduce în R. Moldova gaze și energie electrică ieftină. Din echipa lui Ulianovschi fac parte și fostul ministru al Agriculturii, Vasile Bumacov, unionistul Vlad Bilețchi, ex-lider al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) Moldova, dar și fostul deputat român, Constantin Codreanu, care e și șeful de campanie al lui Ulianovschi.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor

11 candidați au fost înregistrați de Comisia Electorală Centrală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Până acum, în campanie s-au mai lansat actuala președintă Maia Sandu (susținută de PAS), Alexandr Stoianoglo (susținut de Partidul Socialiștilor), Renato Usatîi (din partea Partidului Nostru), Vasile Tarlev (din partea Partidului Viitorul Moldovei), Andrei Năstase (candidat independent) și Natalia Morari (candidată independentă).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Capitala regională a regiunii Zaporojie a fost vizată de mai multe „lovituri aeriene masive” în zori, au declarat serviciile de urgență ucrainene într-un comunicat.

„O clădire și șase case din diferite cartiere ale orașului au suferit multe distrugeri”, se arată în document. „Potrivit informațiilor preliminare, numărul persoanelor rănite a crescut la 11”, au declarat serviciile de urgență, adăugând că operațiunile de salvare s-au încheiat.

O femeie prinsă de sub dărâmături a fost dusă la spital.

Andri Yermak, șeful biroului președintelui, a acuzat, într-o postare pe rețelele de socializare, încercarea Rusiei de a „teroriza" populația civilă.

Yermak a reluat apelul către aliații occidentali de a furniza mai multe arme pentru a intercepta rachetele rusești și de a aplica mai multe sancțiuni economice împotriva Moscovei.

Rusia a anexat regiunea Zaporojie în 2022, dar principalul oraș cu același nume rămâne sub controlul Kievului.

Zona găzduiește cea mai mare centrală nucleară din Europa, care se află sub ocupație rusă de la începutul invaziei la scară largă de 31 de luni.

Armata ucraineană a declarat că apărarea aeriană a doborât 15 din cele 22 de drone de atac rusești deasupra a patru regiuni ale țării. De asemenea, alte cinci drone ar fi fost neutralizate prin alte „contramăsuri”.

Rusia a doborât 125 de drone ucrainene

Ministerul rus al Apărării a transmis duminică că apărarea aeriană a doborât 125 de drone ucrainene în timpul nopții. Un apartament rezidențial a fost lovit în orașul vestic Voronej, potrivit guvernatorului local.

Separat, guvernatorul regiunii vestice Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat că un bărbat a murit în orașul de frontieră Șebekino, în timp ce opt civili au fost răniți în regiune.

Ministerul Apărării de la Moscova a mai transmis că atacurile ucrainene recente s-au concentrat pe regiunea sudică Volgograd, peste care au fost doborâte 67 de drone. De asemenea, 17 drone au fost interceptate deasupra fiecărei regiuni Belgorod și Voronej, iar 18 au fost doborâte deasupra regiunii Rostov.

Alexander Gusev, guvernatorul regiunii Voronej, a declarat pe aplicația de mesagerie Telegram că o dronă a lovit un complex rezidențial, provocând un incendiu.

Incendiul a fost stins și nimeni nu a fost rănit, potrivit informațiilor preliminare, a spus el.

Nou bilanț după atacul asupra spitalului din Sumî

Rusia a atacat sâmbătă dimineață un spital din Sumî, în nord-estul Ucrainei, ucigând 10 persoane și rănind cel puțin alte 22, au declarat oficiali ucraineni.

Danielle Bell, șefa Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina, a declarat că drone sinucigașe au lovit Spitalul Clinic Saint Panteleimon în două atacuri la interval de 45 de minute.

„Cele mai multe decese au avut loc în timpul celui de-al doilea atac, care a lovit când primii respondenți au sosit la fața locului și pacienții au încercat să evacueze”, a spus ea.

