Pentru înregistrarea partidului, care va promova opțiunea „Nu”, au votat șase membri CEC din opt.

Partidul se opune deschis aderării R. Moldova la UE și pledează pentru apropierea de Rusia.

Anterior, Partidul „Renaștere” a încercat împreună cu alte trei partide afiliate oligarhului fugar, Ilan Șor, să înregistreze blocul electoral „Victorie-Pobeda”. Atunci, CEC a fost împotrivă din cauza mai multor nereguli în actele depuse de membrii blocului. Decizia autorității electorale a fost menținută și de instanțele judecătorești.

• Vezi și: Decizie finală: Blocul „Victorie-Pobeda” nu poate participa la scrutinele din 20 octombrie

Formațiunea s-ar putea alege cu activitatea limitată după ce la 29 august, CEC a sesizat Ministerul Justiției în privința mai multor nereguli depistate în rapoartele financiare ale partidului.

Până în prezent, CEC a înregistrat patru partide care vor participa la referendumul republican constituțional din 20 octombrie. Este vorba de Partidul Comuniștilor din R. Moldova care va promova opțiunea „Nu” și Partidul Verde Ecologist, Mișcarea Respect Moldova și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, care vor promova opțiunea „Da”.

În favoarea opțiunii „pro” la referendum s-a pronunțat și ex-președintele interimar, Mihai Ghimpu. Într-o conferință de presă susținută pe 4 septembrie, el i-a îndemnat pe foștii speakeri și președinți pro-europeni ai R. Moldova să sprijine referendumul privind aderarea la UE.

• Te-ar putea interesa și: Mihai Ghimpu îndeamnă foștii președinți și spicheri să sprijine referendumul despre aderarea la UE

La 5 septembrie Partidul Social Democrat European (PSDE) a anunțat că a depus actele pentru a fi înregistrat în calitate de participant la referendum, urmând să promoveze de asemenea opțiunea „Da”.

Și primarul capitalei, Ion Ceban, a anunțat că formațiunea sa, Mișcarea Alternativa Națională, va depune actele la CEC pentru a fi înregistrat în calitate de participant, pentru a promova varianta „Da” la referendum.

Primirea documentelor pentru înregistrarea participanților la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 are loc în perioada 21 august - 20 septembrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dacă anunțul sună familiar, asta este pentru că recordurile doborâte acum au fost stabilite chiar anul trecut. Este un nou semnal că schimbările climatice provocate de om, cu un impuls temporar din partea fenomenului natural El Nino, continuă să mărească temperaturile și vremea extremă, au declarat oamenii de știință.

Vara meteorologică nordică - iunie, iulie și august - a avut o medie de 16,8 grade Celsius, potrivit Copernicus. Vara a fost, deci, cu 0,03 grade Celsius (0,05 grade Fahrenheit) mai caldă decât vechiul record din 2023. Înregistrările Copernicus datează din 1940, dar înregistrările americane, britanice și japoneze, care încep la mijlocul secolului al XIX-lea, arată că ultimul deceniu a fost cel mai cald de când se fac măsurători regulate și probabil din ultimii 120.000 de ani, potrivit unor oameni de știință.

Lunile august din 2024 și 2023 au fost la egalitate cele mai calde din lume, cu 16,82 grade Celsius. Iulie a fost prima dată în mai bine de un an când lumea nu a stabilit un record lunar, dar pentru că iunie 2024 a fost mult mai fierbinte decât iunie 2023, această vară în ansamblu a fost cea mai fierbinte, a declarat directorul Copernicus, Carlo Buontempo.

„Ceea ce indică aceste cifre triste este modul în care criza climatică strânge șurubul”, a declarat Stefan Rahmstorf, climatolog la Institutul Potsdam pentru Cercetare Climatică, din Germania, care nu a participat la cercetare.

• Te-ar putea interesa și: Europenii trebuie să se aștepte la veri tot mai „ucigătoare” (The Lancet)

Până luna trecută, Buontempo, la fel ca alți climatologi, nu era sigur că anul 2024 va doborî recordul de cel mai cald an stabilit anul trecut, mai ales pentru că august 2023 a fost mult mai cald decât media. Dar apoi acest august 2024 a egalat 2023, făcându-l pe Buontempo „destul de sigur” că acest an se va încheia ca fiind cel mai fierbinte înregistrat.

„Pentru ca anul 2024 să NU devină cel mai cald din istorie, trebuie să asistăm la o răcire foarte semnificativă în ultimele câteva luni, ceea ce nu pare probabil în acest stadiu”, a declarat Buontempo.

Odată cu prognoza La Nina - o răcire naturală temporară a unor părți din Pacificul central - este posibil ca ultimele patru luni ale anului să nu mai înregistreze recorduri, așa cum s-a întâmplat în cea mai mare parte a ultimului an și jumătate. Dar nu este nici posibil ca răcirea să fie suficientă pentru a împiedica anul 2024 să doboare recordul anual, a mai declarat Buontempo.

Am devenit imuni la semnale?

Potrivit climatologilor, acestea nu sunt doar cifre de record, teoretice, ci vreme care afectează oamenii.

„Toate acestea se traduc prin mai multă suferință în întreaga lume”, a declarat Jonathan Overpeck, decan pentru mediu și climatolog la Universitatea din Michigan (SUA). „Odată cu valurile de căldură mai lungi și mai severe vin secete mai severe în unele locuri și ploi mai intense și inundații în altele. Schimbările climatice devin prea evidente și prea costisitoare pentru a fi ignorate.”

Jennifer Francis, climatolog la Woodwell Climate Research Center din Cape Cod, a declarat că a existat anul acest un spectru larg de vreme extremă: căldură, inundații, incendii de vegetație și vânturi puternice, care sunt toate violente și periculoase.

„La fel ca oamenii care trăiesc într-o zonă de război, cu zgomotul constant al bombelor și zgomotul armelor, devenim surzi la ceea ce ar trebui să fie clopote de alarmă și sirene antiaeriene”, a spus Francis într-un e-mail.

În timp ce o parte din căldura record de anul trecut a fost determinată de El Nino - o încălzire naturală temporară a unor părți din Pacificul central, care modifică vremea la nivel mondial - acest efect a dispărut, ceea ce arată că principalul factor este reprezentat de schimbările climatice pe termen lung provocate de om prin arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale, a declarat Buontempo.

„Nu trebuie să ne surprindă acest val de căldură, aceste temperaturi extreme”, a spus Buontempo. „Vom avea parte de mult mai multe”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski urma, de asemenea, să se întâlnească cu cancelarul german Olaf Scholz și apoi să se îndrepte spre Italia, după întâlnirea de la baza aeriană Ramstein, care are loc la câteva zile după ce 55 de persoane au fost ucise și 300 rănite într-un atac cu rachete rusești asupra orașului Poltava, din regiunea centrală a Ucrainei.

„Avem nevoie de mai multe arme pentru a alunga forțele ruse de pe teritoriul nostru”, a declarat Zelenski, sosind la ședința Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei.

El i-a îndemnat, de asemenea, pe susținătorii Kievului să-și respecte angajamentele anterioare, spunând: „Numărul de sisteme de apărare aeriană care nu au fost livrate este semnificativ”.

Zelenski a cerut din nou ridicarea restricțiilor privind utilizarea armelor occidentale cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din Rusia.

„Trebuie să avem această capacitate de rază lungă, nu numai pe teritoriul ocupat al Ucrainei, ci și pe teritoriul Rusiei”, a insistat Zelenski.

