Linkuri accesibilitate

Sergiu Litvinenco: „Vom face selecția transparentă, îi alegem pe cei mai buni și ulterior îi desemnăm în funcții”


Sergiu Litvinenco

Un interviu cu preşedintele Comisiei parlamentare juridice, pentru numiri şi imunităţi.

Preşedintele Comisiei parlamentare juridice, pentru numiri şi imunităţi, Sergiu Litvinenco sustine demersul prim ministrei Maia Sandu şi spune ca CSM trebuie să cureţe „ograda” magistraţilor de corupţi, compromişi şi slujitori ai regimului Plahotniuc. Deputatul Blocului ACUM mai spune că demisia judecătorilor Curții Constituționale este unica acțiune posibilă ce putea fi luată de niște judecători care au discreditat imaginea instituției.

Preşedintele Comisiei parlamentare juridice, pentru numiri şi imunităţi despre necesitatea reformei în justiție
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:19:30 0:00
Link direct


Europa Liberă: Pe neprins de veste, magistrații Curții Constituționale au spus că își depun mandatele in corpore. V-a surprins acest gest al lor?

Sergiu Litvinenco: „Era unica decizie care se impunea având în vedere toate lucrurile pe care le-a făcut această componență a Curții Constituționale, pentru că a fost foarte grav ceea ce au făcut ei. Este fără precedent acel document care a fost emis de către

Chiar membrii Comisiei de la Veneția au rămas stupefiați de cât de departe au mers acești așa-numiți judecători ai Curții Constituționale ...

Comisia de la Veneția, chiar membrii Comisiei de la Veneția au rămas stupefiați de cât de departe au mers acești așa-numiți judecători ai Curții Constituționale. Au încălcat flagrant Constituția, au încălcat flagrant absolut toate standardele în materie de drept constituțional și chiar Comisia de la Veneția în acel raport a constatat că judecătorii noștri au încălcat prevederile Constituției, adică era unica măsură care se impunea, nu putea exista altă măsură.

Deci, această Curte Constituțională s-a discreditat iremediabil, acești judecători, practic, ei nici nu mai puteau fi numiți judecători. Și este o unică soluție care putea să existe în contextul care a existat la momentul de față.”

Europa Liberă: Încetarea mandatului și vacanța funcțiilor de judecători ai Curții Constituționale a fost deja anunțată autorităților competente care trebuie să desemneze noii judecători. Europa Liberă a discutat cu experți în drept constituțional, care vă sugerează că nu trebuie să vă grăbiți, chiar dacă și două luni nu va fi desemnată această componență, nimic grav nu se întâmplă. O să grăbiți procesul? Cum vedeți Dvs., pentru că se mai propune să modificați și Legea privind Curtea Constituțională?

Sergiu Litvinenco: „Nu cred că vom modifica Legea privind Curtea Constituțională. Într-adevăr, dacă toți judecătorii și-au dat demisia, asta înseamnă că toți cei șase judecători urmează a fi desemnați de către Consiliul Superior al Magistraturii, Parlament și Guvern.”

Europa Liberă: Câte doi din partea fiecărei entități.

Sergiu Litvinenco: „Eu personal voi pleda pentru un concurs transparent, cel puțin la nivelul Executivului și la nivelul Parlamentului. Sper că același lucru îl va face și Consiliul Superior al Magistraturii, spre deosebire de data trecută, când l-au numit pe Gurin fără nici un fel de concurs și în general fără ședință, am înțeles că, dar a apărut la un moment data așa o hotărâre.

Din punctul meu de vedere, într-adevăr, nu trebuie să grăbim lucrurile, trebuie să stabilim niște reguli clare cu privire la un concurs autentic, meritocratic, să nu fie un concurs de genul celor care făcea Partidul Democrat de-a lungul timpului – o mimare a concursului. Noi trebuie să demonstrăm că suntem altfel, să facem un concurs pe bune, astfel încât în aceste funcții să acceadă persoanele care merită cel mai mult acest lucru.”

