Europa Liberă a analizat cum au crescut lefurile președintelui, deputaților și miniștrilor, dar și ale altor bugetari în ultimii 5 ani.
Legea bugetului de stat pentru anul 2023 prevede că salariul brut al miniștrilor va crește de la 19.520 până la 27.790 de lei. „Dacă vrem să avem competență, este nevoie de plătit”, a explicat majorarea președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, deputat din partea partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS). El a mai spus, într-o emisiune TV, că este imposibil ca toți angajații din sectorul public să fie mai bine plătiți peste noapte.
„Este complicat de discutat în societatea din R. Moldova aceste lucruri. Noi avem o cultură egalitaristă și este de înțeles [reacția], pentru că salariile sunt foarte mici în sectorul public. Când o educatoare aude că salariul unui ministru s-a majorat cu 9.000 de lei și a ajuns la 1.000 de euro, poate, are un sentiment de nedreptate și este de înțeles, pentru că ea numără fiecare bănuț și o supără când aude asemenea știri. Dar trebuie să discutăm, să explicăm și să înțelegem că se merită o investiție în grupul de oameni care ia decizii critice pentru bunăstarea acestei țări, dacă vrem să avem oameni profesioniști și integri și să aducem mai mulți bani în R. Moldova și să-i cheltuim mai bine”, a mai spus Perciun.
O povară pentru primării
Majorarea salariilor miniștrilor a stârnit reacții critice din partea opoziției parlamentare. Partidul Socialiștilor a emis o declarație în care a condamnat această decizie, calificând-o drept „un act de prădare a propriului popor”, și a cerut demisia guvernării.
Bugetul de stat pentru 2023 mai prevede că salariile tuturor bugetarilor vor crește cu 1.300 de lei, ceea ce, de asemenea, a stârnit indignare, inclusiv din partea Congresului Autorităților Locale (CALM). Asociația, din care fac parte primari și președinți de raioane, a reclamat că multe administrații nu au suficienți bani în bugete locale pentru a le plăti salarii mai mari angajaților lor.
„Angajații din administrația publică locală, de rând cu cei din cadrul administrației centrale, au nevoie de creștere urgentă, reală și esențială a remunerației, în condițiile în care situația a ajuns la limitele care pun în pericol funcționarea întregului sistem de administrație”, se arată într-o adresare expediată de CALM conducerii țării.
O reacție a avut și deputatul fugar Ilan Șor: „Când vine vorba de administrațiile locale, adică de primării, guvernarea situațiilor excepționale a aplicat aceeași metodă a dublelor standarde – a pus această sarcină pe umerii primăriilor. Au procedat la fel de viclean ca și în alte cazuri. Parcă au dat, dar de fapt nu au dat”.
Atunci când a fost aprobată decizia, prim-ministra Natalia Gavrilița a explicat că majorarea egală pentru toți angajații din sectorul bugetar este favorabilă celor cu salarii mici. De exemplu, salariul brut al unui asistent medical a crescut cu 2.000 de lei, de la 8.776 la 10.076 de lei, iar al unui învățător - de la 8.787 la 10.087 de lei.
Cât primesc președintele, deputații și miniștrii
Europa Liberă a analizat cum s-au modificat sumele ridicate lunar de către președinte, deputați și miniștri, în baza răspunsurilor primite de la instituțiile respective.
În cazul președintelui, cel mai mare salt a fost înregistrat în 2019, când salariul a crescut cu circa 6.500 de lei, ajungând la 19.500 de lei. Lefurile miniștrilor s-au menținut relativ constante în ultimii 5 ani, de circa 18.000-19.000 de lei, cu excepția anului curent, când a ajuns la 27.790 de lei.
Salariile de bază ale deputaților s-au dublat în 5 ani, de la circa 10.000 de lei la aproximativ 20.000 de lei. Spre deosebire de șeful statului și membrii Guvernului, parlamentarii primesc lunar și o compensație pentru „cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cheltuieli protocolare și de promovare” în valoare de cel mult 13.000 de lei.
Deputații mai ridică și indemnizații pentru transport (6.500 de lei), apartament de serviciu sau bani pentru închirierea locuinței (între 3.300 și 6.600 de lei, în funcție de câți membri are familia) și o compensație anuală, în mărime de un salariu lunar, pentru cheltuieli de tratament. Potrivit unor calcule, deputații care beneficiază de toate aceste favoruri, inclusiv de indemnizația medie pentru închirierea locuinței, pot să ridice lunar și peste 40.000 de lei.
În același timp, salariul mediu brut în sectorul bugetar s-a majorat cu mai puțin de 3.000 de lei în perioada 2018-2022, arată datele Biroului Național de Statistică.
Angajații din învățământ, această creștere a fost de puțin peste 2.000 de lei, ajungând la circa 8.500 de lei. Cei care activează în domeniul sănătății și asistenței sociale au primit anul trecut cu peste 5.000 de lei mai mult față de 2018, salariul mediu lunar fiind de 11.200 de lei.
„Nimeni nu vrea să lucreze pentru salariile propuse de stat”
Expertul IDIS „Viitorul”, doctorul în științe economice Dorin Vaculovschi consideră că majorarea salariilor miniștrilor este justificată. „Dacă nu se va face acest lucru, nimeni n-o să vrea să activeze în aceste domenii. Când un angajat din sectorul privat, cu o calificare mai joasă, are un salariu mai mare decât un ministru, care are și anumite responsabilități, atunci acest lucru este contraproductiv”, a precizat expertul.
El a mai spus că salariile în sectorul bugetar ar trebui să fie majorate, însă ar trebui să se țină cont și de capacitățile financiare și de realitățile existente. „Învățământul se confruntă cu un deficit acut de cadre. Nimeni nu vrea să lucreze pentru salariile propuse de stat în sfera educației sau în alte domenii din sectorul bugetar. În acest context, aceste domenii vor rămâne, pur și simplu, paralizate. Ce trebuie de făcut? De majorat salariile”, a spus Europei Libere Dorin Vaculovschi.
Potrivit expertului, situația este problematică în ceea ce ține de salarizarea bugetarilor din cauza că nici în acest an nu se prevede o creștere semnificativă a economiei și, astfel, nu vor avea loc rectificări bugetare consistente. „Dar problemele trebuie rezolvate. Pentru aceasta și există ministrul Finanțelor și alți factori de decizie”, a conchis expertul.
