Ministra de interne, Nancy Faeser, şi preşedintele Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (Verfassungsschutz), Thomas Haldenwang, au prezentat la Berlin Raportul pe 2022 – Verfassungsschutzbericht.
Pe aproape 400 de pagini se poate citi o interpretare exhaustivă a informaţiilor culese anul trecut de către Serviciul de Informaţii Interne din Germania. Trei capitole se ocupă de fenomenul extremist, cel de dreapta, stânga şi islamist. Alt capitol este dedicat spionajului.
Cei doi au subliniat în cursul unei conferinţe de presă că în momentul de faţă cel mai mare pericol pentru democraţia germană vine din partea persoanelor active în grupări, organizaţii şi partide extremiste de dreapta. Numărul persoanelor identificate a crescut cu aproape 15 la sută faţă de 2021, însumând 38.800 de militanţi. Această creştere se explică prin faptul că în Raport au fost incluse şi persoanele active în partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD).
Partidul a intrat în atenţia specială a Serviciului, fiind suspectat de extremism (Verdachtsfall). Cel puţin o treime din aderenţii AfD pot fi consideraţi drept „potenţiali extremişti”, ceea ce înseamnă 10.200 de persoane. Extremiştii de dreapta încearcă sistematic să pătrundă în instituţii democratice, asta cu scopul de a le submina din interior şi de a fragmenta consensul democratic din Germania.
Raportul cuprinde numeroase exemple concrete, amintind şi de creşterea numărului celor care-şi spun Cetăţeni ai Reichului (Reichsbürger) şi care nu recunosc dreptul la existenţă a Republicii Federale. (Cf. „Pericolul extremismului de dreapta, subestimat în Germania. Arestarea conspiratorilor care au pregătit o lovitură de stat şi instalarea unui guvern militar la Berlin”, RFE, 9. 12. 2022.)
Reacţii venite din partea celor vizaţi
Nu s-a putut abţine nici copreşedinta partidului AfD, Alice Weidel, în a comenta ironic Raportul, pe Twitter, recurgând în acelaşi timp la un stil belicos şi ameninţător: „Pe Haldenwang îl deranjează rezultatele în sondaje ale AfD. Acum îşi poziţionează oficiul ‚independent’ contra opoziţiei, iar presa mainstream relatează despre asta de parcă gesticulaţia sa nedemocratică ar fi ceva absolut normal. Pe noi ne sprijină milioane de alegători!”
Weidel s-a referit la ultimul sondaj, publicat pe data de 19 iunie în ziarul de mare tiraj Bild, din care rezultă că, la nivel naţional, 20 la sută dintre alegători ar vota cu AfD. Astfel, partidul naţionalist-autoritar ar primi acelaşi număr de voturi ca Partidul Social-Democrat (SPD, 20%), formaţiune aflată la guvernare, şi Uniunea Creştin-Democrată (CDU, 20,5%), formaţiune aflată în opoziţie. Creşterea numărului celor care ar vota cu AfD a fost confirmată şi de sondajele anterioare.
O relatare despre prezentarea raportului din hebdomadarul Die Zeit l-a „iritat” şi pe un cititor german al ziarului ultraconservator elveţian Die Weltwoche în care a apărut un articole semnat de editorialista Birgit Kelle, originară din România şi în care această anti-feministă militantă se ocupă de aşa numita familie tradiţională - una din temele preferate ale presei şi partidelor radicale de dreapta, din Europa şi America. (Cf. „Expansiunea populismului militant. Două vedete naţional-conservatoare: Birgit Kelle şi Akif Pirinçci”, RFE, 23. 4. 2014; „Apocalipsa Europei”, RFE, 9.1. 2016; „De la #MeToo, la #MeTwo”, RFE, 31.7. 2018.)
