Ministerul Agriculturii spune că rezervele de grâu alimentar ajung orientativ până la mijlocul lunii septembrie și dă asigurări că Republica Moldova are totodată suficiente stocuri de porumb, zahăr și ulei. Vorbind în cadrul unei ședințe online, ministrul Viorel Gherciu a atras atenția și asupra nevoii de asigura cetățenii cu produse locale, reluând astfel o recomandare a șefei statului care a vorbit la cea mai recentă ședință a Consiliului de Securitate despre încurajarea inițiativelor private, astfel încât să se producă mai mult pentru consumul intern și pentru export. Relatează Tamara Grejdeanu:
Securitatea alimentară a cetățenilor nu este în pericol, declară ministrul agriculturii Viorel Gherciu, care a mai precizat că autoritățile iau în calcul nu doar stocurile de cereale și de alte produse alimentare, dar și accesibilitatea acestora pe piața internă.
De la începutul războiului din Ucraina, care a schimbat radical direcția exporturilor pentru unele produse și a afectat importurile din spațiul CSI, autoritățile moldovene vorbesc cu regularitate despre impulsionarea consumului de produse moldovenești și diversificarea acestora. Viorel Gherciu spune că se dorește asigurarea consumatorilor locali cu produse autohtone, urmând să fie puse în aplicare mai multe măsuri de sprijin pentru antreprenorii moldoveni.
„Sunt elaborate un șir de măsuri ca să facilităm dezvoltarea sectorului, să facilităm alocarea mijloacelor financiare pentru a fi efectuate investițiile necesare în sector și, acolo unde avem insuficiență de produse, să identificăm o posibilitate eficientă ca aceste produse să fie substituite”, a declarat Viorel Gherciu în timpul unei ședințe online cu reprezentanți ai structurilor de profil.
Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii este vizată în mai multe recomandări formulate după ședința Consiliului Suprem de Securitate de la sfârșitul săptămânii trecute.
„În continuare importăm foarte multe produse în loc să le producem aici, ceea ce ne-ar proteja într-o anumită măsură de aceste tendințe inflaționiste” a declarat după ședință, președinta Maia Sandu.
Ea a cerut Ministerului Economiei să dezvolte un program de centralizare a asistenței pentru dezvoltarea sectorului, pentru a crește transparența și vizibilitatea oportunităților de finanțare. O altă sarcină pusă pe umerii instituției este să analizeze și să elimine restricțiile și impedimentele pentru producătorii mici pe piețele locale.
Reprezentanții asociațiilor de business s-au plâns de controale abuzive, birocrație și legislația defectuoasă odată cu venirea la putere a noii guvernări a Partidului Acțiune și Solidaritate. O parte din propunerile lor se regăsesc într-un program de acțiune a guvernului, spune Liliana Busuioc, directoarea executivă a Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii, care a mai adăugat că autoritățile ar trebui să acționeze rapid, întrucât multe afaceri riscă să nu supraviețuiască în noile condiții dictate de războiul din Ucraina.
„Este nevoie să fie redusă povara de reglementare și birocratică. Este nevoie într-adevăr de regim fiscal facilitat, să nu fie calculate penalități și amenzi pentru întârzierile la plăți. Acum, în contextul crizei, foarte tare s-a perturbat lanțul valoric, tot ceea ce ține de distribuție, import și logistică. Sunt foarte mari întârzieri, au crescut costurile și este un exod mare de oameni. În acest context, credem că și viteza de reacție trebuie să fie foarte rapidă și foarte bine punctată”, a declarat Europei Libere, Liliana Busuioc, directoarea executivă a Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
Ea mai spune că business-ul mic are nevoie de mijloace financiare și de acces la aceste resurse cu un cost foarte mic. Potrivit Lilianei Busuioc, există un dialog cu autoritățile, mai multe propuneri par să fie luate în calcul, însă situația este oricum incertă pentru mulți dintre antreprenori, pentru că trec printr-o criză fără precedent și nu au la îndemână suficiente pârghii pentru a se adapta.
