Linkuri accesibilitate

Secretele ministrului Culturii: cai, petrol, salariu umflat. Dan Suruceanu împarte o firmă cu un condamnat pentru corupție

Dan Suruceanu, ministrul Culturii, în timpul audierilor din Parlament a cabinetului propus de Vasile Tofan.
Dan Suruceanu, ministrul Culturii, în timpul audierilor din Parlament a cabinetului propus de Vasile Tofan.

Noul ministru al Culturii, Dan Suruceanu, împarte de douăzeci de ani o firmă care se ocupă de cai cu un veterinar condamnat la închisoare pentru corupție. Suruceanu este prieten cu un alt om de afaceri, care a garantat împrumuturi neperformante la fosta Bancă de Economii. Iar la precedentul său loc de muncă – Arena Chișinău – Suruceanu ar fi încasat „nejustificat” 141 mii de lei, susține Curtea de Conturi.

„Proprietar. Fondator 2011 – prezent” - așa se descrie noul ministrul al Culturii, Dan Suruceanu, în CV-ul oficial depus la parlament și publicat pe site-ul ministerului, atunci când prezintă firma Ecvetimpex SRL.

Ce omite să spună oficialul este că nu e singurul asociat al acestei companii despre care susține că se ocupă cu „planificarea activităților economice a cluburilor de hipism”.

Partenerul său este un veterinar implicat într-un scandal de corupție, în urma căruia a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu suspendare, în 2018.

Numele acestuia: Nicolae Gangal, fostul director al Centrului Republican de Diagnostică Veterinară. Infracțiunea comisă: excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu.

Potrivit unui document oficial obținut de Europa Liberă, noul ministrul al Culturii împarte și în prezent cu veterinarul condamnat acțiunile din compania Ecvetimpex SRL. El are 50%, partenerul său – restul.

Firma a fost înființată pe 17 septembrie 2005 și are printre domeniile de activitate declarate „comerțul cu ridicata al animalelor vii”, „creșterea cabalinelor” sau „activitatea farmaceutică veterinară”.

Adresa la care figurează sediul companiei controlată de ministrul Culturii, Dan Suruceanu.
Adresa la care figurează sediul companiei controlată de ministrul Culturii, Dan Suruceanu.

Dan Suruceanu recunoaște pentru Europa Liberă că îl cunoaște pe Gangal din perioada în care acesta era director la Centrul Republican de Diagnostică Veterinară.

Veterinarul a condus acea instituție, aflată în subordinea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), între 2010 și 2018.

Gangal a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu suspendare pentru fapte pe care le-a comis chiar din calitatea de director al acelui centru. Mai exact: ar fi măsluit documentația la o licitație de achiziție a vaccinului antirabic, favorizând o firmă. Prejudiciul: 1.465.200 din bugetul ANSA.

Banii pentru această licitație proveneau dintr-un program de stat cofinanțat de Uniunea Europeană pentru eradicarea rabiei la vulpi în Republica Moldova.

Nicolae Gangal a fost condamnat de Judecătoria Chișinău în 2018, după ce a recunoscut faptele. Nu a putut fi contactat de Europa Liberă în timpul documentării acestui articol.

Cum explică ministrul legătura

Într-o discuție cu Europa Liberă, ministrul Culturii admite că a înființat firma Ecvetimpex SRL împreună cu Gangal.

Suruceanu spune că printre puținele activități reușite ale firmei a fost să vândă mai mulți cai pentru Poliție.

„Noi am fondat întreprinderea, după care eu nu am mai avut niciun contact cu dumnealui (cu Gangal, n.r.). Firma a avut doar o singură achiziție: am adus 20 de cabaline, care s-au livrat poliției municipale, atât.”

Firma Ecvetimpex SRL este inactivă – spune ministrul, care a menționat compania și în declarația sa de avere.

„Sincer să vă spun, eu de la dumneavoastră acum aflu că el are ceva antecedente…”

Cai ai Politiei Republicii Moldova, într-o imagine publicată de Poliție pe pagina sa de Facebook, de la un eveniment consacrat zilei copiilor, pe 1 iunie 2025
Cai ai Politiei Republicii Moldova, într-o imagine publicată de Poliție pe pagina sa de Facebook, de la un eveniment consacrat zilei copiilor, pe 1 iunie 2025

O altă firmă, tot cu controverse

Ministrul Culturii nu e pasionat de cai de ieri, de azi.

De la începutul anilor 2000 până de curând, a fost vice-președintele al Federației Ecvestră din R. Moldova.

În această perioadă, a fost responsabil de lucrul cu FEI (Federation Equestre Internationale) şi OIE (Organisation Internationale d'Episotie), potrivit propriului CV. Între 2002 și 2016, a participat la mai multe programe de hipism internaționale.

