KIEV -- Șeful Crucii Roșii, Pierre Krahenbuhl, a declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL) că Rusia nu acordă organizației același nivel de acces la prizonierii de război ca Ucraina.
În cadrul unui interviu acordat serviciului ucrainean al RFE/RL la Kiev, pe 20 februarie, Krahenbuhl, directorul general al Comitetului Internațional al Crucii Roșii (ICRC), a declarat că a solicitat „în repetate rânduri” accesul, fără succes.
În prezent, autoritățile ucrainene afirmă că aproximativ 7.000 de militari ucraineni sunt ținuți în captivitate în Rusia, în timp ce aproape 4.000 de militari ruși se află în custodia Ucrainei.
RFE/RL: Câți prizonieri de război ucraineni a vizitat ICRC din 2022?
Krahenbuhl: Din 2022, am vizitat 8.400 de prizonieri de război, marea majoritate în Ucraina. Doresc să profit de această ocazie pentru a-mi exprima recunoștința față de modul în care autoritățile ucrainene colaborează cu noi.
În prezent, în Federația Rusă, nu avem nivelul de acces pe care ni l-am dori și ne concentrăm foarte mult pe stabilirea unui acces regulat și susținut la prizonierii de război, deoarece aceasta este prioritatea noastră absolută.
RFE/RL: De câte ori a refuzat Rusia accesul?
Krahenbuhl: Facem solicitări foarte regulate și nu vom intra în detalii cu privire la numărul de solicitări pe care le-am făcut. ICRC va insista asupra acestui aspect, deoarece, în conformitate cu dreptul internațional umanitar, părțile implicate într-un conflict armat internațional au obligația de a autoriza vizitele ICRC.
RFE/RL: Dacă Rusia refuză accesul, ce pârghii are la dispoziție ICRC?
Krahenbuhl: Este o întrebare foarte bună, deoarece în conflictele armate ne confruntăm cu momente în care este ușor să efectuăm vizite și momente în care este dificil.
Singura noastră modalitate de lucru este dialogul. Nu avem alte mijloace pentru a impune acest lucru. În cazul unui conflict armat internațional, statele și-au asumat responsabilitatea de a permite vizitele ICRC. Venim cu memento-uri, insistăm în mod regulat asupra acestui acces, iar acest lucru este foarte important în dialogul nostru cu Federația Rusă.
Uneori sunt întrebat de ce nu facem public acest lucru. De ce nu denunțăm o parte pentru că nu cooperează așa cum ne-am aștepta? Dar realitatea este că, pe baza experienței noastre îndelungate în astfel de situații, credem că dialogul bilateral – s-ar putea spune diplomația discretă – funcționează cel mai bine.
RFE/RL: Prizonierii ucraineni au raportat torturi. Ce a documentat ICRC?
Krahenbuhl: Desigur, suntem la curent cu informațiile pe care le-ați menționat. Colectăm informații din toate sursele. Este posibil să primim indicii despre o problemă care ar putea apărea de la o familie sau să ne întâlnim cu deținuți care au fost eliberați. Aceștia ne împărtășesc experiența lor.
Dar în public nu discutăm aceste chestiuni, deoarece modul nostru de lucru este să preluăm aceste informații și să discutăm direct cu părțile implicate atunci când constatăm că există probleme într-un loc de detenție sau dacă constatăm că există probleme în modul în care se desfășoară conflictul armat.
De exemplu, dacă civilii sunt vizați sau dacă există probleme de acest tip, aceste informații sunt transmise direct Federației Ruse și vom purta discuții cu aceasta pe marginea acestor chestiuni. Însă nu pot confirma nimic din toate acestea, deoarece sunt informații pe care le discutăm cu părțile implicate.
RFE/RL: Câți soldați ucraineni considerați dispăruți sunt înregistrați în prezent în baza dvs. de date?
Krahenbuhl: Avem câteva zeci de mii de ucraineni înregistrați în baza noastră de date. Cifra pe care v-o pot da este că am primit 200.000 de cereri de la familii. Acestea includ atât ucraineni, cât și ruși care sunt în prezent considerați prizonieri de război sau dispăruți și posibil uciși în luptă.
RFE/RL: Crucea Roșie are informații despre copiii ucraineni pe care Rusia i-a transferat din teritoriile ocupate?
Krahenbuhl: Am primit solicitări din partea familiilor cu privire la copii și am contribuit la repatrierea a aproximativ 100 de copii începând din 2022. Urmărim toate solicitările individuale pe care le primim și, așa cum am spus, în 100 de cazuri am contribuit la repatrierea lor.
De exemplu, în cazul Qatarului, care s-a implicat în încercarea de a facilita și identifica locul în care se află copiii, am fost contactați și am facilitat întoarcerea lor. În 100 de cazuri, acest demers a avut succes.
RFE/RL: Aveți de gând să vizitați Rusia?
Krahenbuhl: Sunt întotdeauna gata să merg în Rusia. Momentan nu am stabilit date, dar este important. Am avut o vizită foarte importantă în Ucraina. Ar fi firesc, desigur, ca la un moment dat să călătoresc și la Moscova.
RFE/RL: Ce veți lua cu sine când veți părăsi Ucraina?
Krahenbuhl: În timpul vizitei mele, am văzut secția de arși dintr-unul dintre spitalele din Kiev, unde pacienții ajungeau cu arsuri și leziuni foarte grave. Am văzut centrul de identificare. Am fost la Spitalul Clinic Regional din Kiev, unde ajung persoanele care au suferit amputări.
Am investit acolo pentru a crea un centru de reabilitare fizică, astfel încât să putem însoți acești pacienți. De ce descriu acest lucru? Pentru că aceasta este realitatea efectelor conflictelor armate asupra oamenilor, și nu este ceva abstract. Iar ICRC este profund legat de această realitate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te