Întâlnirea de la baza militară de la sud-vest de Frankfurt este găzduită de ministrul Apărării din SUA, Lloyd Austin, care a anunțat că Washingtonul va oferi un nou ajutor militar în valoare de 250 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Pachetul „va mări capacitățile de a răspunde cerințelor în continuă evoluție ale Ucrainei”, a declarat Austin la reuniune.

Se așteaptă ca asistența să includă muniție pentru lansatoarele de rachete de precizie HIMARS, cartușe de artilerie, arme antitanc și antiaeriene, a declarat un oficial american din domeniul apărării sub condiția anonimatului.

Discuțiile din Germania, cu reprezentanți din aproximativ 50 de țări, se vor concentra pe domenii care includ consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și încurajarea aliaților să își dezvolte și coordoneze industriile de apărare, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul maior Pat Ryder, înaintea reuniunii.

Reuniunea are loc în timp ce forțele Moscovei avansează în Donbas, președintele rus Vladimir Putin declarând joi că a captura zona estică a țării vecine este „obiectivul său principal” în conflict.

• Te-ar putea interesa și: Putin spune că incursiunea Ucrainei la Kursk nu a reușit să încetinească înaintarea Rusiei în Donbas

De la începutul ofensivei sale în februarie 2022, când nu a reușit să cucerească capitala ucraineană Kiev, Rusia și-a adaptat de mai multe ori obiectivele, concentrându-se mai nou pe încercarea de a cuceri estul Ucrainei.

Statele Unite au fost cel mai mare susținător al Ucrainei în timpul conflictului, furnizând ajutor militar în valoare de peste 55 de miliarde de dolari din februarie 2022.

Cu toate acestea, există incertitudini cu privire la viitorul acestei finanțări, deoarece alegerile din noiembrie din SUA l-ar putea readuce la Casa Albă pe Donald Trump, care este neîncrezător în victoria Ucrainei.

Germania - al doilea mare finanțator al Ucrainei - a fost, de asemenea, supusă unor presiuni interne cu privire la ajutorul acordat Kievului, care a fost în centrul unei dispute prelungite cu privire la bugetul pentru 2025.

Franța, și ea mare susținător al Kievului, este de asemenea implicată într-o criză politică de mai multe săptămâni.

• Vezi și: Macron numește un nou premier, pe Michel Barnier. Fostul negociator al Brexitului e acum la mila extremei drepte

Înaintea reuniunii de la Ramstein, Marea Britanie a declarat că va trimite Kievului 650 de rachete ușoare până la sfârșitul anului pentru a-i spori capacitățile de apărare aeriană.

Iar ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat în marja reuniunii că țara sa va furniza Ucrainei 12 piese de artilerie în valoare de 150 de milioane de euro.

„Sunt recunoscător Germaniei, guvernului său și poporului său pentru tot sprijinul acordat”, a declarat Zelenski într-o postare pe rețelele sociale după întâlnirea cu Pistorius.

Între timp, aliații Ucrainei din Europa au luat măsuri pentru a-și extinde propriile sisteme de apărare ca răspuns la amenințarea sporită din partea Rusiei.

Armata germană a pus miercuri în funcțiune pe propriul său teritoriu un prim sistem de apărare aeriană Iris-T, după ce a livrat mai multe astfel de sisteme Ucrainei pentru a intercepta rachetele, dronele și rachetele rusești.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Sănătății a transmis printr-un comunicat de presă publicat joi, 5 septembrie, că vaccinul „Influvac Tetra” este produs în Olanda și oferă protecție împotriva gripei sezoniere cauzate de virusurile A(H1N1), A(H3N2) și B.

Pe moment, lotul a fost stocat în depozitul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. După ce va fi distribuit centrelor de sănătate publică teritoriale, acesta va fi transmis instituțiilor medico-sanitare din țară pentru vaccinarea personalului din contingentele profesionale și a grupurilor de persoane cu risc crescut de îmbolnăvire.

Compoziția vaccinului, care este omologat în R. Moldova, respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

Valoarea totală a lotului este de aproximativ 17 milioane de lei, sumă alocată din bugetul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost luată după o întrevedere a conducerii instituției cu mai mulți cercetători din domeniul arhivistic și istoric unde au discutat despre utilizarea expertizei istorice pentru a îmbunătăți activitățile curente de securitate națională, potrivit unui comunicat emis de SIS.

Potrivit instituției, manualele serviciilor secrete din perioada sovietică, KGB și NKVD cuprind tehnicile și metodele de propagandă, dezinformare și manipulare utilizate în trecut și pe care „forțele ostile” R. Moldova continuă să le folosească pentru a „diviza societatea, compromite procesele democratice și menține țara noastră în sfera de influență externă”.

„Accesul la aceste informații va permite publicului să înțeleagă mai bine pericolele actuale, să reziste mai eficient la încercările de manipulare și să sprijine eforturile de consolidare a democrației, independenței, integrității teritoriale și rezilienței cetățenilor noștri”, se menționează în comunicatul SIS.

SIS a mai anunțat că a transmis Agenției Naționale a Arhivelor 34.203 dosare din perioada regimului totalitar, incluzând documente despre represiunile politice, care au trecut procedura de reabilitare la Procuratura Generală, dosarele lor fiind ulterior desecretizate.

Și în februarie curent, SIS a transmis Agenției 2.534 de dosare, dintre care peste 2.300 dosare judiciare inițiate în privința persoanelor supuse represiunilor politice în perioada regimului totalitar.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La o conferință de presă comună cu ministrul de Externe al Moldovei, Mihai Popșoi, șeful diplomației maghiare a declarat, vorbind prin translator, că Ucraina, în loc să rezolve doleanțele comunității maghiare, „merge în sens invers, adoptând în ultima vreme măsuri represive și mai dure”. Szijjártó nu a dat detalii despre acele presupuse măsuri noi.

Chestiunea drepturilor celor aproximativ 150.000 de maghiari din regiunea transcarpatică, în vestul Ucrainei, a fost invocată mereu de Budapesta ca motiv pentru blocarea parcursului european al Kievului, alături de altele, precum corupția larg-răspândită sau lipsa controlului asupra întregului teritoriu national.

Kievul susține că a făcut pași înainte în ce privește drepturile etnicilor maghiari, ca și în privința combaterii corupției, asemenea progrese fiind consemnate și în rapoartele Comisiei Europene privind stadiul pregătirii pentru aderare.

La Chișinău, Szijjártó a reiterat pe de altă parte poziția țării sale față de extinderea UE în general, anume că trebuie primite toate țările candidate, inclusiv Moldova, dar nu Ucraina.

Nu dăm sfaturi Moldovei

La conferința de presă de vineri, Szijjártó, a cărui țară este numită adesea „calul troian al Rusiei în UE”, a fost întrebat de Europa Liberă dacă este de acord cu ideea formulată tot la Chișinău, miercuri, de premierul polonez Donald Tusk, că Moldova va avea de ales la toamnă, la alegerile prezidențiale și la referendum, între UE și Rusia.

Szijjártó l-a criticat mai întâi aspru pe liberalul Tusk, părând să-l acuze de amestec în ultimele alegeri maghiare parlamentare. Apoi a spus că așa cum Mihai Popșoi nu îi dă lecții despre ce politică externă trebuie să facă Ungaria, nici Budapesta nu va da lecții Chișinăului cu cine să aibă sau nu relații bune.