• Te-ar putea interesa și: Opt morți, după un atac al Rusiei asupra unui spital din regiunea ucraineană Sumî

Administrația regională din Sumî a declarat sâmbătă seara că 10 persoane au fost ucise și 22 rănite, inclusiv 15 care se aflau în spital, cinci dintre ele în stare gravă. Toți pacienții spitalului au fost evacuați în alte unități.

Procurorii ucraineni au declarat că la momentul atacurilor de sâmbătă dimineață 86 de pacienți și 38 de membri ai personalului se aflau în spital.

Atacurile asupra orașului Sumî și a regiunii Sumî au devenit mai frecvente de când forțele ucrainene au lansat o operațiune în regiunea Kursk din Rusia în august și au capturat zeci de așezări.

Pe 28 septembrie, oficialii ucraineni au declarat că judecătorul Curții Supreme Leonid Loboiko a fost ucis într-un atac rusesc asupra vehiculului său în timp ce livra ajutor umanitar locuitorilor unui sat din regiunea nord-estică Harkov.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ayatollahul Ali Khamenei a anunțat sâmbătă cinci zile de doliu oficial și a cerut o întâlnire urgentă a celor 57 de membri ai Organizației de Cooperare Islamică, după vestea morții lui Nasrallah. Iranul a cerut și Consiliului de Securitate al ONU să se întâlnească pentru a discuta acțiunile Israelului în Liban și în întreaga regiune.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat sâmbătă că uciderea lui Nasrallah este un punct de cotitură istoric care ar putea schimba echilibrul puterii în Orientul Mijlociu, deși a avertizat că vor urma „zile dificile”.

„Nasrallah nu a fost un terorist, el a fost terorist”, a spus Netanyahu într-un comunicat.

„Uciderea lui Nasrallah a fost un pas necesar spre atingerea obiectivelor pe care le-am stabilit, întoarcerea locuitorilor din nord în siguranță la casele lor și schimbarea echilibrului de putere în regiune pentru anii următori”, a declarat premierul israelian.

Președintele SUA, Joe Biden, a numit asasinarea lui Nasrallah „o măsură de dreptate pentru numeroasele sale victime, inclusiv mii de americani, israelieni și civili libanezi”, și a cerut Pentagonului să îmbunătățească capacitatea de apărare a SUA în regiune.

Biden a mai spus că SUA „sprijină pe deplin dreptul Israelului de a se apăra împotriva Hezbollah, Hamas, Houthi și orice alte grupări teroriste susținute de Iran”.

Hezbollah, aliatul Iranului, este desemnat ca organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră doar aripa armată, dar nu și partea politică. Partidul politic Hezbollah are locuri în parlamentul libanez.

Lideri mondiali, îngrijorați de o posibilă escaladare

Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că este „profund îngrijorat” de „escaladarea dramatică” din Liban.

China a transmis duminică că „urmărește îndeaproape acest incident și este profund îngrijorată de escaladarea tensiunilor din regiune”, potrivit unui comunicat al ministerului Externe de la Beijing și a îndemnat „toate părțile, în special Israelul, să ia măsuri imediate pentru a calma situația”.

Ministerul rus de Externe a condamnat „cea mai recentă crimă politică comisă de Israel” și a cerut Tel Avivului să „înceteze imediat acțiunea militară” în Liban.

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că uciderea lui Nasrallah „amenință cu destabilizarea întregului Liban”, ceea ce „nu este în niciun fel în interesul securității Israelului”.

Ministrul britanic de Externe, David Lammy, a declarat într-o postare pe X că a vorbit cu premierul libanez.

„Am convenit asupra necesității unei încetări imediate a focului pentru a pune capăt vărsării de sânge. O soluție diplomatică este singura modalitate de a restabili securitatea și stabilitatea pentru popoarele libanez și israelian”, a spus el.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a cerut Israelului „să oprească imediat atacurile sale în Liban” și a spus că se opune oricărei operațiuni terestre în țară. De asemenea, Franța cere Hezbollahului și Iranului să se abțină de la orice acțiune care ar putea duce la destabilizare suplimentară și la un război regional.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a cărui țară are relații diplomatice cu Israelul, dar a criticat dur ofensiva israeliană din Gaza a declarat că Libanul este supus unui „genocid”, fără a se referi direct la Nasrallah.