Înainte de a fonda Ecvetimpex, Suruceanu a administrat o altă societate comercială: „IAL și CO”. Firma, lichidată între timp, avea ca obiect de activitate creșterea cabalinelor și activități turistice.

„IAL și CO” avea ca fondator unic Întreprinderea Mixtă „AS Petrol” S.R.L., una dintre companiile implicate, la sfârșitul anilor ’90, în schema de compensare a datoriei Republicii Moldova către „Gazprom”.

În urma acelei operațiuni, compania ar fi beneficiat de anularea unei datorii față de stat în valoare de 19,5 milioane de lei – una dintre cele mai mari sume anulate prin acel mecanism.

În compania AS Petrol – care controla firma administrată de Suruceanu la începutul anilor 2000 – director comercial era de omul de afaceri Vladislav Boghii, cu care noul ministrul al Culturii avea să mai colaboreze.

„Vlad este prietenul meu”, spune Dan Suruceanu pentru Europa Liberă.

În 2017, Suruceanu s-a angajat la o companie de petrol din Comrat a lui Boghii: Vitoil Trading SRL. Acolo, spune că a fost manager de vânzări și că a vândut produse petroliere de 24 de milioane de lei pentru firma controlată de Vladimir Boghii.

Nici acesta din urmă nu a fost ocolit de-a lungul timpul de controverse.

Vladislav Boghii (dreapta), alături de Valentin Bodișteanu, fost director al grupului Valiexchimp, cercetat într-un dosar privind fraudele de la BEM, la o întâlnire în mai 2015 cu fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, la uzina de rafinare de la Comrat.
Vladislav Boghii (dreapta), alături de Valentin Bodișteanu, fost director al grupului Valiexchimp, cercetat într-un dosar privind fraudele de la BEM, la o întâlnire în mai 2015 cu fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, la uzina de rafinare de la Comrat.

În 2010, Boghii a pus gaj o instalație de rafinare pentru un credit de 25 de milioane de lei acordat de Banca de Economii (BEM) unei companii din grupul „Valiexchimp” – grup vizat în investigații privind creditele neperformante acordate de BEM.

Ulterior, creditul a ajuns parte dintr-un portofoliu de datorii de aproximativ 751 de milioane de lei, cesionat de BEM către compania „Roseau Alliance LLP”, controlată de Ilan Șor și implicată într-o schemă de tip „carusel” cu credite neperformante.

După ce „Roseau Alliance LLP a fost lichidată, Boghii a reușit să scoată rafinăria și activele companiei de sub ipotecă și le-a vândut unor companii controlate tot de el, argumentând că obligațiile sale de garant s-au stins o dată cu lichidarea companiei controlate de Șor.

Lichidatorul a susținut că asta nu i-a permis BEM să-și recupereze datoria, acuzații respinse de Boghii, care afirmă că tranzacțiile au fost legale și realizate în cadrul procedurii de insolvabilitate.

„Noi (Suruceanu și Boghii, n.r.) suntem prieteni de la As Petrol. Sincer, nu cunosc (despre cazul creditului de la BEM) și nu știu de ce eu ar trebui să-i divulg niște secrete lui și el mie”, a comentat ministrul Suruceanu în discuția cu Europa Liberă controversele din jurul „prietenului” său.

Episodul Arena Chișinău

Dan Suruceanu ajunge la Ministerul Culturii de la Arena Chișinău, unde a făcut parte din conducerea acestei companii de stat.

Un audit recent al Curții de Conturi, consultat de Europa Liberă, scoate la iveală că persoana care a ocupat funcția de vice-administrator începând cu 2023 – adică Suruceanu – ar fi primit un salariu peste plafonul prevăzut de lege. Mai exact – cu 11,7 mii de lei mai mult, adică peste 141 de mii de lei, timp de un an.

Salariu său, „majorat nejustificat” în opinia Curții de Conturi, ar fi ajuns mai mare decât cel al directului companiei de stat.

Potrivit declarației sale de avere, Dan Suruceanu a avut în 2025 venituri salariale totale de 495.917 de lei de la Arena Națională, adică în jur de 41 de mii de lei pe lună.

„Nu este corect”, ne-a spus Dan Suruceanu, întrebat despre raportul Curții de Conturi.

„Venitul și salariul sunt două lucruri diferite. Eu am salariul meu – care este mai mic ca cel al administratorului – și primesc niște suplimente la salariu numai datorită faptului că eu lucrez și sâmbăta și duminica. Și am lucrat toți trei ani, practice, în continuu, ca să înțelegeți”.