Regimul națonalist-conservator de la Budapesta și Szijjártó însuși au fost criticați des de diplomațiile UE pentru contactele lor cu Rusia, ca și pentru blocarea inițiativelor de ajutorare militară a Ucrainei invadată de ruși.

• Te-ar putea interesa și: Miniștrii din UE au mers la Budapesta și i-au spus clar lui Orbán ce gândesc despre el

R. Moldova are traditional relații bune cu Ungaria, fapt confirmat de declarațiile călduroase ale celor doi miniștri de Externe, la Chișinău, dar și de vizitele bilaterale dese din ultimii ani.

Chiar dacă ministrul Popșoi a părut în acord deplin cu oaspetele său maghiar și nu a menționat pozițiile diferite privind Ucraina, el a făcut totuși vineri o declarație care poate fi interpretată ca un reproș voalat asupra blocajelor maghiare repetate la adresa Kievului.

„Suntem profund îngrijorați de crizele multiple cu efecte devastatoare în cadrul securității internaționale. În acest sens, pledăm pentru unirea eforturilor în menținerea și fortificarea ordinii internaționale, bazată pe principiile dreptului internațional, suveranității și integrității teritoriale a statelor”, a spus Popșoi.

Vizita lui Szijjártó în Moldova a fost anunțată abia în ajun, fără detalii despre agenda discuțiilor. Cuprinzând și o primire la președinta Maia Sandu, ea vine într-o perioadă când lideri din UE sosesc des la Chișinău, în semn de solidaritate cu parcursul european al Moldovei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Alături de conducerea grupului său de inițiativă, Maia Sandu a prezentat Comisiei Electorale Centrale (CEC) dosarul său de candidatură, însoțit de listele de subscripție.

Într-o postare pe rețele de socializare, președinta a mulțumit celor care și-a depus semnătura. „Sprijinul pe care l-am văzut în aceste zile mă convinge că suntem o mare familie de oameni care doresc să-și vadă țara prosperă și europeană”, a mai scris președinta.

Șefa statului a depus documentele pentru constituirea grupului său de inițiativă pe 22 august.

Ea spunea atunci că va cere cetățenilor încă un mandat de președintă pentru a aduce Moldova în „cea mai dezvoltată și pașnică uniune din istorie” – Uniunea Europeană. În acest sens, ea a îndemnat moldovenii să voteze „Da” la referendumul din aceeași zi cu prezidențiale pentru a „pietrui” integrarea Moldovei în UE.

• Vezi și: Maia Sandu, desemnată de PAS să candideze pentru un nou mandat de președintă

Pentru prezidențialele din această toamnă, CEC a înregistrat 12 grupuri de inițiativă. Dintre acestea, 10 mai urmează să colecteze semnături de susținere pentru următorii candidați: Ion Chicu; Octavian Țîcu; Tudor Ulianovschi; Renato Usatîi; Irina Vlah; Igor Munteanu; Victoria Furtună; Andrei Năstase; Alexandru Arseni.

La 2 septembrie, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo a devenit primul candidat înregistrat oficial de CEC în cursa pentru prezidențialele din 20 octombrie.

Pentru alegerile prezidențiale din acest an, candidați trebuie să adune între 15.000 și 25.000 de semnături de la cetățenii cu drept de vot, până cel târziu 20 septembrie.

Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional vor avea loc pe 20 octombrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dacă vor fi găsiți vinovați, fiecare dintre ei riscă o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare pentru fiecare cap de acuzare, a declarat Departamentul de Justiție al SUA la 5 septembrie.

În urma unui raid al FBI la locuința din statul Virginia a soților Simes la 16 august, Departamentul de Justiție susține acum că ei au încălcat sancțiunile americane prin furnizarea de servicii pentru Pervîi Kanal, post rusesc sancționat de Statele Unite în 2022.

Departamentul a declarat că Simes a fost prezentator și producător de programe pentru Pervîi Kanal, iar pentru serviciile sale a primit un milion de dolari, o mașină personală și un șofer, o alocație pentru un apartament în Moscova și o echipă de 10 angajați.

Simes, născut la Moscova în 1947, a emigrat în Statele Unite în 1973 și a devenit ulterior cetățean american. El a fost consilier informal al președintelui Richard Nixon și a călătorit în mod regulat cu acesta în Uniunea Sovietică și în alte țări din blocul estic.

• Te-ar putea interesa și: „Russia Today nu mai este doar o televiziune!” Washingtonul demontează mecanismul de propagandă externă al Kremlinului
  

Mai nou, Simes, în vârstă de 76 de ani, a aranjat în calitate de consilier al campaniei lui Trump din 2016 un important discurs de politică externă în care republicanul a prezentat o „viziune” pentru o cooperare mai mare cu Rusia.

Potrivit unui raport din 2019 al consilierului special american Robert Mueller, care a fost însărcinat să analizeze dacă campania lui Trump a colaborat cu Rusia, Simes i-a trimis, de asemenea, consilierului și ginerelui lui Trump, Jared Kushner, o scrisoare care detalia potențialele puncte de discuție pentru Trump cu privire la Rusia.

Departamentul de Justiție a anunțat, de asemenea, la 5 septembrie, o a doua punere sub acuzare, care o numește doar pe Anastasia Simes, susținând că aceasta a participat la o schemă separată în beneficiul oligarhului rus Aleksandr Udodov prin cumpărarea, vânzarea și expedierea de obiecte de artă din Statele Unite în Rusia. Departamentul a acuzat-o pe Anastasia Simes că a primit rambursări și un comision pentru servicii de la Udodov, care a fost sancționat în 2023 de către Statele Unite.

Departamentul de Justiție a declarat că cuplul rămâne în libertate și se crede că se află în Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În ultimele șase zile, inamicul nu a avansat niciun metru în direcția Pokrovsk. Cu alte cuvinte, strategia noastră funcționează”, a declarat comandantul ucrainean.

Incursiunea de la Kursk, a mai spus comandantul ucrainean, a „îmbunătățit semnificativ moralul nu numai al armatei, ci al întregii populații ucrainene”.

Oleksandr Sîrski a declarat că armata ucraineană a observat o reducere a atacurilor și a intensității luptelor în estul Ucrainei.

„Inamicul și-a concentrat cele mai antrenate unități în zona Pokrovsk. Dar le-am luat capacitatea de manevră și de a-și desfășura întăriri din alte sectoare”, a spus Sîrski.

Șeful armatei a spus despre sectorul Pokrovsk că „rămâne cel mai problematic pentru noi, în timp ce situația s-a stabilizat în alte zone. Așa că cred că strategia a fost aleasă corect și ne va aduce rezultatul dorit.”

Comandantul ucrainean a vorbit și despre obiectivele operațiunii din Kursk:

- să împiedice Rusia să folosească regiunea Kursk ca platformă pentru o nouă ofensivă;

- să devieze forțele ruse din alte părți ale frontului;

- să prevină bombardamentele rusești asupra graniței ucrainene;

- să ridice moralul forțelor armate ale Ucrainei și ucrainenilor.

Președintele Volodimir Zelenski, în discursul său video de seară, a declarat că trupele ucrainene își mențin pozițiile la Kursk „și cu fiecare zi a operațiunii dovedim lumii că Rusia poate pierde acest război”.

Comentariile comandantului ucrainean contrastează cu cele ale președintelui rus Vladimir Putin, care a declarat joi că incursiunea de la Kursk nu a reușit să încetinească înaintarea Moscovei în estul Ucrainei.

