Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, va fi audiat în parlament, însă nu peste o zi, ci la o ședință ulterioară, când comisia de profil parlamentară va pregăti o proprie analiză pe marginea motivelor creșterii galopante a inflației. În ultimele zile, tot mai mulți reprezentanți ai guvernării și-au îndreptat criticile asupra băncii centrale pentru această creștere, sunând chiar ideea că s-ar lua în calcul demisia guvernatorului.
Guvernatorul Băncii Naționale pare să fi surprins guvernarea pe 13 mai, când a lansat prognosticul că inflația va crește la 31% la sfârșitul trimestrului trei al anului.
Radu Marian, un parlamentar al PAS din Comisia economie, buget și finanțe, a sugerat azi la Europa Liberă că un astfel de model de comunicare este ultimul lucru la care se așteaptă de la un guvernator de bancă centrală un guvern și o populație ce luptă cu efectele economice ale războiului:
„Noi observăm că guvernatorul se ocupă cu previziuni, este cumva un fel de expert: noi credem că o să fie așa, noi credem că o să fie altfel. Or, noi credem că guvernatorul trebuie să explice ce o să întreprindă banca centrală pentru a tempera inflația și pentru a stabiliza prețurile, care o să fie acțiunile băncii centrale în cazul scenariului A, scenariului B, scenariului C. Dar așa, guvernatorul iese și spune că, uite, inflația o să fie atâta, care credeți că va fi reacția oamenilor? Reacția oamenilor o să fie pe potrivă – ar putea, de exemplu, să schimbe leii pe dolari ș.a.m.d.”
Comisia din care face parte parlamentarul l-a audiat miercuri pe guvernator în privința inflației, înaintea unei audieri a acestuia în plenul Parlamentului. Audierea în legislativ a fost cerută de PAS, și aprobată de opoziție. Ea fusese inițial programată pentru joi, dar va fi amânată, așa cum am aflat de la deputatul Marian, până la întocmirea unui raport al Comisiei pe tema inflației și în așteptarea rezultatelor audierii de miercuri a guvernatorului.
Între timp, formațiuni de opoziție și câțiva susținători au scandat „Demisia!” miercurii la un protest de mică amploare în fața guvernului, după o acțiune similară zilele trecute la sediul BNM.
Principalul instrument de politică monetară pe care îl are la îndemână regulatorul pentru a se opune creșterii prețurilor e scumpirea creditelor. În urma unei majorări la 5 mai, BNM a ridicat la un nivel fără precedent de 15,5% rata de bază a dobânzii la creditare. Formațiunea de la guvernare crede, însă, că măsurile trebuiau luate încă anul trecut, atunci când o făceau toate băncile din regiune, așa cum ne-a explicat același deputat al PAS, Radu Marian:
„Inflația este un fenomen global- și ne afectează mai mult decât în altre țări, deci inflația la noi este mai mare decât în regiune. Întrebarea e de ce bănci centrale din țări similare din regiune – Ucraina, Armenia, Georgia - au ridicat ratele de bază mult mai devreme, prin ianuarie-martie 2021, în timp ce la noi BNM a făcut prima mare scumpire abia în septembrie? Se putea de analizat mai bine informația? Dacă tu vezi că toate țările din regiune ma jorează rata de bază, de ce stai pe loc? Este o întrebare la care nu avem răspuns mulțumitor.”
În audierile de miercuri de la comisia pentru buget a Parlamentului, guvernatorul băncii centrale a spus că nu a intervenit odată cu alte bănci pentru că și inflația o luase mai lent din loc în R. Moldova și nu a vrut să tempereze consumul.
Între timp, voci influente din sânul guvernării, printre ele aceea a spicherului Igor Grosu și a vice-spicherului Mihai Popșoi, au criticat în ultimele lor apariții mediatice prestația băncii naționale, admițând și ideea că guvernatorul ar putea fi demis.
Demiterea guvernatorului nu ar fi o chestiune ușoară, pentru că ar putea fi interpretată ca atentat la independența băncii naționale, care trebuie să aibă liberate în acțiuni. Fondul Monetar Internațional, care a sugerat BNM în ultima sa evaluare o intervenție mai atentă pe piața valutară, a părut să aprobe totuși măsurile luate de regulatorul moldovean pentru temperarea inflației prin scumpirea de credite, fără a preciza însă dacă această scumpire ar fi întârziată, așa cum pretind reprezentanții guvernării.
În ultimele luni, guvernul a insistat că inflația din R.MOldova, care a crescut ca peste tot în regiune, ar avea la bază o vulnerabilitate accentuată a economiei moldovene din cauza scumpirii gazelor naturale și a produselor alimentare de import, la care s-au adăugat acum și efectele războiului asupra prețurilor la energie și comerțului.
Guvernatorul Armașu, pe de altă parte, a numit, alături de aceste motive, și un factor subiectiv, care ar ține de guvern, anume cererea mare din partea populației care ar avea „venituri disponibile” în creștere.
Unii economiști sunt de acord cu Armașu, și spun că deficitul bugetar enorm produce și el o presiune inflaționistă la fel de mare și prin urmare ar fi nevoie de o raționalizare a cheltuielilor publice.