Europa Liberă: Deja v-au fost aruncate câteva săgeți cu critici referitor la felul în care l-ați desemnat pe șeful SIS-ului – fără concurs, fără discuții cu societatea civilă...

Sergiu Litvinenco: „În raport cu șeful SIS-ului, este adevărat că și în raport cu judecătorii Curții Constituționale legea, de asemenea, nu prevede obligativitatea concursului; în raport cu șeful SIS-ului a fost o situație, din punctul meu de vedere, excepțională, pentru că noi urma să desemnăm acolo cât mai repede un conducător, altfel instituția era în continuare controlată de Plahotniuc și am mers pe această cale, această persoană care a fost desemnată pe post de director al Serviciului de Informație și Securitate este o persoană din interiorul structurii respective.

El a avut un interviu destul de lung în cadrul fracțiunii noastre, colegii noștri i-au adresat întrebări foarte tranșante legate inclusiv de ceea ce cunoaște d-lui despre expulzarea profesorilor turci, despre convorbirile și interceptările telefonice. D-lui a răspuns adecvat, a promis că în timp de nouă zile va veni cu un raport în partea legată de expulzarea sau deportarea profesorilor turci. În

Vom face selecția transparentă și-i alegem pe cei mai buni și ulterior îi desemnăm în funcții...

cazul judecătorilor Curții Constituționale, la momentul de față în situația în care acolo nu a mai rămas nici un judecător, nu văd de ce am grăbi lucrurile. Stabilim regulile, aprobăm regulamente, dăm termen pentru ca potențialii candidați să-și depună dosarele, după care vom face selecția transparentă și-i alegem pe cei mai buni și ulterior îi desemnăm în funcții.”

Europa Liberă: Revenind la soarta Curții Constituționale, în cât timp credeți că pot fi numiți noii judecători?

Sergiu Litvinenco: „Nu vă pot spune acum exact, dar de regulă un concurs durează mai mult de o lună.”

Europa Liberă: Dvs., cei care ați preluat puterea pe cale pașnică de la Partidul Democrat, promiteți sus și tare că veți încerca și chiar că vă va reuși să depolitizați, în primul rând, instituțiile de drept ale statului. Cum e cu putință acest lucru și mai cu seamă vă întreb pe Dvs. în calitate de jurist – pe de o parte, insistați să faceți o curățare totală în aceste entități, pe de altă parte, există legea, buchea și spiritul legii, care oricând poate să-l întoarcă pe cel care pleacă din funcție în același fotoliu. Cum mențineți echilibrul acesta?

Sergiu Litvinenco: „Dacă ne referim la Procuratura Generală,

Sergiu Litvinenco
Sergiu Litvinenco

evident că totul începe de la prima persoană în cadrul acestei instituții a statului. Este vorba de procurorul general. Pornind de la

Independent înseamnă că este independent de politic ...

aceea că trebuie să selectăm un procuror general în condiții transparente și, într-adevăr, să fie un procuror general independent. Și independent înseamnă că este independent de politic.

Deci, el are independența în a decide toate măsurile și toate acțiunile, evident că în limitele legii, în raport cu ceea ce se întâmplă la Procuratură, el are obligația să asigure independența procurorilor, pentru ca procurorii să gestioneze dosare conform legii în mod independent și fără ca cineva din afară, fie că e vorba de politic, fie că e vorba de interese sau grupuri de interese să-l impună să facă sau să nu facă ceva și de aici se pornește. Noi avem nevoie de construcția unor instituții.”

Europa Liberă: Vreau să nuanțați un pic, pentru că Europa Liberă i-a cerut un interviu fostei ministre a Justiției din România, Monica Macovei, actualmente europarlamentar și eu o s-o citez. Ea declara că nu e bine ca procurorul-șef să fie ales de Legislativ, întotdeauna o majoritate parlamentară politică, deci cea care a câștigat alegerile și a făcut majoritatea l-a numit pe cine vrea acea majoritate.

