Grupul de activiști civici care pledează pentru anularea sistemului de vot mixt reinițiază procedura de organizare a unui referendum legislativ privind revenirea la sistemul electoral proporțional. Duminică, 11 februarie, grupul de iniţiativă se va reuni repetat, după ce acum o lună CEC a respins înregistrarea acestuia invocând mai multe vicii şi erori procedurale. Ce şanse de reuşită are noua tentativă?
Inițiatorii plebiscitului nu exclud că şi de această dată vor fi împiedicați să-și ducă intenția la bun sfârșit, dar oricum nu vor să renunțe, a anunțat la o conferință de presă juristul Ştefan Gligor:
„Nu am încrederea că nu se va repeta aceeaşi situaţie pentru că eu înţeleg şi colegii mei înţeleg că sistemul electoral mixt este amnistia politică a guvernării, a PD şi a domnului Plahotniuc şi a oamenilor care colaborează cu dumnealui însă noi nu avem o altă cale, noi ne vom cere drepturile noastre, noi vom respecta legea şi vom merge pe constituirea acestui grup care este un drept garantat de Constituţie de articolul 2. În momentul în care CEC va îndrăzni sub tot felul de pretexte mimate, aşa cum a mai făcut-o, să refuze o iniţiativă populară, noi vom considera că aceasta instituţie s-a discreditat completamente în anul electoral şi vom formula un şir de cerinţe în baza comportamentului vădit politizat al CEC.”
Ștefan Gligor a mai anunțat că grupul de inițiativă a acționat CEC în judecată pentru decizia prin care a fost respinsă cererea de înregistrare a precedentului grup de inițiativă:
„Este vorba despre contenciosul administrativ. Procedura este împărțită în două etape. Prima este de înregistrare a cererii prealabile. CEC are 30 de zile să anuleze propria decizie ilegală sau să dea un refuz. În cazul în care avem un refuz deja urmează etapa de adresare către instanţa de judecată care va examina. Din nou punct accentul pe faptul că la independenţa justiţiei Republica Moldova conform ultimului clasament este pe locul 105 din 109 state. Nu punem mare miză pe acest proces de judecată deşi avem toate argumentele pe masă, însă considerăm corect într-un stat normal să contești o decizie ilegală.”
Organizaţia Promo-lex care a delegat un observator la constituirea acelui grup de iniţiativă consta într-un recent studiu că respingerea cererii de a-l înregistra „pune la îndoială dreptul cetăţenilor de a exercita direct suveranitatea”. Promo-lex a concluzionat că temeiurile de ordin procedural invocate de autoritatea electorală centrală sunt „minore ca relevanță juridică și care nu sunt în situația de a pune la îndoială legalitatea și legitimitatea grupului de inițiativă constituit, dar și a cetățenilor de a-și expune liber opinia în cadrul unui exercițiu democratic cum este referendumul”.
La 12 ianuarie când a respins cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă, Comisia Electorală Centrală a argumentat refuzul prin faptul că solicitanţii au comis mai multe abateri de la procedură și erori în setul de documente prezentat, printre care înregistrarea eronată a participanților la adunarea de constituire a grupului, neuniformități la numărarea voturilor și adoptarea deciziilor de către adunarea constituantă şi alegerea unui număr inexact al membrilor grupului de inițiativă fără a vota lista nominală a acestora. CEC mai reproșa inițiatorilor plebiscitului ca ar fi generat un „vid legislativ”, pentru că nu propuneau noi reglementări de organizare a alegerilor parlamentare în locul celor pe care vor să le abroge.
CEC a respins ulterior mai multe critici lansate inclusiv de inițiatorii plebiscitului şi a deplâns „tentativa de a discredita instituția”. În același comunicat de presă difuzat la 16 ianuarie CEC şi-a apărat decizia spunând că a fost luată „transparent şi profesionist”.
Câţiva dintre activiştii care pledează pentru anularea sistemului mixt au vorbit, între altele, despre intenţia lor de a organiza un referendum, la o întâlnire într-un format mai larg cu experţii Comisiei de la Veneţia care s-au aflat săptămâna trecută la Chişinău pentru a se informa despre modul cum s-au făcut modificările la legea electorală și mai ales cum au fost aplicate recomandările. Delegaţia Comisiei de la Veneţia ar urma să-şi prezinte în luna martie avizul de care depinde acordarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro, promis Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
