În Republica Moldova s-a acumulat sărăcie,c orupţie şi o stare de deznădejde.Viitorul este în mâinile tineretului indrăzneţ şi revenirea acasă a celor aflaţi în străinătate, este opinia lui Sergiu Dărănuță, originar din satul Tocuz, Căușeni, politolog de profesie, cu licență de jurist care timp de şase ani a muncit în SUA.
Europa Liberă: Ce vor și ce pot face tinerii azi?
Sergiu Dărănuță: „Tinerii trebuie să vadă grijile din ochii părinților lor și să înțeleagă că ceva nu merge corect în țara asta, trebuie niște schimbări și schimbările se încep chiar de la tineri. Să studieze, să fie mai activi, mult mai activi decât sunt la momentul de față, să dea întrebări, să nu se teamă. Eu am o senzație că e o percepție de frică în societate. Oamenii trebuie să nu se teamă absolut deloc și să se implice de mici - școală de liderism, școală de comunicări, mese rotunde, permanent să fie în vizor.”
Europa Liberă: Dar ar exista un conflict între generații?
Sergiu Dărănuță: „În 2009, cred că atunci era mai pronunțat conflictul acesta dintre generații. Țineți minte mesajele de genul „Ascunde pașaportul bunicii”? Acum nici nu prea există, fiindcă acum practic suntem europeni cu toții - și tineri și mai maturi - și totuși suntem acolo unde suntem. Eu sper că nu vom avea conflict de generații. Cel puțin la mine în familie nu este. Noi discutăm, ajungem la un numitor comun. Eu încerc să conving din perspectiva mea ce văd, părinții de obicei cad de acord, fiindcă și eu voi cădea de acord când feciorul meu, spre exemplu, îmi va explica cum vede el lucrurile, fiindcă copiii sau generația următoare este mai educată ca noi și mai deșteaptă ca noi. Eu sper așa să fie.”
Europa Liberă: Ești proaspăt venit de peste Ocean. Cum ți se par realitățile de aici, de acasă?
Sergiu Dărănuță: „Cam sur, cam trist, cam negru... Ori că am venit din sudul Statelor Unite și aici am nimerit în plină iarnă, dar și oamenii, comparativ cu ceea ce am văzut o perioadă de timp și
Viața noastră de zi cu zi ne este umbrită de succesele sau de insuccesele politiculu...
ceea ce văd acum, e cam posomorâtă situația. Nu am reușit încă să plec la țară, să văd ce este acolo, cu toate că, văzând doar în Chișinău ce se întâmplă, îmi dau seama ce este în sat. Totuși cred că ne reîntoarcem iarăși la politică, dna Valentina, totuși de acolo se pornește. Adică, viața noastră de zi cu zi ne este umbrită de succesele sau de insuccesele politicului.”
Europa Liberă: Și ce e de făcut? Iată se apropie ziua alegerilor, vorbim despre miza acestor alegeri, ce vor decide ele. Unii spun că vor decide geopolitica, alții spun că trebuie să se consolideze o clasă politică matură, integră, onestă. Ce se va hotărî la 24 februarie?
Sergiu Dărănuță: „De obicei, la noi când ajunge ciclul acesta electoral care culminează cu alegerile propriu-zise, noi permanent am ales între Est și Vest sau pro-Europa, pro-Est. Foarte multă lume e nemulțumită, opoziția e dispersată. Când vezi atâția oameni care nu sunt mulțumiți de situația economică a lor sau de viața lor de zi cu zi, cred că totuși opoziția ar trebui să ia atitudine, să lase orgoliile într-o parte și totuși să încercăm să ne consolidăm în jurul unei idei, adică noi trebuie totuși să ne axăm pe o idee.”
Europa Liberă: Dar greu se identifică această idee care ar consolida o societate atât de dezbinată.
Sergiu Dărănuță: „Dar nici n-am auzit-o niciodată eu ideea aceasta.”
Europa Liberă: De ce? Acum au încercat mai mulți actori politici să meargă în societate cu mesajul „pro-Moldova”.
Sergiu Dărănuță: „Cum s-a mers pe „pro-Moldova”, exact așa s-a făcut mesajul Unirii care de acum, dacă nu greșesc, îs peste zece partide care promovează acest mesaj. Eu îmi aduc aminte că spunea dl Băsescu, președintele României, despre cum s-au integrat ei în Uniunea Europeană, că acolo nu erau persoane care erau împotrivă...”
