Confruntat cu o presiune economică din ce în ce mai mare iminentei scadențe a datoriilor și a lipsei de investiții străine, liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, caută un colac de salvare financiară din partea Chinei.
Administrația din Republika Srpska - entitatea predominant sârbă din Bosnia și Herțegovina - a încheiat recent noi contracte de construcție cu companiile chineze, a întărit legăturile dintre partidul de guvernământ al lui Dodik, Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), și Partidul Comunist Chinez, iar în aprilie l-a trimis pe prim-ministrul Radovan Viskovic la Beijing pentru a vizita companii locale și pentru a obține investiții.
„Suntem prea mici pentru a putea influența dezvoltarea oricăror politici și evenimente mondiale, dar în acest moment căutăm prieteni și parteneri care ne pot ajuta în domeniul comercial, economic, financiar și în orice alt domeniu”, a declarat Bosko Jugovic, primarul orașului Pale din Republica Srpska, pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL. El a făcut parte dintr-o delegație a SNSD care a primit la Sarajevo, la sfârșitul lunii aprilie, vizita unor oficiali chinezi din domeniul comerțului.
Analiștii spun că încălzirea legăturilor dintre Republika Srpska și China - care au fost oficializate printr-un acord de cooperare în 2016 - face parte dintr-un joc politic mai larg al lui Dodik, care se confruntă cu o perspectivă financiară sumbră și cu deteriorarea relațiilor cu Occidentul din cauza nenumăratelor apeluri pe care le-a făcut ca entitatea sârbă să se separe de Bosnia și, în cele din urmă, să formeze o uniune cu Serbia vecină.
În special, Dodik speră să se împrumute de la instituțiile financiare chineze și să convingă China să accepte ca garanții titluri de stat ale Republicii Srpska, astfel încât să poată face față plăți datoriilor către creditorii occidentali care încep să fie scadente în această vară.
Dodik a declarat la sfârșitul lunii martie că instituțiile fiscale chineze au fost de acord să accepte obligațiunile ca garanții financiare rambursabile pentru orice împrumut, dar mulți analiști economici sunt încă nesiguri în legătură cu planul liderului sârbilor bosniaci, despre care spun că nu are putere de negociere și ar putea produce consecințe nefavorabile.
„Asigurarea unui împrumut de la China este un lucru, dar întrebarea este în ce condiții”, a declarat pentru RFE/RL Velizar Antic, un analist politic independent din Banja Luka. „Este vorba despre când și cum vor fi rambursate aceste împrumuturi și ce se va întâmpla dacă Republika Srpska nu le poate rambursa”.
Echilibrul dintre finanțe și politică
Cândva un favorit al Occidentului, Dodik - care a fost o figură-cheie în politica bosniacă timp de 30 de ani - este dispus să joace la două capete, opunând Beijingul și Moscova Europei și Statelor Unite.
Când a fost ales președinte al Republicii Srpska în 2022, după ce și-a încheiat mandatul de reprezentant sârb al președinției tripartite a Bosniei, el a promis că va întări și mai mult relațiile cu Kremlinul și a declarat că orice sancțiuni sau reduceri ale finanțării din partea Uniunii Europene nu ar face decât să îl forțeze să accepte ofertele de investiții ale Chinei.
Politicianul naționalist pare să-și respecte această amenințare, anunțând recent că intenționează să îl viziteze pe președintele rus Vladimir Putin la Moscova pe 23 mai, în ciuda faptului că invazia neprovocată și la scară largă a Rusiei în Ucraina este condamnată internațională și fără să țină cont de apelurile occidentale de a izola Kremlinul.
„Când mă duc la Putin nu mă duc cu cereri. El spune doar: Cu ce vă pot ajuta? Așteptările mele au fost mereu îndeplinite, indiferent despre ce am vorbit. Nu știu pe ce altceva să-mi bazez încrederea, dacă nu pe asta”, spunea Dodik pentru ziarul The Guardian în 2021. „Liderul chinez Xi Jinping, el spune, și el, Dacă este ceva cu ce pot ajuta, sunt gata s-o fac".
Rămâne de văzut cum se va traduce această încredere în eforturile actuale ale lui Dodik de a face față plăților iminente ale datoriei Republicii Srpska.
Ministerul de Finanțe al Republicii Srpska nu a răspuns solicitărilor RFE/RL de a comenta perspectiva plății datoriei sale și potențialele împrumuturi chinezești.