Sergiu Litvinenco: „Contează până la urmă calitatea acestei persoane. Dna Monica Macovei a avut curajul să numească în această funcție în anul 2005 o persoană care a pornit carul din loc. Ea l-a numit pe Daniel Moraru, primul șef al Departamentului Național Anticorupție. El a fost caracterizat ca o persoană din sistem, dar o persoană corectă din sistem.”

Europa Liberă: Cu autoritate.

Sergiu Litvinenco: „Exact. A avut acest curaj, a pornit carul din loc, a transmis procurorilor această senzație că procurorii sunt independenți. E drept că lucrurile au început greu, pentru că DNA-ul s-a constituit în 2005, în 2006 a devenit funcțional, dar primele

Îți trebuie timp ca să construiești o instituție ...

dosare reale au apărut în 2009, iar primul dosar greu a apărut tocmai în 2012. Deci îți trebuie timp ca să construiești o instituție, dar în situația în care pornești lucrul acesta, trebuie să-l faci așa încât să ai pe bune o anumită finalitate.”

Europa Liberă: La Chișinău consens pe marginea desemnării unui nou procuror general nu există. Din câte am reținut din declarațiile Maiei Sandu, ea și-ar dori să vină cineva din afară ca să ocupe acest fotoliu, iar Igor Dodon într-un interviu pentru Europa Liberăa zis că trebuie de găsit această persoană din sistem.

Sergiu Litvinenco: „Eu tot ca atare mi-aș dori să fie o persoană din afară, pentru că noi am tot încercat de-a lungul timpului să găsim oameni în Republica Moldova și, din păcate, nu am reușit.

Trebuie să fie o persoană care nu ascultă de ordinele nici ale politicienilor de la putere sau din opoziție, nici de ordinele anumitor grupuri de interese care ar dori să controleze Procuratura ...

Sigur, asta nu înseamnă că în Republica Moldova nu există astfel de oameni. Eu cred că noi putem găsi și în Republica Moldova persoane care, într-adevăr, să pornească reforma reală în cadrul Procuraturii Generale.

Cel mai important este calitatea persoanei. Trebuie să fie o persoană care nu ascultă de ordinele nici ale politicienilor de la putere sau din opoziție, nici de ordinele anumitor grupuri de interese care ar dori să controleze Procuratura. La noi, Procuratura niciodată nu a fost independentă...”

Europa Liberă: Din contra s-a zis că este o bâtă în mâna politicianului, un instrument cu care poate fi șantajat oponentul politic.”

Sergiu Litvinenco: „Exact. La asta chiar voiam să ajung. Deci, în 1994, noi am semnat un angajament în fața Consiliului Europei că ne obligăm să transformăm Procuratura dintr-o instituție sovietică

Niciodată nu am reușit să facem ceva bun și să transformăm Procuratura într-o instituție independentă...

de tip vîșinskinian într-o instituție europeană. Am avut patru legi, permanent începeau discuțiile despre reforma Procuraturii, noi adoptam o nouă lege; niciodată nu am reușit să facem ceva bun și să transformăm Procuratura într-o instituție independentă. Dar ceea ce s-a întâmplat de la 2009 încoace este ceva care nu s-a întâmplat nici din ‘90 până în 2009, pentru că niciodată procuratura până în 2009 nu a fost elementul-cheie în constituirea majorităților parlamentare.