Europa Liberă: A fost un consens politic...
Sergiu Dărănuță: „A fost un consens foarte larg și nu avea treabă că este...”
Europa Liberă: ...la Snagov atunci când s-a decis integrarea euroatlantică.
Sergiu Dărănuță: „De ce la noi asta nu s-ar putea de făcut?”
Europa Liberă: Și care e răspunsul?
Sergiu Dărănuță: „Se lucrează puțin, se explică puțin. Situația în comune și în sate nu este chiar așa cum este la Chișinău. Totuși ar trebui să lucrăm acolo, în teritoriu. Eu nu vreau să supăr cumva, dar eu țin minte din istorie noțiunea „proști, dar mulți”, adică noi trebuie să lucrăm cu fiecare persoană în parte. Nu că i-am insultat cumva, dar vreau să spun că noi trebuie să lucrăm cu fiecare persoană care nu este poate atât de bine educată ca să distingă grâul de neghină.”
Europa Liberă: Dar cum să le explici acestor cetățeni, care ei despre dânșii spun că sunt săraci, că mai degrabă luptă pentru existență, pentru un trai decent, iar politicienii vin cu aceste promisiuni că vor îmbunătăți nivelul de trai?...
Sergiu Dărănuță: „Într-adevăr, politicienii vin și cu pomenile
Îi dovedit faptul că ceea ce s-a vorbit în campaniile electorale absolut nu a coincis cu ceea ce s-a întâmplat postelectoral...
acestea electorale acum, în perioada asta. Iarăși să trecem puțin prin istorie, prin toți acești ani, doar practic îi dovedit faptul că ceea ce s-a vorbit în campaniile electorale absolut nu a coincis cu ceea ce s-a întâmplat postelectoral.”
Europa Liberă: Ziceam de cetățeanul care e ajuns la limita pauperizării. Cum să-i ridici cultura politică, când el se gândește la o bucată de pâine cum s-o câștige?
Sergiu Dărănuță: „Noi discutăm cu un cerc de persoane care ar putea să influențeze toți cetățenii din comune sau din raion. Trebuie să identificăm persoanele care respectiv au cultura politică și care vor să se promoveze, să se afirme și, respectiv, din segmentul acesta, știți, din unul în altul să ajungem până la clasa cea mai de jos...”
Europa Liberă: Rolul acesta și-l atribuia altădată intelectualitatea.
Sergiu Dărănuță: „Despre intelectualitate cam greu îmi vine să vorbesc. Sunt din familie de profesori și cam știu problemele cu care se luptă profesorii. Eu câteodată am impresia că și profesorii au aceleași probleme ca și persoanele de rând – lipsa asta financiară, probleme, copii sau rude plecate, sau părinți și câteodată și ei fac anumite lucruri așa, a lehamite, pot spune. Sunt puternici, dar îs puțini și-s dezamăgiți total. La noi în societate avem o dezamăgire totală.”
Europa Liberă: Și iată această lipsă de încredere în clasa politică duce la gândul că ar trebui să vină cei de peste hotare și să se implice. Foarte mulți cetățeni ar fi de acord și ar vota pentru lumea care a mers în Occident, a văzut o altă civilizație, ar putea de acolo să aducă practicile bune, valorile. E adevărat?
Sergiu Dărănuță: „Eu am discutat cu foarte multă lume în Statele Unite. Aceștia din Statele Unite, eu vorbesc de Statele Unite, dar eu am în vedere întreaga societate care este plecată peste hotare...”
Europa Liberă: Diaspora...
Sergiu Dărănuță: „Da, diaspora. Vor să vină acasă când se va schimba ceva, dar nu vin acasă ca să schimbe ceva. Asta este problema cea mai mare. Am un prieten și cumătru cu care de multe ori discutăm și îmi spune: „Eu dacă s-ar schimba ceva în țara ceea, aș veni mâine acasă. Îmi iau soția, vând tot ce am și mă duc acasă, că vreau, că părinții...” Și eu îl întreb: „Dar tu ce faci pentru asta?” – „Ei, dar ce o să se schimbe, dacă eu o să mă implic?” Asta este o problemă. Eu înțeleg că tu te duci să-ți îndeplinești exercițiul tău de cetățean prin vot, dar nu este destul, nu este destul. Da, bine, e OK și cu asta.