Război inteligent

Sîrski a recunoscut că Rusia are un avantaj de dotare, în special în aviație, rachete, tancuri, artilerie, muniție și personal. Prin urmare, a spus el, Ucraina trebuie să fie „mai inteligentă și mai eficientă” în război.

„Nu putem lupta în același mod ca ei, așa că trebuie să folosim, în primul rând, cea mai eficientă abordare, să ne folosim forțele și mijloacele cu utilizarea maximă a caracteristicilor terenului, a structurilor inginerești și, de asemenea, să folosim superioritatea tehnică", a spus el.

• Citește și: Zelenski va participa la reuniunea de la Ramstein și va cere rachete cu rază lungă de acțiune (Spiegel)
  

Șeful armatei ucrainene a mai recunoscut că recruții ucraineni ajung pe front mai repede decât ar trebui, după o lună de pregătire militară de bază, urmată de până la o lună întreagă de pregătire specializată.

„Desigur, toată lumea dorește ca nivelul de pregătire să fie cel mai bun, așa că pregătim personal militar profesionist înalt calificat. În același timp, dinamica de pe front ne cere să punem militarii recrutați în serviciu cât mai curând posibil”, a explicat el.

Oleksandr Sîrski a amintit, de asemenea, de întârzierea ajutorului militar din partea SUA de la începutul anului despre care a spus că a provocat eșecuri serioase pe câmpul de luptă și a dus la scăderea moralului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Atacurile din noaptea de joi spre vineri din orașul Tubas, din nordul Cisiordaniei, au ucis cinci persoane, inclusiv pe Mohammed Zubeidi, fiul unui militant palestinian proeminent.

Tatăl său, Zakaria Zubeidi, a fost un cunoscut comandant militant în timpul celei de-a doua revolte palestiniene de la începutul anilor 2000 și a luat parte și la o evadare rară din închisoare în 2021, înainte de a fi arestat și dus din nou la închisoare.

Armata israeliană a anunțat că atacurile aeriene din Tubas, Cisiordania, au vizat militanți care i-au amenințat pe soldați.

• Te-ar putea interesa și: Pauze de luptă în Gaza pentru vaccinarea copiilor împotriva poliomielitei. Noi atacuri în Cisiordania

Israelul a făcut în ultima vreme raiduri militare pe scară largă în Cisiordania, despre care spune că au ca scop dezmembrarea grupărilor militante și prevenirea atacurilor.

În Gaza, forțele israeliene au continuat operațiunile împotriva luptătorilor Hamas și ai Jihadului Islamic.

Oficialii din domeniul sănătății din Gaza au declarat că un atac aerian israelian a ucis cinci palestinieni la spitalul Al-Aqsa din Deir Al-Balah, în centrul Fâșiei Gaza.

Armata israeliană a declarat că atacul aerian a lovit un centru de comandă folosit de Hamas și Jihadul Islamic pentru a planifica și direcționa atacuri împotriva forțelor israeliene.

Războiul din Gaza a fost declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie asupra sudului Israelului, când luptătorii săi au ucis 1.200 de oameni și au capturat peste 250 de ostatici, potrivit numărătorilor israeliene.

De atunci, peste 40.800 de palestinieni au fost uciși în Gaza, potrivit Ministerului Sănătății din enclavă.

Gaza. A doua etapă a campaniei împotriva poliomielitei din Gaza

Mulțimi de palestinieni s-au adunat joi la centrele medicale din sudul Fâșiei Gaza pentru a-și vaccina copiii împotriva poliomielitei, la începutul celei de-a doua etape a campaniei în care până acum 187.000 de copii și tineri au fost vaccinați.

Agenția ONU pentru refugiați palestinieni, UNRWA, a declarat că campania a fost până acum de succes.

Joi, vaccinările au început în Rafah și Khan Younis din sudul Fâșiei Gaza, ambele zone profund afectate de război.

„Campania de vaccinare polio s-a mutat astăzi în zonele de sud din Gaza. Echipe UNRWA sunt în Khan Younis lucrând cu partenerii pentru a furniza vaccinul copiilor”, a transmis UNRWA într-un comunicat.

„În acest moment critic, pauzele (de luptă) din zonă trebuie respectate pentru a proteja familiile și lucrătorii umanitari”, a precizat UNRWA.

Oficialii din domeniul sănătății intenționează să vaccineze aproximativ 640.000 de copii din Gaza, după descoperirea unui caz în care un bebeluș de un an a fost parțial paralizat.

Acesta a fost primul caz cunoscut de poliomielită în ultimii 25 de ani în Gaza - unul dintre cele mai dens populate locuri din lume.

Sistemul de sănătate din Gaza s-a prăbușit din cauza războiului și multe spitale au fost scoase din funcțiune din cauza războiului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind la Forumul Economic Estic de la Vladivostok, Putin a declarat că forțele ruse îi resping treptat pe soldații ucraineni din Kursk, unde, la 6 august, Ucraina a lansat cel mai mare atac străin asupra Rusiei de la al Doilea Război Mondial - informează Reuters.

Ucraina și-a slăbit apărarea în alte părți și a permis Rusiei să-și accelereze înaintarea în zona estică a Donbasului, a spus liderul rus, reiterând că obiectivul principal al Moscovei a fost de a prelua controlul deplin asupra Donbasului.

„Scopul inamicului a fost să ne vadă nervoși și îngrijorați, transferând trupe dintr-un sector în altul și să ne oprească ofensiva în zone cheie, în primul rând în Donbas”, a declarat Putin. „A funcționat? Nu”.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski va participa la reuniunea de la Ramstein și va cere rachete cu rază lungă de acțiune (Spiegel)

Putin, care a trimis zeci de mii de militari în Ucraina în februarie 2022 în ceea ce el a numit o „operațiune militară specială”, a declarat că acum este „datoria sacră a forțelor armate” de a scoate forțele ucrainene din Kursk și de a apăra cetățenii ruși.

Comandantul armatei Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat că unul dintre obiectivele operațiunii de la Kursk a fost deturnarea forțelor ruse din alte zone, în principal din estul Ucrainei, în apropierea orașelor Pokrovsk și Kurahove, unde situația ucrainenilor a fost caracterizată de Kiev ca „dificilă”.

Incursiunea de la Kursk a fost o rușine pentru Putin și înalții comandanți militari - scrie Reuters - dar oficialii ruși o descriu acum ca fiind una dintre cele mai mari greșeli tactice ale Kievului din timpul războiului, afirmând că a implicat mii de soldați pentru un câștig real redus.

„Prin transferarea unor unități destul de mari și bine antrenate în aceste zone de frontieră cu noi, inamicul și-a slăbit pozițiile în zone-cheie, iar trupele noastre au accelerat operațiunile ofensive”, a declarat Putin.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Kievul nu intenționează să păstreze teritoriul din Kursk și că operațiunea, despre care spune că face parte dintr-un plan mai amplu care nu a fost dezvăluit pe deplin, i-a făcut pe ruși să simtă pe pielea lor războiul.

Zelenski a sugerat săptămâna aceasta că alt mare câștig a fost luarea a 600 de prizonieri ruși de război, care pot fi schimbați. El a părut să sugereze că asemenea acțiuni pot întări poziția Kievului la eventuale negocieri - pe care el nu le vede deocamdată posibile.

• Vezi și: Rușii au bombardat Lvovul. Morți, răniți, clădiri istorice distruse

Pe de altă parte, Putin a declarat joi că forțele rusești cuceresc bucăți de teritoriu în estul Ucrainei mai rapid ca niciodată - ba chiar și că ratele de recrutare sunt în creștere în Rusia.

