Linkuri accesibilitate

S-a votat legea pentru reducerea poverii bugetare a furtului miliardului


S-a votat legea reducerii poverii bugetare a furtului miliardului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:33 0:00
Link direct


Furtul miliardului a ținut capul de afiș al actualității moldovene prin două evenimente, întâmplate în tot atâtea zile: ieri, procurorii i-au înaintat învinuirea guvernatorului Băncii Naţionale din vremea furtului, Dorin Drăguţanu; iar astăzi a ajuns în parlament şi a fost votată în ambele lecturi o lege iniţiată de preşedintele Dodon, menită să reducă povara furtului de pe bugetul de stat. Opoziţia a criticat-o, dar a votat-o în prima lectură. Când s-a ajuns la a doua, însă, a ripostat.

Alexandru Slusari
Alexandru Slusari


Deşi crede că puterea mută banii dintr-un buzunar în altul şi îşi eliberează resurse pentru proiecte electorale prin care să-l ajute pe Igor Dodon să câştige un nou mandat la toamnă, opoziţia a votat în prima lectură proiectul. Iar şeful grupului parlamentar al platformei demnitate şi adevăr, Alexandru Slusari, a explicat de la tribuna parlamentului de ce: „Ceea ce se propune este un proiect politic, care nu vine cu o soluţie de lungă durată, nu propune o varianta în care cetăţenii să fie scutiţi de achitarea banilor care au fost furaţi de la dânşii... Noi deja am achitat 2,4 miliarde, mai avem de achitat 22 de miliarde şi aceste 218 milioane care se propun au ţintă electorală, Dar, decât nimic. Platforma demnitate şi adevăr va susţine această idee, mai ales că am propus ca această sumă să fie folosită pentru indexarea pensiilor.”


Tot Slusari propusese câteva luni în urmă o altă soluţie, mai exact un moratoriu pe aplicarea legii prin care încă un guvern democrat, cel condus de Pavel Filip, se obligase să restituie din buget până în 2041 o datorie de 25 de miliarde de lei, apărută urmare a furtului miliardului. Dar soluţia fusese avansată după ce formaţiunea lui Slusari şi întreg blocul ACUM pierduse deja guvernarea, iar socialistul Vlad Batrîncea nu a ezitat să-i amintească opoziţiei acest fapt atunci când a apărat, alături de întreg grupul său parlamentar, „proiectul preşedintelui”:

“Dacă sunteţi aşa de sinceri şi scoateţi informaţii din culise, apoi o să vă spun că anul trecut, când am fost în coaliţie şi am vorbit cu guvernul – atunci guvernul a spus că nu putem anula legea miliardului, că, Doamne fereşte, FMI ne dă din deget: Nu faceţi acest lucru. Deci, atunci nu veneaţi cu soluţii., spuneaţi că nu sunt soluţii, Iar astăzi iată cum aţi abordat subiectul – patetic, teatral, cred că în Facebook veţi strânge multe like-uri. Dar nu sunt banii care pot fi utilizaţi pentru sănătate, investiţii etc, ci sunt banii Băncii Naţionale şi prin lege propune guvernul să responsabilizăm banca naţională, să-i folosim veniturile în gestionarea unei situaţii foarte grave, când oamenii plătesc pentru banii furaţi”

Banca Naţională va fi obligată să împartă profiturile sale în favoarea bugetului de stat


Prin legea votată vineri în ambele lecturi, Banca Naţională va fi obligată să împartă, în anumite condiţii, profiturile sale în favoarea bugetului de stat. Aceste condiţii ţin de nivelul de capitalizare al băncii, mai exact când acest nivel va scădea prea mult, sumele expediate din profitul BNM în bugetul de stat vor fi mai mici şi invers. Ceea ce a determinat opoziţia să se opună votării în a doua lectură a legii a fost o prevedere nouă, prin care bugetul, la rândul lui, ar trebui să ajute banca centrală în cazul în care capitalul acesteia ar cădea sub un minim considerat a fi periculos. Socialiştii, flancaţi de democraţii lui Pavel Filip, au adoptat însă legea în lectură finală fără amendamentul opoziţiei.

De când abia lupta pentru funcţia de preşedinte, Igor Dodon a tot promis să anuleze „legea miliardului”, dar odată cu preluarea definitivă a puterii, atât el, cât şi formaţiunea sa socialistă au devenit aparent mai prudenţi, ca şi guvernul lor care aşteaptă acum de la FMI o ultimă tranşă dintr-un împrumut negociat încă de democraţi imediat ce găsiseră această soluţie pentru acoperirea găurii din rezerva de stat provocată de furt.


Alternativa adoptată astăzi, despre care Igor Dodon a estimat că poate reduce cu 6 miliarde de lei, sau 30 la sută, povara furtului asupra bugetului, aparent ar fi fost agreată de atât de FMI, cât şi de BNM, dar nu este prea criticată nici de experţi, care totuşi au atenţionat că Banca Naţională ar putea şi să nu obţină profit, prin urmare nici măsura nu este garantată.

Cea mai proastă evoluţie care ar trebui să fie evitată, au mai atenţionat anterior economiştii, iar astăzi de la tribuna parlamentului - şi deputaţii din opoziţie - e ca legea să estompeze investigarea şi recuperarea furtului.

S-a recuperat din banii furaţi zero lei


Cât priveşte recuperarea, lucrurile nu s-au mişcat în şase ani din loc, iar acest lucru s-a recunoscut o dată în plus în timpul dezbaterii de astăzi din parlament de către un deputat socialist, Vladimir Golovatiuc: „Voi, iată spuneţi - recuperare, recuperare. Eu am spus şi repet: s-a recuperat din banii furaţi zero lei.”

În acelaşi timp, deputaţii socialişti au tot făcut trimitere la pretinse evoluţii în anchetarea furtului. Asta după ce unui important demnitar din acea perioadă - guvernatorul de atunci al Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu –i s-a înaintat joi pentru prima dată acuzaţiile procuraturii, iar astăzi oamenii legii au obţinut şi arestarea lui pentru 30 de zile, ca să fie cercetat, alături de câţiva subalterni de-ai săi, sub acuzaţia de escrocherie şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari.

XS
SM
MD
LG