Ministrul saudit de Externe, Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat ONU că „această escaladare va avea repercusiuni negative pentru întreaga regiune”.

"Facem apel la toate părțile să dea dovadă de înțelepciune și de reținere pentru a evita izbucnirea unui război adevărat în regiune".

Nasrallah, care a condus Hezbollah timp de mai bine de trei decenii, a fost ucis de Israel într-o serie de atacuri asupra sediului subteran al grupării din Dahieh, o suburbie sudică a Beirutului.

Atacurile israeliene asupra Libanului continuă

Israelul a continuat sâmbătă atacurile aeriene asupra Libanului sâmbătă, și a transmis că a lovit ținte Hezbollah în suburbiile sudice ale Beirutului. Bombardamentele puternice asupra capitalei Libanului, care au început luni, au ucis aproape 700 de persoane și au strămutat aproximativ 118.000 de când au început. Ca răspuns. Hezbollah a declarat că a tras rachete asupra Israelului.

Armata israeliană a mai declarat că a interceptat o rachetă lansată din Yemen la Tel Aviv, în ceea ce pare a fi un atac al rebelilor Houthi.

Uciderea lui Nasrallah marchează un moment major în criza din Orientul Mijlociu și amenință să remodeleze cursul evenimentelor din regiunea în care a fost un actor important.

Iranul consideră Hezbollah ca fiind unul dintre cei mai importanți aliați. Ayatollahul Khamenei, despre care Reuters a relatat că a fost transferat într-o locație sigură din Iran, a cerut anterior musulmanilor „să fie alături de poporul libanez și de mândrul Hezbollah cu orice mijloace au la dispoziție”.

Potrivit unor surse israeliene, citate de The Guardian, cabinetul de securitate israelian a oprit inițial planul de a-l ucide pe Nasrallah, dar ulterior, după ce a stabilit că urma să participe la o întâlnire la complexul de comandă, a aprobat un plan de a-l ucide într-o operațiune cu numele de cod New Order.

Relatările din mass-media israeliană susțin că asasinatul a fost efectuat de o escadrilă de avioane F-15 echipate cu bombe antibuncăr, deși Israelul a refuzat să comenteze afirmațiile că ar fi fost muniții de tip 84 furnizate de SUA.

Moartea lui Nasrallah pune sub semnul întrebării inclusiv stabilitatea statului libanez, spun observatorii.

Hezbollah este adânc înrădăcinat în stat, controlând o parte cheie a parlamentului și exercitând influență asupra mai multor ministere, cum ar fi direcția de securitate generală. Politica externă a Libanului este în mare parte dictată de grup, în special când vine vorba de statele vecine, cum ar fi Israelul.

Știre preluată de la Europa Liberă Români.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene, în dimineața zilei de 28 septembrie, armata rusă a atacat cu drone Shahed un spital din regiunea Sumî, transmite serviciul ucrainean al Europei Libere.

Ministerul Sănătății de la Kiev a raportat că printre răniți se numără și doi lucrători medicali: un medic și o asistentă care se aflau în secția de primire. „Secția de recepție a spitalului a fost distrusă, unul dintre etaje și acoperișul clădirii au fost parțial distruse”, au precizat reprezentanții ministerului.

Printre cei decedați ar fi și un polițist, spune ministrul afacerilor interne Ihor Klimenko. Potrivit acestuia, după prima lovitură, spitalul a fost evacuat, la fața locului au sosit salvatorii și polițiștii, apoi armata rusă a lovit a doua oară.

Forțele ucrainene relatează că atacurile ruse din regiunea Sumî din 28 septembrie au avariat două spitale și blocuri situate în apropiere.

Armata rusă atacă în mod regulat regiunile ucrainene cu diferite tipuri de arme. Conducerea Rusiei neagă că armata sa a provocat lovituri direcționate intenționat asupra infrastructurii civile a orașelor și satelor Ucrainei.