Deci, după 2009, practic, Procuratura a fost entitatea care nemijlocit a participat la constituirea acestei majorități parlamentare, care îl avea coordonator pe Plahotniuc și acei deputați care au fost luați din toate partidele – și de pe stânga, și de pe dreapta, și din centru – și au fost adunați într-o așa-numită majoritate parlamentară, în mare parte lucrul acesta a fost cauzat de acțiunile Procuraturii Generale și ale procurorului general. Au fost dosare penale fie pe deputatul nemijlocit, fie pe membrii familiei, rude, afaceri... Se ducea procurorul și-i spunea că „dacă nu treci la Partidul Democrat, în timp de două sau trei zile vei fi arestat sau dacă nu tu vei fi arestat că, mă rog, ai imunitate,

Acest partid a ajuns să controleze absolut toate consiliile raionale din țară ...

trebuie să vii în Parlament și-i mai complicat, atunci soția, rudele, copiii” și tot așa mai departe. Și evident că oamenii cedau acestei presiuni și cumva veneau în această majoritate, fie la nivel central, fie la nivel local. Este aceeași situație. Vă dați seama, acest partid a ajuns să controleze absolut toate consiliile raionale din țară, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată.”

Europa Liberă: Dar cum se va întâmpla schimbarea procurorului general? Deocamdată, dl Harunjen a spus foarte tranșant că el nu-și prezintă benevol demisia.

Sergiu Litvinenco: „Eu sper ca dl Harunjen să înțeleagă că Plahotniuc nu mai există, să plece, pentru că el trebuie să se uite în oglindă și să vadă că a eșuat în implementarea reformei procuraturii. Asta-i prima lui problemă și a doua problemă – dosarele mari, de genul furtului miliardului, spălătoriei așa și nu au avansat...”

Europa Liberă: Spălătoriei banilor?

Sergiu Litvinenco: „Da. Deci, obiectiv acest procuror nu și-a îndeplinit acele sarcini care sunt stabilite de prevederile Legii cu privire la procuratură. Cum vom selecta? Trebuie un pic reconsiderat ceea ce avem noi la moment, chiar și în cadrul noii Legi a procuraturii, acolo se spune că „acest concurs îl organizează membrii Consiliului Superior al Procurorilor”, eu cred că nu trebuie să fie acest consiliu responsabil nemijlocit de tot procesul de organizare și desfășurare a concursului.

Noi am propus Comisia de concurs să fie una mixtă, constituită atât din membrii Consiliului Superior al Procurorilor, cât și din

Am propus Comisia de concurs să fie una mixtă, constituită atât din membrii Consiliului Superior al Procurorilor, cât și din societatea civilă națională, plus să aducem și niște experți internaționali ...

societatea civilă națională, plus să aducem și niște experți internaționali și în felul acesta din trei categorii de membri ai comisiei eu sunt sigur că atunci putem să ajungem la o obiectivitate în ceea ce privește aprecierea candidaților la funcția de procuror general. Asta, după mine, ar fi o soluție și în modul acesta am putea, într-adevăr, să identificăm un procuror general, care ar porni lucrurile în procuratură, fie că e vorba de un procuror din Republica Moldova, fie că ar fi vorba de un procuror din afara țării.”

Europa Liberă: Prim-ministra Maia Sandu a cerut și demisia dnei Bețișor. Reproșul dnei Bețișor a fost că nu are pentru ce să-și depună mandatul.

Sergiu Litvinenco: „Bineînțeles, mai scrie o strategie, cum a mai scris o strategie, povești de adormit copiii, atunci în momentul în care au ajuns în situația în care nu mai aveau ce să raporteze cu recuperarea banilor din furtul miliardului, au livrat o strategie. Și oamenii au vorbit ceva timp despre această strategie, după care societatea civilă a făcut niște analize și a demonstrat cu cifre că ceea ce au scris ei în strategie dincolo de faptul că era și eronat, dar erau lucruri care nu corespundeau realității și e clar că s-a dat această strategie pentru a acoperi situația penibilă în care s-au aflat. Deci, dna Bețișor a fost responsabilă sau, mă rog, ea a condus grupul acesta de procurori care s-au ocupat de Ilan Șor.

