Site-urile de știri vorbesc mult despre alegeri. Ziarul Național difuzează două informații despre listele de candidați, una, despre cel care deschide lista Partidului Unității Naționale condus de Octavian Țicu – un chirurg cardiovascular de talie internațională din România, Grigore Tinică, directorul Institutului de Boli Cardiovasculare din Iași. Cea de-a doua știre dă detalii despre lista blocului comuniștilor și socialiștilor, după publicarea ei de către Comisia Electorală Centrală, cu remarca: mai mulți fruntași ai PSRM, actuali deputați, au fost plasați după poziția 20. Sunt invocate numele lui Vasile Bolea, Vladimir Odnostalco, Petru Burduja sau Radu Mudreac. Aceștia au făcut loc mai sus, în schimb, comuniștilor Oleg Reidman, Elena Bodnarenco sau Constantin Starîș.
Iar Nicolae Negru, editorialistul ziarului, se ocupă de AUR. I se pare exagerată, chiar grotescă ceea ce numește „patima anti-AUR” – că ar fi anti-UE, că ar fi anti-NATO, că ar urmări scopul diversionist de a lua voturile PAS – totul i se pare prea de tot editorialistului, care crede că apărătorii PAS ar trebui să fie mai preocupați de apariția altora - partide neunioniste - care nu pot lua voturi decât de la PAS, bunăoară partidul lui Ștefan Gligor sau cel al lui Ion Chicu, exemplifică el. De ce s-ar mai implica Moscova să ne dușmănească, dacă o facem noi înșine? Se întreabă în final Negru.
Cotidianul.md scrie că Partidul Noua Opțiune Istorică, în frunte cu Victor Alexeev, care și-a schimbat denumirea în Partidul Alternativă și Șanse și va avea o abreviatură practic similară cu cea a Partidului Acțiune și Solidaritate, cee ace ar susține presupunerea că e o clonă deliberat create că să dăuneze PAS-ului pro-prezidențial în alegeri, nu o face pentru prima dată. În ianuarie 2016, le amintește cititorilor săi publicația, când se discuta intens posibilitatea alegerilor anticipate iar Platforma Demnitate și Adevăr era pe primul loc în sondajele politice, Alexeev anunța că va crea „Platforma Dreptate și Adevăr”, cu o denumire practic similară. Alexeev era în acea perioadă o prezență constantă în studio-urile posturilor de televiziune conduse de oligarhul Vladimir Plahotniuc, criticând dur acțiunile opoziției. Ulterior el a fost consilier al premierului României Viorica Dăncilă. El a condus o perioadă și filiala PSD Republica Moldova, partid aliat cu PD-ul condus de Vladimir Plahotniuc. Victor Alexeev susține că ar fi demisionat din fruntea partidului și ar urma să fie organizat un congres pentru a fi ales un nou lider. Totuși, în registrul oficial al partidelor politice, Alexeev figurează în continuare ca lider, mai scrie cotidianul.md.
Adevărul.md publică explicațiile fostei jurnaliste Nata Albot, candidat la funcţia de deputat pe listele Partidului Acţiune şi Solidaritate, pe marginea scandalului declanșat după ce liderul Partidului Acasă Construim Europa, Gheorghe Cavcaliuc, a sugerat că ea a fost surprinsă anterior cu 0,78 grame de marijuane pe Aeroportul Internaţional Chişinău, iar Poliţia a confirmat cazul. Nata Albot a spus că drogurile nu-i aparţin. Ea susţine că a participat la un eveniment public într-un restaurant din Chişinău, iar la final cineva a uitat pe masă un pachet cu ţigări pe care ea a decis să-l ia şi în care se aflau şi acele 0.78 grame de marijuana. Albot a decis totuși să se retragă din cursă: Nu vreau să fac mai mult rău echipei decât binele pe care-l planificam să-l fac, a explicat ea.
Universitatea de medicină a organizat în Chișinău zilele trecute primul marathon de imunizare anti-covid din R. Moldova, care s-a dovedit a fis un mare success: oamenii au stat în cozi imense, în primele 13 ore fiind imunizate peste 2 mii de persoane. Agora.md transmite însă, că situația s-a schimbat după ce stocurile de Pfizer s-au epuizat. Fără ele, oamenii nu s-au mai îmbulzit, iar organizatorii s-au arătat nedumeriți în legătură cu faptul că populația ezită să se imunizeze cu alte două seruri, AstraZeneca și Sinopharm. “Nu înțelegem reticența pentru AstraZeneca, atunci când aproape toți lucrătorii medicali din țară au fost imunizați cu acest vaccin!?” au scris reprezentanții USMF pe pagina de Facebook a instituției.
Vezi și: Marcel Abraș (prorector UMFNT): „Populația a dorit să se vaccineze”
Ion Chislea, care dedică scumpirii hidrocarburilor un articol în Gazeta de Chișinău, scrie că câteva companii petroliere au scumpit la începutul săptămânii trecute benzina și motorina, în medie cu 50 de bani pentru un litru. Drept urmare, un litru de benzină A95 (cea mai consumată) a ajuns să coste 20,40 – 20,45 lei, după ce ultimele două săptămâni prețul a variat între 19,90 – 19,95. În cazul motorinei, prețul a ajuns la 16,70 – 16,80 lei față de 16,25 – 16,30 lei.
Companiile, dar și specialiștii de pe piață explică noua majorare de preț prin scumpirea în ultima lună cu circa 5% a produselor petroliere la bursele internaționale. Potrivit cotațiilor Platts, dacă acum o lună o tonă de benzină costa 620-630 de dolari, în prezent prețul a ajuns la 660 de dolari. În cazul motorinei, avem o scumpire și mai mare – cu circa 50 de dolari pentru o tonă, până la 575 de dolari.
Vicepreședintele Parlamentului, Alexandr Slusari, nu este însă de acord cu aceste calcule și susține că ar fi o înțelegere între companiile petroliere. „Până la anticipate ne putem aștepta că benzina va costa 25 de lei fără a primi vreo justificare. ANRE nu se grăbește să aplice noua metodologie de calcul, iar Consiliul Concurenței – să amendeze petroliștii. O gașcă de companii acționează deschis în mod concertat și ne țin de proști. Chiar vom răbda acest dezmăț până la 11 iulie?”, se întreabă Slusari, iar autorul articolului explică în continuare cât de corectă este ultima măsura de plafonare a preșului aplicată de autorități.