„Nu are loc nici o acțiune de limitare a ofensivei noastre”, a spus Putin. El a mai declarat că asaltul Rusiei asupra orașului Pokrovsk, din estul Ucrainei, a fost un succes.

Forțele ruse, care controlează 18% din Ucraina, avansează în estul Ucrainei după ce contraofensiva Kievului din 2023 nu a reușit să creeze o breșă majoră, notează și Reuters.

Deși Kremlinul afirmă că în prezent nu există condiții pentru discuții de pace cu Ucraina, Putin a numit la Vladivostok China, India și Brazilia drept potențiali mediatori și și-a reiterat opinia că un acord mai vechi, încheiat în primele săptămâni ale războiului în cadrul discuțiilor de la Istanbul, care nu a fost niciodată pus în aplicare, ar putea servi drept bază pentru discuții. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru a instrui profesorii să utilizeze Sistemul Informațional Catalogul Electronic, Ministerul Educației va organiza, în perioada 6-13 septembrie, 14 seminare în format online.

Instruirile vor fi desfășurate de către Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație. În cadrul acestor instruiri urmează să fie formați peste 500 de administratori de rețea și 10.000 de cadre didactice. Inițiativa face parte din planul de digitalizare a educației.

„Platforma permite o comunicare mai eficientă între profesori, elevi și părinți, facilitând schimbul de informații. Cadrele didactice și manageriale pot gestiona mai ușor evidența și reușita școlară a elevilor, reducând volumul de muncă și erorile în gestionarea datelor pe suport de hârtie”, susține ministrul Educației, Dan Perciun.

• Te-ar putea interesa și: Cataloagele de hârtie devin istorie la UTM

Ministerul Educației și Cercetării încurajează toate instituțiile să implementeze catalogul electronic. Sistemul include date despre evidența zilnică a reușitei și frecvenței elevilor (evaluări/note, comentarii, absențe), dar și despre temele predate la ore, temele de acasă, link-uri de conectare pentru lecțiile la distanță etc.

În anul de studii 2024/2025, în R. Moldova activează 1.201 școli.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă publicat la 4 septembrie, Mitropolia Moldovei susține că pelerinajele sunt organizate pentru a oferi oportunitatea preoților moldoveni să viziteze locurile sfinte din Federația Rusă pentru a „consolida legăturile frățești” cu Patriarhia Rusă.

„Pelerinajele, susținute financiar de Patriarhia Rusă, nu au avut scopuri electorale sau politice. Ele au fost concepute pentru a sprijini preoții din parohii cu resurse limitate, în special din zonele rurale ale Moldovei”, se arată în comunicat.

Reprezentanții Mitropoliei au acuzat, totodată, presa de la Chișinău că a interpretat greșit plecările clericilor în Rusia ca fiind cu „scop politic și de propagandă”.

• Vezi și: Dincolo de știri | Preoți ai „Întregii Moldove” – în deplasare pentru euro-demonizare?

Mitropolia Moldovei mai spune, făcând referire la Patriarhia Rusă, că aceste „pelerinaje frățești” vor continua și în perioada următoare, incluzând vizite la mănăstirile din regiunea Moscovei și din alte zone ale Rusiei.

Pe 19 august, portalul Deschide a scris, citând surse anonime, că peste 120 de preoți ai Mitropoliei Moldovei au plecat sau ar urma să plece în Rusia în perioada august-septembrie, aceste deplasări fiind organizate de oligarhul fugar Ilan Șor. În Rusia, clericii ar fi fost instruiți să facă propagandă împotriva Maiei Sandu și referendumului din octombrie și ar fi primit în schimb cadouri și carduri MIR pe care ar urma să le fie transferați bani pentru întreținerea bisericilor.

Atunci, Mitropolia Moldovei a negat că ar fi organizat sau coordonat aceste vizite și a condamnat implicarea clericilor în politică. „Preoții care s-au întors de la Moscova au negat orice formă de ajutor financiar primit din partea celor care i-au găzduit. Mitropolia va monitoriza atent acest caz și va lua toate măsurile necesare pentru a preveni implicarea clericilor în activități cu tentă politică sau electorală”, se spunea într-un comunicat emis de Mitropolie pe 21 august.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este de așteptat ca Zelenski să facă presiuni pentru mai multe livrări de arme, în special rachete cu rază lungă de acțiune și mai multe sisteme de apărare aeriană, în timpul reuniunii miniștrilor apărării de la marea bază aeriană americană Ramstein, din vestul Germaniei, a relatat Spiegel joi.

După invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, Statele Unite au invitat tocmai la Ramstein guvernele care împărtășesc aceleași idei, creând un grup format în prezent din aproximativ 50 de state care se întâlnesc în mod regulat pentru a „armoniza” cererile de arme ale Kievului cu promisiunile donatorilor.

• Vezi și: Donald Tusk la Chișinău: condamnă atacul rusesc de la Lvov și promite recuperarea „timpului pierdut” de Ungaria în extinderea UE

Zelenski a făcut apel la aliați să ajute cu apărarea aeriană și să ridice restricțiile care interzic Kievului să folosească armele donate pentru lovituri cu rază lungă de acțiune în Rusia.

Ucraina își îndeamnă de mult timp partenerii să îi permită să tragă cu armament occidental asupra unor ținte aflate departe, pe teritoriul inamic, iar aceste apeluri devin tot mai insistente, pe măsură ce se intensifică atacurile aeriene rusești asupra instalațiilor energetice ucrainene, a altor infrastructuri și a clădirilor rezidențiale.

Reuniunea de vineri de la Ramstein va veni după o săptămâna de atacuri aeriene rusești asupra Ucrainei și pe fondul temerilor că ajutorul militar occidental s-ar putea opri sau diminua considerabil după mai bine de doi ani de război.

• Te-ar putea interesa și: Reducerea ajutoarelor pentru cazare în Ungaria îi lasă pe romii ucraineni pe străzi

Încercând să risipească astfel de îngrijorări, reflectate inclusiv de presa din țara sa, cancelarul german Olaf Scholz a declarat miercuri că Berlinul nu va reduce în nici un fel ajutorul său pentru Ucraina.

„Sprijinul Germaniei pentru Ucraina nu va înceta. Am luat măsuri, am încheiat acorduri (de apărare) și am asigurat finanțarea în timp util, astfel încât Ucraina să poată continua să se bazeze pe noi pe deplin în viitor", a declarat Scholz. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, membrii Asociației spune că va susține inițiativa agricultorilor din raioanele Cahul și Cantemir de a începe protestele „în viitorul apropiat” și de a demara consultări la acest subiect cu fermierii din întreaga țară.

Anunțul agricultorilor vine la doar o zi după ce Comisia Situații Excepționale a decis miercuri, 4 septembrie, să aloce 100 de milioane de lei pentru a compensa pierderile fermierilor afectați de seceta din această vară. Fermierii spun însă că banii alocați sunt „un sprijin ineficient și mult prea mic” și insistă că sunt necesare măsuri de stabilizare a situației din sector pe termen lung.

În ședința de Guvern din 4 septembrie, premierul Dorin Recean a anunțat că săptămâna viitoare autoritățile vor prezenta noi măsuri de intervenție pentru a aplana criza din sectorul agricol, după modelul din România, fără a oferi alte detalii.