În 2015 pentru prima dată el a fost reținut, condus la CNA, după care a ieșit și a făcut niște declarații într-o conferință de presă și cumva despre primul dosar s-a uitat, după asta el a fost în cadrul celui de-al doilea dosar, cunoaștem că acum este la Curtea de Apel; justiția, procurorii au tărăgănat vreun an și ceva acest dosar în Curtea de Apel, inclusiv există dovezi clare că în tergiversarea acestui dosar a fost implicat nemijlocit Guvernul, dar prin acel Institut de Analize Criminologice, care trebuia să dea într-un termen scurt nu știu ce expertiză financiară, dar ei au tărăgănat iată până în ziua de azi...”

Europa Liberă: Dar în palmaresul dnei procuroare Bețișor a intrat faptul că, pentru prima dată, un premier a fost băgat la pușcărie?

Sergiu Litvinenco: „Da, deci dna Bețișor a gestionat cele mai importante dosare. Din păcate, ea nu le-a gestionat conform legii, dar le-a gestionat în funcție de indicațiile care veneau de la dl Plahotniuc și ceea ce a început să facă este cumva o dovadă în acest sens. Deci, acest personaj Ilan Șor, noi cunoaștem din primul raport Kroll că el este beneficiarul principal, a fost sinteza din cadrul celui de-al doilea raport Kroll, unde numele lui Ilan Șor apare de 143 de ori și, respectiv, este clar pentru toată lumea că omul acesta este beneficiar al furtului miliardului, îi scris cu subiect și cu predicat în acest raport Kroll.

Iată că, deși există aceste dovezi foarte clare, dosarul s-a tărăgănat și astăzi când deja nu mai este Plahotniuc la putere, dar cel mai probabil transmite mesaje în continuare acestor procurori care au rămas încă obedienți regimului Plahotniuc și lui Plahotniuc ca persoană, probabil a dispus aceste măsuri care în mod normal trebuiau să fie luate acum patru ani, când a fost inițiat acel dosar penal, dar eu cred că ele puteau fi luate chiar în momentul în care se fura miliardul în luna noiembrie a anului 2014, pentru că procurorii trebuiau să cunoască despre faptul că sistemul bancar este devalizat.”

Europa Liberă: Dvs., noua putere, ați spus că veți obține raportul Kroll 2. L-ați obținut?

Sergiu Litvinenco: „Nu, deocamdată, nu l-am obținut. Banca Națională a spus că nu îl are.”

Europa Liberă: Că l-a transmis Procuraturii Generale?

Sergiu Litvinenco: „Că l-a transmis procurilor. Eu, personal, am scris un proiect de lege prin care să fie interzisă secretizarea

Am scris un proiect de lege prin care să fie interzisă secretizarea oricăror contracte, fie că vorbim de achiziții publice, privatizări, concesionări, inclusiv rapoarte de genul raportului Kroll ...

oricăror contracte, fie că vorbim de achiziții publice, privatizări, concesionări, inclusiv rapoarte de genul raportului Kroll ca să fie desecretizate și să nu reprezinte confidențialitatea urmăririi penale.”

Europa Liberă: Dar v-a ripostat deputatul Andrian Candu, cel care a fost speaker al Parlamentului și a spus că, dacă dați publicității raportul Kroll 2, o să prejudiciați ancheta.

Sergiu Litvinenco: „Argumentele acestea le tot auzim de la dl Candu că, dacă o să publicăm raportul Kroll, cei care au să vadă că ei sunt în raportul Kroll au să ia banii și au să-i ascundă undeva prin offshore-uri. Cei care au furat miliardul știu că au furat miliardul, așa că este un nonsens ceea ce spune dl Candu. Dacă, de exemplu, cineva a participat la furtul miliardului, bineînțeles că el știe că numele lui figurează în raportul Kroll. Și acum el își ia măsurile eventual de precauție, indiferent dacă raportul Kroll o să fie publicat sau nu.”

Europa Liberă: Sau în patru ani a avut timp suficient să-și ia aceste măsuri de precauție...