Autoritățile ucrainene califică aceste lovituri drept crime de război ale Federației Ruse și susține că sunt efectuate în mod intenționat.

Val de atacuri ruse, în timpul vizitei lui Zelenski în SUA

Forțele aeriene ucrainene au declarat că apărarea aeriană a doborât 69 din 73 de drone lansate de Rusia spre Ucraina la începutul zilei de 28 septembrie.

Administrația militară a Kievului a declarat separat că 15 drone ruse au fost doborâte la periferia capitalei ucrainene, resturi căzând într-unul dintre cartierele orașului, dar nu au fost raportate victime.

Cea mai recentă rundă de atacuri rusești a avut loc la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu candidatul republican la președinție și fostul președinte al SUA Donald Trump, pe fondul tensiunilor legate de ceea ce criticii numesc poziția pro-rusă a fostului președinte american, scrie RFE/RL.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski și-a prezentat „planul de victorie” la Casa Albă

Zelenski s-a întâlnit cu Trump după ce a purtat discuții, la Washington, cu președintele SUA Joe Biden și ci vicepreședintele american, Kamala Harris, candidatul democrat la președinție.

Președintele Ucrainei i-a prezentat lui Biden și Harris, dar și lui Trump, ceea ce el numește „planul de victorie”, o strategie pentru a pune capăt războiului, despre care se cunosc puține detalii.

Biden a anunțat mai devreme, pe 26 septembrie, un ajutor militar de peste 8 miliarde de dolari pentru Kiev și a repetat într-o declarație că Statele Unite vor „oferi Ucrainei sprijinul de care are nevoie pentru a câștiga acest război”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful armatei israeliene, Herzi Halevi, a promis sâmbătă că va „ajunge” la oricine amenință cetățenii israelieni, după ce armata a declarat că atacurile din Beirut din ziua precedentă l-au ucis pe șeful Hezbollah, Hassan Nasrallah.

„Acesta nu este sfârșitul setului nostru de instrumente. Mesajul este simplu, oricine amenință cetățenii Israelului – vom ști cum să ajungem la ei”, a declarat generalul-locotenent Herzi Halevi într-un comunicat.

Halevi a spus că atacul care l-a ucis pe Nasrallah a fost pregătit de mult timp.

„Acest atac a fost pregătit de mult timp, executat la momentul potrivit cu mare precizie, iar acum mergem înainte cu o pregătire atentă pentru următorii pași”, a spus el.

Atacurile din noapte de vineri spre sâmbătă au venit după bombardamentele masive care au zguduit vineri capitala Libanului. Tot vineri, armata israeliană a emis noi avertismente pentru ca oamenii să părăsească o parte din suburbiile dens populate Dahiyeh înainte de zorii zilei de sâmbătă, transmite AFP.

Sute de familii și-au petrecut noaptea pe străzi, căutând adăpost în Piața Martirilor din centrul orașului Beirut sau de-a lungul falezei de pe malul mării.

Armata israeliană a declarat că atacurile au vizat trei clădiri din sudul Beirutului unde se presupune că Hezbollah ar fi depozitat arme. De asemenea, armata a raportat atacuri în orașul antic Tir, în dimineața zilei de 28 septembrie.

Hezbollah, într-o declarație, a negat că ar exista arme depozitate în locurile vizate de Israel, în principal în suburbiile Hadath și Laylaki din Beirut.

Presa israeliană a scris în dimineața zilei de 28 septembrie că fiica lui Nasrallah, Zainab Nasrallah, a fost ucisă. Hezbollah nu a confirmat informația. Fiul lui Nasrallah, Hadi, a fost ucis în luptele împotriva trupelor israeliene în 1997, relatează RFE/RL.

Hezbollah, aliatul Iranului, este desemnat ca organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană pus pe lista neagră doar aripa armată, dar nu și partea politică. Partidul politic Hezbollah are locuri în parlamentul libanez.