Viitorul pe termen scurt este dezolant: o rată de 200 de milioane de euro pentru obligațiuni vândute la Bursa de Valori din Viena în urmă cu cinci ani este scadentă în iunie, iar Republica Srpska - care are o populație de 1,3 milioane de persoane - va trebui să ramburseze până la sfârșitul anului 2023 peste 500 de milioane de euro pe care le-a împrumutat de la diverse instituții financiare.
Potrivit Ministerului de Finanțe și Trezorerie din Bosnia, datoria externă a Republicii Srpska depășește în prezent 2,1 miliarde de euro.
Conform relatărilor, în timpul călătoriei sale la Beijing în aprilie, Viskovic ar fi purtat discuții cu trei instituții de creditare chineze. Rezultatul acestor discuții nu este cunoscut, dar Republika Srpska a declarat că reprezentanții chinezi vor continua negocierile în Banja Luka, capitala de facto a entității.
Mai mulți comentatori au remarcat că lipsa de detalii despre discuțiile în curs cu partea chineză dă de înțeles că este posibil ca oficialii sârbi bosniaci să nu fie mulțumiți de termenii oferiți.
Igor Crnadak, vicepreședintele Partidului de opoziție Partidul Progresului Democratic, a declarat pentru RFE/RL că oficialii guvernamentali nu au fost clari cu privire la calendarul de rambursare a datoriei sau cu privire la orice discuții cu instituțiile chineze, adăugând că partidul său plănuia să solicite o sesiune parlamentară specială pentru a obține informații cu privire la finanțele entității.
„Situația este destul de serioasă, mai ales având în vedere clauzele contractuale, care prevăd că deținătorii acestor obligațiuni pot intra în proprietatea unor companii în care guvernul are o participație majoritară, dacă datoria nu este rambursată", a declarat Crnadak.
Între Moscova și Beijing
Presiunea financiară cu care se confruntă Republika Srpska este cauzată, în parte, de acuzațiile de cheltuieli necorespunzătoare și de corupție care au urmărit guvernelecare s-au succedat la putere, dar și de degradarea dramatică a relației lui Dodik cu Occidentul, care i-a limitat opțiunile de finanțare.
Din 2017, lui Dodik i s-a interzis să călătorească în Statele Unite sau să acceseze activele aflate sub jurisdicția acestora, după ce a sfidat Curtea Constituțională a Bosniei prin organizarea unui referendum privind celebrarea Zilei Republika Srpska, care marchează data din 1992 când sârbii bosniaci și-au declarat propriul stat.
Ambițiile separatiste ale etnicilor sârbi au declanșat războiul devastator din Bosnia din 1992-1995, care a ucis peste 100 de mii de persoane, a strămutat milioane de oameni și a distrus o mare parte din țară.
Un acord de pace mediat de SUA a pus capăt războiului și a creat entitățile predominant sârbe și bosniaco-croate care alcătuiesc Federația Bosnia-Herțegovina. Președinția bosniacă, formată din trei membri, este deținută de reprezentanți ai celor trei grupuri etnice principale.
Poziția pro-rusă a lui Dodik este binecunoscută, dar orientarea către Beijing a coincis cu relația strânsă a Chinei cu Serbia - care este principalul aliat și cel mai mare partener comercial al Republicii Srpska - și cu perspectiva de a obține împrumuturi și investiții chinezești cu mai puține condiții decât opțiunile occidentale.
În februarie, un consorțiu de companii chineze a încheiat un acord de împrumut de 175 de milioane de euro cu Republika Srpska pentru construirea unei părți a unei autostrăzi de nord care leagă regiunea de Serbia.
Când a făcut anunțul, Viskovic a oferit cu zgârcenie detalii despre licitație și împrumut, spunând doar că China Overseas Engineering Group a fost ales pentru că a fost cel mai favorabil ofertant, după ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și-a retras sprijinul, afirmând că proiectul nu era vital. Dincolo de asta, Viskovic a spus că împrumutul pe 15 ani va avea o perioadă de grație de trei ani pentru rambursare.
În august 2022, a fost semnat un alt contract de construcție de autostrăzi cu China State Construction Engineering pentru a construi o secțiune separată de 33 de kilometri din aceeași autostradă în nordul Bosniei.
În urma anunțului privind acordul de 302 milioane de euro, Dodik a prezentat contractul drept o victorie pentru strategia sa de curtare a capitalului chinez în fața presiunilor occidentale.
„Acest lucru arată că Republika Srpska are o alternativă și nu poate fi șantajată de unii din Occident care încearcă să influențeze atitudinile și soluțiile politice interzicând investițiile bancare”, a declarat el.