Sergiu Litvinenco: „Evident, evident! Sunt povești cu zâne ceea

Sunt povești cu zâne ceea ce spune dl Candu ...

ce spune dl Candu. Scopul lui evident este să ascundă de opinia publică acei beneficiari care se regăsesc în raportul Kroll și despre care cândva fostul prim-ministru spunea că 90% sunt onești.”

Europa Liberă: Ce soartă va avea Centrul Național Anticorupție (CNA)? Părerile s-au împărțit – unii spun că e nevoie de această structură, alții spun că nu ar mai fi nevoie nici de CNA, nici de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Sergiu Litvinenco: „Da, în mod normal, dacă preiei modelul românesc, și noi am promis că vom prelua modelul românesc de la cap la coadă, deci asta înseamnă că tot ce ține de anticorupție este concentrat în cadrul unei singure instituții, acolo activează atât procurori, cât și ofițeri de urmărire penală, care sunt detașați din alte instituții, în situația respectivă, CNA-ul nu își are rostul. Important este că Departamentul Național Anticorupție trebuie să se ocupe în primul și în primul rând de marea corupție, or ceea ce face la momentul de față CNA-ul, ei de marea corupție în general nu se ocupă.

Sigur, corupția mică este și ea importantă, dar lupta majoră trebuie să se dea împotriva corupției mari, împotriva celor care fură cu vagoanele și nu împotriva celor care la fel comit acte ilegale și sigur că aceste acte nu trebuie să fie lăsate așa, dar totuși trebuie să stabilim prioritățile și trebuie să ne concentrăm pe lupta cu corupția mare, cei care fură din bugetul statului milioane și milioane de lei și euro.”

Europa Liberă: Șefa Executivului, Maia Sandu, a participat la ședința Consiliului Superior al Magistraturii și a spus că trebuie să se înceapă adevărata curățare a sistemului judecătoresc. Mai întâi vreau o părere a Dvs. – a procedat corect că a mers la CSM, ținând cont că totuși puterile sunt separate în stat?

Sergiu Litvinenco: „Dna Sandu a fost la Consiliul Superior al Magistraturii și în primul rând a transmis mesajul că CSM-ul ar avea încă puțin timp ca să demonstreze că este, într-adevăr, acel for de autoadministrare judecătorească și este garantul independenței judecătorilor și în situația în care într-o anumită perioadă acest consiliu care a demonstrat ceea ce poate până la momentul de față nu își reconsideră activitate ape care a avut-o până acum, atunci vor trebui luate alt gen de măsuri la nivelul Executivului și la nivelul Parlamentului. Adică a fost un mesaj tranșant transmis membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că acest consiliu până acum a fost o structură obedientă regimului, a executat indicațiile care veneau de la regim. Mai mult decât atât, am înțeles că CSM-ul dădea indicații judecătorilor.

Deci, cei care de fiecare dată când există informații că este afectată independența judecătorilor, deci CSM-ul este garantul independenței judecătorilor și trebuie să ia atitudine, trebuie să sancționeze orice derapaj sau încercare de a influența judecătorii, iată avem situația în care chiar CSM-ul era structura și oamenii din CSM erau cei care transmiteau mesaje către judecători pentru a se lua o anumită decizie de către magistrați. Eu sper că membrii CSM au înțeles mesajul, urmează să vedem ce vor face, dar în general reforma justiției, adică a judecătorilor trebuie să înceapă cu CSM-ul.

Așa s-a întâmplat în România; în componența Consiliului trebuie să vină o majoritate care este pro-reformă și nu este anti-reformă și de acolo se începe încetișor-încetișor. Nu este simplu să cureți tot sistemul, îți ia ceva ani, dar altă soluție nu există. Consiliul Superior al Magistraturii, conform prevederilor constituționale, este acea instituție care face propunerile de numire, promovare și eliberarea a tuturor judecătorilor. Deci, fără Consiliul Superior al Magistraturii nici un judecător nu este numit sau eliberat din funcție.”

XS
SM
MD
LG