Reprezentanții Asociației Forța Fermierilor susțin că sute de agricultori din țară au primit notificări privind demararea procedurilor de insolvență și executare silită de către furnizori, instituțiile financiare și Inspectoratul Fiscal de Stat. Ei spun că situația este cauzată în special de faptul că deputații nu a votat înainte de a pleca în vacanță, prelungirea legii privind restituirea TVA.

• Te-ar putea interesa și: „Forța Fermierilor” cere declararea stării de urgență în agricultură
  

„De asemenea, la final de septembrie este termenul limită de plată a impozitelor funciare în valoare de zeci și sute de mii de lei pentru fiecare gospodărie, bani pe care agricultorul nu îi are”, spun reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor”, care se arată nemulțumiți și de activitatea Comisiei parlamentare speciale, creată la finalul lunii iulie, pentru a identifica soluții la criza din domeniu.

Anterior, la 13 august, zeci de fermieri au semnat un apel prin care au cerut intervenția președintei Maia Sandu pentru a asigura adoptarea unor măsuri menite să-i salveze de la faliment.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armata sud-coreeană citată de agenția Yonhap a spus că un număr nespecificat de baloane ar putea ajunge în nordul provinciei Gyeonggi, la nord de Seul, și a sfătuit publicul să nu atingă baloanele căzute și să le raporteze armatei sau poliției.

De la sfârșitul lunii mai, Nordul a lansat mii de baloane care transportau gunoaie, ca ripostă la fluturașii anti-Fenian trimiși spre nord de dezertori și activiști nord-coreeni fugiți în Coreea de Sud.

Fenianul a lansat ultima dată astfel de baloane pe 10 august.

Ca răspuns la campania Nordului, armata Coreei de Sud a început în iulie să difuzeze zilnic prin difuzoare la graniță emisiuni de propagandă anti-Fenian, scrie Yonhap.

În iunie, BBC a relatat că „paraziți din deșeuri umane” și haine Hello Kitty desfigurate au fost găsite în sacii de gunoi transportați de baloanele nord-coreene în Coreea de Sud, al căror număr începând din mai este estimat la 1500.

• Te-ar putea interesa și: Un nord-coreean de 22 de ani prins că asculta muzică pop, condamnat la moarte și executat public

Analiza unora dintre pachetele de baloane a detectat diferite tipuri de viermi, dar Ministerul Unificării din Coreea de Sud a asigurat atunci populația că șansele de infectare cu paraziții din pachete sunt reduse.

Alte articole transportate de baloane au inclus haine „occidentale” făcute ferfeniță care fuseseră donate din Sud - inclusiv articole cu personajele Mickey Mouse, Winnie the Pooh și Hello Kitty, potrivit agenției de știri Reuters.

De asemenea, au fost „înapoiate astfel” șosete, haine și articole de îmbrăcăminte pentru copii. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bombardamentul a ucis șapte persoane în Lvov, care se află în vestul Ucrainei, la sute de kilometri de linia frontului și a fost în mare parte ferit de bombardamentele intense din orașele mai estice.

O fotografie a unei familii de cinci persoane stând în soare, cu o fiică ținând un buchet de floarea-soarelui, a fost rapid distribuită pe rețelele de socializare, notează AFP.

„În urma atacului de astăzi, doar bărbatul din această fotografie a supraviețuit. Soția sa Evghenia și cele trei fiice ale lor - Iarîna, Darîna și Emilia - au fost ucise în propria lor casă”, a scris primarul orașului Lvov, Andrii Sadovi, pe rețelele sociale.

„Nu știu ce cuvinte pot să spun ca să-l îmbărbătez pe Iaroslav - tatăl. Astăzi suntem cu toții alături de tine”, a scris primarul.

• Te-ar putea interesa și:Rușii au bombardat Lvovul. Morți, răniți, clădiri istorice distruse

Fiica cea mare, Iarîna Bazîlevici, lucra la inițiativa „Lvov, Capitala Europeană a Tineretului 2025”, care și-a exprimat „durerea de nedescris” după moartea colegei.

Universitatea Catolică Ucraineană i-a adus un omagiu Darînei Bazîlevici, în vârstă de 18 ani, și a publicat o parte din scrisoarea de candidatură din dosarul ei universitar.

„Sunt interesată de cultura și istoria țării mele și de viitor. Vreau să dezvolt cultura Ucrainei și să spun lumii întregi despre ea”, se arată în scrisoare.

„Noi avem o familie incredibil de unită... o sursă inepuizabilă de sprijin care nu poate fi comparată cu nici o alta. Ei sunt cel mai mare pilon în viața mea, ajutându-mă să depășesc orice obstacol”, se mai arată în scrisoare.

Uciderea celor patru femei din familia Bazîlevici, și a altor trei persoane miercuri la Lvov, a declanșat condamnări din partea oficialilor ucraineni, care au repetat apelurile pentru mai multă apărare aeriană din partea partenerilor occidentali.

„Câte familii vor mai fi ucise înainte ca Ucraina să aibă toate mijloacele și deciziile pentru a distruge mașinăria de război a Rusiei?”, a întrebat ministrul demisionar ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Acest pachet de legi subminează drepturile fundamentale ale georgienilor și riscă stigmatizarea și discriminarea în continuare a unei părți a populației”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano.

Parlamentul georgian a adoptat legislația anti-LGBT în a doua lectură la 4 septembrie, iar partidul de guvernământ, acuzat de înrăutățirea relațiilor țării cu Occidentul, vrea ca lectura finală să aibă loc curând, chiar luna aceasta.

Purtătorul de cuvânt UE a amintit miercuri, reacționând la votul de la Tbilisi, că respectarea drepturilor omului se află în centrul procesului de extindere a organizației cu 27 de membri. El a mai spus că din cauza adoptării noilor legi, după ce în Georgia s-a adoptat și altă lege de inspirație rusească, a „agenților străini”, „procesul de aderare a Georgiei este oprit de facto”.

Georgia este a doua țară est-europeană care adoptă anul acesta o lege împotriva „propagandei homosexuale”. Bulgaria, membră UE, a votat o lege similară luna trecută. Prima asemenea lege a fost adoptată de Rusia în urmă cu peste un deceniu, iar apoi a imitat-o Ungaria.

• Te-ar putea interesa și: Naționaliștii slovaci vor lege anti-LGBT ca în Rusia, Ungaria sau Bulgaria. Deocamdată nu le merge

În R. Moldova, parlamentul a adoptat restricții asemănătoare în 2016, dar a renunțat la ele după avertismente din partea partenerilor de dezvoltare ai țării.

Georgia, țară predominant creștin-ortodoxă, se numără printre țările în care persoanele LGBT sunt discriminate sistematic, iar adunările la care își revendică drepturile sunt atacate practic de fiecare dată de ultraconservatori, fără ca autoritățile să intervină.

Georgia este de aproape un an țară candidată la aderare la UE, ca și Ucraina sau Moldova, dar spre deosebire de ele nu a primit deocamdată acceptul de a începe negocierile de aderare. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Sovietul Suprem” de la Tiraspol a sprijinit în mod unanim la 4 septembrie această inițiativă a liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, care a spus înainte de vot că termenul „Transnistria” este echivalat în stânga Nistrului cu simbolurile fascismului și nazismului.

Guvernul de la Chișinău a spus că inițiativa liderului de la Tiraspol este una „inutilă, chiar contraproductivă în situația regională actuală”, care nu va contribui la apropierea dintre cele două maluri ale Nistrului sau la accelerarea procesului de negocieri.