Spitalele din suburbiile sudice ale Beirut se pregătesc să fie evacuate, notează BBC.

Într-o declarație publicată de ministerul Sănătății în această dimineață se spune că spitalele din Beirut și zone „neafectate de agresiunea israeliană” ar trebui să înceteze să primească cazuri care nu sunt urgente până la sfârșitul săptămânii viitoare.

Sâmbătă dimineața, armata israeliană a anunțat că mobilizează soldați în rezervă pe măsură ce tensiunile cu Libanul cresc. Anunțul vine după ce lideri ai armatei au menționat în această săptămână posibilitatea unei operațiuni terestre în Liban.

Israelul a mai spus că avioanele sale patrulează în apropierea aeroportului din Beirut și a insistat că nu va permite Iranului să transfere arme către Hezbollah prin intermediul instalației.

Sub conducerea lui Nasrallah, Hezbollah a dezvoltat legături strânse cu alți aliați iranieni și cu grupările armate susținute de Teheran, ajutând la antrenarea și înarmarea luptătorilor lor.

Televiziunea Al-Manar, condusă de Hezbollah, a raportat că cel puțin patru clădiri au fost distruse în atacuri și că au existat victime. Ministerul libanez al Sănătății a declarat că șase persoane au fost ucise și peste 90 au fost rănite.

Purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh, a declarat că Statele Unite nu au fost avertizate în prealabil cu privire la atacul israelian.

„Statele Unite nu au fost implicate în această operațiune și nu am avut niciun avertisment prealabil”, a declarat Singh.

Mai devreme, pe 27 septembrie, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a avertizat la ONU că acțiunile împotriva Hezbollah nu se vor opri.

În timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU, Netanyahu a dat un avertisment dur Iranului, spunând că „nu există niciun loc în Iran” la care Israelul să nu poată ajunge dacă republica islamică continuă să încerce să lovească Israelul.

El a mai spus că „vom continua să degradăm Hezbollah până când toate obiectivele noastre vor fi îndeplinite”.

Netanyahu a declarat că Consiliul de Securitate al ONU ar trebui să reimpună sancțiuni asupra Teheranului pentru a se asigura că nu primește arme nucleare, adăugând că Israelul va face „tot ce îi stă în putere” pentru a preveni un astfel de scenariu.

„Ne apărăm, dar vă apărăm și împotriva unui inamic comun care, prin violență și teroare, încearcă să ne distrugă modul de viață”, a spus el referindu-se la Iran.

Știre preluată de la Europa Liberă Români.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Patru clădiri ale instituțiilor de stat din R. Moldova, între care și cea a Guvernului, au fost vandalizate în ultimele două nopți, anunță Poliția moldoveană. Polițiștii au reținut câteva persoane suspecte, care ar fi fost instruite la Moscova pentru „atacul asupra mai multor edificii ale statului”.

Sediile Companiei publice de radiodifuziune şi televiziune „Teleradio-Moldova” și a Curții Supreme de Justiție au fost stropite cu vopsea în noaptea de 27 spre 28 septembrie. Polițiștii spun că au stabilit un cerc de suspecți.

Cu o zi mai devreme, au fost vandalizate clădirile ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Guvernului, iar poliția a reținut atunci doi tineri. Ei au declarat, potrivit poliției moldovene, că au fost recrutați pentru a vandaliza instituțiile statului din Republica Moldova „cu scop de destabilizare”.

Într-un comunicat difuzat de poliție se spune că una dintre persoanele reținute a declarat că ar fi responsabil de găsirea tinerilor, „pentru ulterioara instruire la Moscova”, unde trebuiau să le fie comunicate și acțiunile care urmează să fie întreprinse în R. Moldova. Cei recrutați urmau să fie plătiți cu câte 500 de euro lunar.

La Moscova ar fi mers 20 de persoane, care ar fi fost instruite pe un poligon cum „să creeze proteste la Chișinău și destabilizări”, iar poliția moldoveană susține că a identificat deja 13 dintre ele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te