Arena Chișinău, un proiect public-privat controversat din perioada guvernării Partidului Democrat, a devenit una din principalele locații pentru concerte și alte evenimente, ca Ceremonia Pedagogul Anului, în această imagine din 2023
Arena Chișinău, un proiect public-privat controversat din perioada guvernării Partidului Democrat, a devenit una din principalele locații pentru concerte și alte evenimente, ca Ceremonia Pedagogul Anului, în această imagine din 2023

Noul ministru al Culturii, despre concerte interzise de vechiul ministru al Culturii

Deși condamnă agresiunea rusă împotriva Ucrainei, în perioada în care era responsabil de managementul evenimentelor la Arena Chișinău, Suruceanu nu s-a opus concertelor unor artiști ruși, precum Iulia Zivert, Kristina Orbakaite și Diana Arbenina, toți incluși în baza de date ucraineană „Mirotvoreț”, care listează persoane considerate susținătoare ale agresiunii ruse.

Concertul Dianei Arbenina, programat pentru 26 aprilie 2026 la Arena Chișinău, a fost anulat după ce Ministerul Culturii l-a declarat „inoportun”, după ce biletele fuseseră puse în vânzare.

Decizia a venit în contextul unei circulare emise în februarie, potrivit căreia persoanele care legitimează public agresiunea neprovocată a unui stat împotriva altuia nu pot intra în Republica Moldova.

Pentru Europa Liberă, Suruceanu a declarat că nu avea competența de a interzice concerte - el numai încheia contracte cu organizatori din R. Moldova. Iar după emiterea circularei Ministerului Culturii, instituția nu a mai găzduit concerte care să contravină recomandărilor ministerului.

„Competențele le au organele de stat și atunci când artistului nu i se permite să intre în țară, el nu intră în țară și atât. Și organizatorul este pre-avizat acuma deja, înainte nu era preavizat”, a spus Suruceanu.

Viziunea despre cultură a lui Dan Suruceanu

Suruceanu este unul dintre cele patru nume noi din guvernul proaspăt învestit, condus de antreprenorul Vasile Tofan. El este nepotul interpretului de muzică ușoară Ion Suruceanu.

Premierul Tofan a spus recent la o emisiune de la ProTV că el a avut ideea ca Suruceanu să fie membru al Guvernului și că își „asumă” decizia.

La audierile din Parlament, Tofan a declarat că se așteaptă de la Suruceanu să fie, în primul rând, „manager”.

„Să poată balansa între multiplele aspecte pe care le gestionează Ministerul Culturii, pentru că acolo este și cultură, și sport, și media, și altele. Și faptul că el e așa, un pic agnostic față de toate aceste domenii, mie mi se pare că este un atu”, a declarat Tofan.

Tot în Parlament, Suruceanu a fost întrebat care este viziunea sa despre domeniul pe care tocmai l-a preluat:

Răspunsul, integral, în video de mai jos:

Dan Suruceanu, audiat în Parlament
Așteptați
Dan Suruceanu, audiat în Parlament

Nici o sursă media

0:00 0:02:02 0:00

Întrebat și de Europa Liberă ce îl recomandă pentru acest nou post din cariera sa, Suruceanu a spus că și-a început activitatea la Muzeul de Arte, unde a ajuns director adjunct pe științe. Ministrul a mai precizat că a lucrat la mai multe fundații și centre, unde a căpătat experiență.

Din CV-ul său, aflăm că Suruceanu a mai lucrat la o firmă de fitness – unde a fost director de marketing și vânzări, după care la o firmă care vindea utilaje folosite la construcția de drumuri.

Experiența de la Arena Chișinău, crede el, îi va fi cea mai de folos în exercitarea mandatului.

Ba chiar și cea din lucrul cu caii: „În hipism eu am făcut management, nu am făcut călărie.”

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Daniela Calmis

    Sunt bursieră la Europa Liberă Moldova în cadrul bursei în jurnalism „Václav Havel”. Din 2022, lucrez ca jurnalistă independentă și scriu despre corupție, drepturile omului și dezinformare. Mi-am început activitatea ca reporteră de investigații la Ziarul de Gardă, iar ulterior am colaborat cu mai multe instituții locale și internaționale. Sunt licențiată în jurnalism și științele comunicării, iar în prezent urmez un masterat în Media și Studii Regionale la Universitatea Carolină din Praga.

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    Ionuț Benea a intrat în presă dintr-un pariu și a rămas din convingere. Jurnalist de investigație din 2008, a lucrat aproape un deceniu în presa din România, unde a fost redactor-șef la Europa Liberă România.

    La Europa Liberă Moldova e editor de investigații și scrie despre putere & bani.

XS
SM
MD
LG