Anunțând aceste planuri cu câteva zile mai devreme, Krasnoselski a spus că termenul rusesc „Pridnestrovie” poate și trebuie să fie folosit mai departe. Inițiativa liderului de la Tiraspol nu prevede sancțiuni pentru cazurile când termenul „Transnistria” este folosit pentru a forma „o atitudine negativă față ideologiile nazismului și extremismului”.

În timp ce administrația de la Tiraspol folosește pentru regiunea separatistă denumirea de „republica moldovenească nistreană”, autoritățile de la Chișinău o numesc fie „regiunea transnistreană”, fie „raioanele de est ale Republicii Moldova”.

Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a spus într-o reacție la decizia Tiraspolului că termenul „Transnistria” a apărut în discursul public „cu mult înainte ca nazismul ori fascismul să fi existat”, fiind menționat inclusiv în Declarația de Independență a R. Moldova.

• _{Te-ar putea interesa și: Autoritățile de la Tiraspol sărbătoresc 2 septembrie cu drapelul Rusiei. Un eveniment „vădit provocator”, spune Chișinăul}

Krasnoselski a mai iritat Chișinăul pe 2 septembrie, când a organizat festivități pentru a marca 34 de ani de la secesiunea din 1990, arborând la Tiraspol steaguri transnistrene și rusești.

Biroul Politici de Reintegrare al guvernului de la Chișinău a spus atunci Europei Libere într-o reacție la ceremoniile din 2 septembrie că Tiraspolul folosește o „retorică incisivă și tendențioasă”, care ar „complica și mai mult dialogul privind reglementarea transnistreană (…) în actualele condiții regionale, extrem de complexe”.

Acuzații de fascism și nazism au fost folosite de Moscova ca pretext pentru invadarea neprovocată a Ucrainei în februarie 2022. Pe toată perioada invaziei, au existat temeri privind implicarea în război a regiunii transnistrene, unde Rusia menține o prezență militară de decenii în ciuda opoziției Chișinăului. (A.E.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Activiștii pentru drepturile omului spun că în Belarus sunt aproximativ 1.400 de persoane în închisoare pentru că și-au exprimat opoziția față de Lukașenko, care conduce țara de 30 de ani. El a intensificat represiunea începând din 2020, când au izbucnit proteste în masă după ce și-a revendicat victoria în urma unor alegeri despre care opoziția și guvernele occidentale au afirmat că au fost fraudate în mare măsură.

Liderul post-sovietic, veteran, care a împlinit 70 de ani săptămâna trecută, a eliberat 18 persoane din închisoare la începutul lunii iulie și a anunța grațierea a 30 de persoane pe 16 august.

• Te-ar putea interesa și: Lukașenko a împlinit 70 de ani. L-au felicitat Putin, armata și Dodon

Printre cei eliberați până acum se numără persoane bolnave și în vârstă, dintre care unele se apropiau oricum de sfârșitul pedepsei, notează agenția Reuters. Câteva nume mai cunoscute sunt: liderul sindical Vasil Berasnieu, fostul candidat prezidențial al opoziției Rîhor Kastusiou și Ksenia Luțkina, o fostă jurnalistă a televiziunii de stat care suferă de o tumoare pe creier.

Agenția belarusă de știri Belta, care a publicat prima noua știre, nu i-a numit pe cei grațiați în ultimul lot, dar a spus că sunt 23 de bărbați și șapte femei, majoritatea părinți de copii mici și minori.

„Această decizie este un gest de omenie. Ei au primit o șansă de a se întoarce la viața normală, la familiile lor și la muncă”, a transmis Belta, citând serviciul de presă al lui Lukașenko.

Opoziția exilată spune că eliberarea deținuților este binevenită, dar nu semnalează o schimbare serioasă în politică. Gruparea pentru drepturile omului Viasna a afirmat că reprimarea criticilor puterii în Belarus este de fapt în creștere, nu în scădere, cel puțin 170 de persoane fiind condamnate în luna iulie pentru infracțiuni legate de politică. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație de presă la Chișinău, Ghimpu a spus pe 4 septembrie că organizarea referendumului despre aderarea R. Moldova la UE este „un fapt împlinit” și nu mai trebuie contestată, pentru că o asemenea poziție riscă să „toarne apă la moara Kremlinului, care vrea cu orice scop deturnarea lui și menținerea R. Moldova în ghearele sale”.

Vorbind la sediul Partidului Liberal al cărui președinte de onoare este, Ghimpu a explicat că vede în aderarea la UE o „soluție intermediară” pentru unirea R. Moldova cu România.

Mai mulți politicieni pro-europeni au văzut în convocarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale o încercare a președintei pro-europene Maia Sandu de a-și dribla adversarii și a-și îmbunătăți șansele de a obține un al doilea mandat.

• Te-ar putea interesa și: Istoria referendumurilor | De câte ori și de ce au fost consultați moldovenii în cei 33 de ani de Independență

Fără să rostească numele șefei statului, Ghimpu a spus că de succesul campaniei pentru referendum ar depinde și realegerea ei ca președintă, și rezultatul alegerilor parlamentare așteptate în vara lui 2025. Dar a avertizat foștii șefi de stat și președinți de parlament că, în cazul în care nu contribuie la reușita referendumului, vor „lăsa soarta cetățenilor pe mâinile agenților Kremlinului” și „nu vor avea nicio scuză”.

Ghimpu a avut o relație turbulentă cu Maia Sandu în perioada guvernării Alianței pentru Integrarea Europeană (AIE), din care ambii au făcut parte cu un deceniu în urmă. În 2015, liberalul Ghimpu care controla o parte din voturile AIE a refuzat să o sprijine pe Sandu să devină prim-ministră, la propunerea PLDM. În 2016, a candidat împreună cu ea la prezidențiale, refuzând să se retragă din cursă în favoarea ei, chiar dacă acest lucru i-ar fi îmbunătățit teoretic șansele politicienei pro-europene în competiția cu pro-rusul Igor Dodon, pierdută de ea atunci.

• Vezi și: Explainer | Cum votezi din diasporă la 20 octombrie

Dar Ghimpu a devenit de timpuriu un susținător hotărât al inițiativei de acum a Maiei Sandu de a convoca referendumul despre integrarea R. Moldova în UE, exprimând un sprijin constant încă de la o întrevedere cu șefa statului în luna februarie. În luna mai, Partidul Liberal al lui Ghimpu a decis că va sprijini organizarea referendumului, iar mai târziu a anunțat că nu va avea vreun candidat la prezidențiale. (A.E.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cetățenii moldoveni care locuiesc oficial, în prezent, în Grecia, vor putea beneficia de o procedură simplificată la perfectarea permiselor de conducere locale, fără obligativitatea de a susține un test teoretic sau practic.

Astfel, va fi facilitată deplasarea rutieră internațională, permițând șoferilor să conducă legal în cele două state.

Potrivit Guvernului, pe teritoriul Greciei sunt înregistrați oficial peste 7.400 de cetățeni moldoveni.

Până acum, Republica Moldova a semnat șapte tratate ce reglementează conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere - cu statul Israel, Turcia, Lituania, Albania, Franța, Spania și Italia, precum și o declarație de intenție cu Germania pentru transcrierea permiselor de conducere.

Autoritățile de la Chișinău au anunțat la 6 august că, potrivit legislației Uniunii Europene, o persoană nu poate deține simultan mai mult de un permis de conducere.

• Vezi și: Cetățenii moldoveni pot deține doar un singur permis de conducere

Astfel, cetățenii care și-au preschimbat permisele de conducere în altă țară sunt obligați să transmită Agenției Servicii Publice permisele moldovenești pentru a fi retrase și radiate din evidență.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Banii provin din fondul de intervenție al Guvernului și vor fi distribuiți pentru „compensarea parțială a pierderilor” pe care fermierii, în special producătorii de cereale le-au avut în acest an, din cauza secetei și arșiței din vară.

Recean a solicitat miniștrilor agriculturii și finanțelor să asigure repartizarea rapidă a fondurilor alocate către agricultorii afectați.

Tot în cadrul ședinței de Guvern, Recean a anunțat că săptămâna viitoare autoritățile vor prezenta noi măsuri de intervenție pentru a aplana criza din sectorul agricol.

„Săptămâna viitoare vom avea pregătit instrumentul de situație excepțională pentru fermierii și producătorii de cereale din anumite raioane, pe modelul din România”, a spus Recean, care a cerut vicepremierului Vladimir Bolea să asigure pregătirea pachetului de acte legislative.

• Vezi și: Fără stare de urgență, dar cu noi ajutoare financiare. Guvernul promite 100 de milioane de lei fermierilor

La 20 august, premierul Dorin Recean i-a anunțat pe fermieri că Guvernul va aloca 100 de milioane de lei pentru compensarea pierderilor suferite de aceștia. Agricultorii au spus însă că suma este insuficientă și au insistat ca autoritățile să instituie stare de urgență în sector, care ar permite stoparea calculării penalităților de întârziere și executarea silită a datoriilor. Cererea a fost respinsă de executiv, care a promis că va veni cu alte măsuri.

• Te-ar putea interesa și: „Forța Fermierilor” cere declararea stării de urgență în agricultură

În iulie, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea anunțat că doar în raioanele Cahul și Cantemir din sudul țării, plantațiile de porumb au fost compromise de secetă în proporție de 70-100%, iar cele de floarea soarelui – în proporție de 60-80%.

La 13 august, zeci de fermieri au semnat un apel prin care au cerut intervenția președintei Maia Sandu pentru a asigura adoptarea unor măsuri menite să-i salveze de la faliment. Pierderile din anul acesta numai pentru culturile de prima grupă au constituit 135 de milioane de lei, în timp ce peste 19 mii de hectare au fost afectate de secetă, afirmau semnatarii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

2,5 milioane de euro vor fi folosiți pentru proiectarea și construcția unui depozit de deșeuri, unei stații de sortare și altei de compostare în orașul Cahul. De asemenea, vor fi construite stații de transfer în localitatea Cania, raionul Cantemir și în orașele Taraclia, Comrat.

De aproape un milion de euro vor fi achiziționate echipamente pentru tratare și eliminare a deșeurilor în Cahul și altele pentru stațiile de transfer. O altă parte din sumă, circa jumătate de milion de euro va fi folosit pentru închiderea gunoiștilor din localitățile vizate.

• Te-ar putea interesa și: Cum obligă statul agenții economici să recicleze deșeurile de ambalaje

În acest grant sunt prevăzute și fonduri pentru achiziționarea tomberoanelor, containerelor atât pentru cetățeni, cât și pentru punctele de colectare; procurarea vehiculelor pentru colectarea și transportarea deșeurilor.

Durata de implementare a proiectului este planificată pentru anii 2027-2031. Grantul oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare urmează să fie accesat de către Ministerul Mediului. Finanțarea pe bază de grant din Fondul Regional al Parteneriatului pentru Eficiență Energetică și Mediu din Europa de Est.

„Este un proiect de anvergură națională”, a declara ministrul mediului, Sergiu Lazarencu, în ședința Guvernului. Potrivit acestuia, crearea unui sistem sustenabil de reciclare a deșeurilor solide va reduce impactul asupra mediului.

Primele lucrări ar putea începe în 2026

Anterior, au fost semnate alte două acorduri de grant: pentru Zona 5 care include raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni (grant de 5,6 milioane euro) și pentru Zona 8 formată din raioanele Edineț, Briceni, Ocnița și Dondușeni (grant de 5,4 milioane de euro).

Zonele sau regiunile de management al deșeurilor includ între 3 și 7 raioane și sunt în total, 8 la număr. Acestea au fost formate în funcție de așezarea geografică, dezvoltarea economică, existența drumurilor de acces, numărul populației și alte criterii. Deocamdată, doar pentru trei dintre ele s-au alocat bani pentru proiectele de gestionare a deșeurilor.

Potrivit lui Alexandru Ambros, manager de proiect „Deșeuri solide Moldova”, responsabil de implementarea acestuia în țară, Zona 5 (Ungheni) este la cea mai avansată etapă dintre toate cele opt zone. Lucrările de construcții urmează să înceapă abia în 2026. Și după un an, ar urma să înceapă lucrările și pentru Zona 8 și 1, paralel.

Ambros explică faptul că procesul de crearea a managementului deșeurilor pentru țara este „foarte, foarte complicat”, pentru că „nimeni nu a făcut chestia asta până acum niciodată”. Potrivit expertului, autoritățile știu să facă drumuri, școli, grădinițe, stații de epurare, însă nu și centre de management al deșeurilor.

De asemenea, pe 6 septembrie urmează să fie deschis tenderul pentru companiile internaționale care vor oferi suport proiectului și vor supraveghea lucrările de construcție a infrastructurii de management al deșeurilor. Potrivit lui Ambros, primul lucru pe care urmează să-l facă compania câștigătoare e să reactualizeze planul de procurări. Ulterior, aceasta va elabora caietul de sarcini pentru lucrările care vor fi făcute.

• Vezi și: Întorci sticla și primești bani. Cum va funcționa sistemul pe care vor să-l introducă autoritățile

Anterior, în ianuarie 2023, BERD a încheiat un Acord de Împrumut cu R. Moldova în valoare de 25 de milioane de euro pentru finanțarea unei părți a proiectului. „Acesta nu este un proiect, este o schimbare completă de mentalitate în gestionarea deșeurilor”, spune Ambros.

Proiectul face parte din Strategia de gestionare a deșeurilor în R. Moldova, aprobată în anul 2013 și care urmează să fie implementată până în anul 2027. Prin intermediul Strategiei, Guvernul vrea să dezvolte un sistem de gestionare a deșeurilor la nivelul standardelor internaționale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul, neconfirmat imediat de ramura executivă a puterii din Ucraina, vine la puține zile după ce Kuleba a participat la Bruxelles la o reuniune a miniștrilor de Externe din țările UE.

Kuleba a încercat mereu să convingă aliații occidentali ai Ucrainei să livreze mai repede sisteme de apărare antiaeriană, pentru protejarea infrastructurii și a civililor de bombardamentele rusești, dar și să permită Ucrainei folosirea armamentului donat de occidentali pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.

Ambele apeluri au primit până acum răspunsuri amestecate. Unele țări UE și NATO, ca Italia, au spus limpede că nu vor permite lovirea de ținte din Rusia cu armamentul trimis de ele.

Demisia lui Kuleba urma să fie discutată de Rada Supremă, au spus deputații de la Kiev.

Știrea demisiei lui Kuleba vine după ce marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat mai multe demiteri de miniștri și oficiali guvernamentali de rang mai mic, inclusiv pe șefa integrării europene și euroatlantice, Olga Stefanișina, în ceea ce pare să fie o remaniere amplă. Zelenski a explicat schimbările de personal prin nevoia ca guvernul să fie mai aproape de comunitățile locale. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te