Eu aș fi bucuros dacă diaspora s-ar mobiliza și ar vota. Asta este o forță. Noi doar avem date câte persoane sunt peste hotare. Spre exemplu, în Statele Unite, dacă nu greșesc, sunt în jur de 50 de mii. Și haideți să luăm datele care arată câte persoane au votat la alegerile precedente. Decalajul este prea mare dintre cei care au votat și cei care sunt legal înregistrați în Statele Unite. Eu nu vorbesc despre cei cu cetățenie română, cu alte cetățenii. Și atunci, se pune întrebarea: ce-l încurcă în Statele Unite sau în general în Europa, se consideră că au ajuns băieți după facultăți, de ce acolo nu s-a reușit de a educa politic diaspora din această țară?”
Europa Liberă: Unele țări din spațiul ex-sovietic au fost salvate anume de diasporă, pentru că au revenit cei mai buni dintre cei mai buni, care au știut cum să administreze treburile pe interior și să facă astfel ca țările lor de origine să prospere. E valabil acest scenariu pentru Republica Moldova?
Sergiu Dărănuță: „Da, este valabil și eu cred că noi și mergem pe această cale. Noi suntem, știți, cum să vă spun, moldovenii noștri avem ori că la noi e în sânge, facem banii unde-i facem, dar tot acasă venim și-i investim. Foarte multă lume investește în Moldova. Indirect vorbesc, dar eu aștept ca totuși ei să vină aici, fiindcă ce se întâmplă, dna Valentina? Odată cu mărirea familiei, venirea copiilor și împletirea asta cu altă țară a relațiilor familiei tale și cu altă țară, tu ai îmbrățișat de-acum altă cultură practic și de asta o să fie foarte greu. Eu am fratele meu, care este acolo și discutăm câteodată. El nu mai vede sensul ca să vină încoace, 13 ani lipsă. Toate persoanele cu care a fost prieten nu mai sunt, poate sunt în alte țări, nu mai este la ce. Știți? Și ca să vii și să începi totul de la zero, tot este foarte greu. De asta spun, s-au dus, au luat experiență, dar totuși să vină...”
Europa Liberă: Întrebarea mea era: s-ar găsi 50, 100 de moldoveni aflați peste hotare, care să revină acasă și să ia în mâinile lor soarta politică?
Sergiu Dărănuță: „S-ar găsi mult mai mulți. Dacă persoanele acestea vor fi auzite de guvernare și nu numai de actuala, în general, de guvernare, s-ar găsi foarte multe persoane. Sunt oameni foarte deștepți și pe loc, dna Valentina, nu trebuie să-i căutăm chiar și de acolo, doar că persoanele acestea sunt secretari sau vice de ceva, niciodată nu vor fi în funcții. Eu asta vreau să spun, noi trebuie să promovăm persoanele. Persoanele inteligente în genere sunt mai timide de natură și-i o situație când îi promovăm tot pe ai noștri, dar nu ne uităm la capacitățile lor, dar dacă aceștia nu-s de-ai noștri, chiar dacă îs mai deștepți, să fie pe locul doi.”
Europa Liberă: Care sunt vulnerabilitățile statului astăzi? Două-trei care se văd cu ochiul liber?
Sergiu Dărănuță: „Eu pe care o văd cea mai mare, asta-i lipsa de lideri. Și nu se dorește de a crește acești lideri, de a-i învăța, de a-i instrui, de a face schimbul acesta de experiență cu țările occidentale, că totuși înspre Occident ne uităm. Asta-i una din cele mai mari probleme. Uitați-vă la opoziție. Nu că aș critica opoziția, dar haideți să ne uităm la opoziția pe care o avem noi astăzi și pe tot parcursul acestor 27 de ani permanent opoziția a fost mai mult lipsă. De ce? Fiindcă au migrat. Personalitățile, chiar și din aceeași opoziție, au migrat la guvernare. Când vorbesc de lideri, vorbesc nu doar de lideri de partid, politici, dar vorbesc de lideri în domeniul economic, adică persoane care știu ce au de făcut și cum să facă; eu vorbesc de persoane și în domeniul integrării europene, fiindcă noi trebuie să ne integrăm cu persoane, până la urmă, discuția are loc între persoane. Dacă nu este un contact bine stabilit, atunci din start îi compromisă orice discuție sau orice negociere.
Pentru mine asta-i cel mai important și climatul în domeniul justiției. Pentru mine asta-i dureros, fiindcă atunci când eu am venit și am investit 100 de mii de dolari, să spunem, sau 50 de mii, eu vreau ca banii mei să nu-i atingă nimeni, să rămână tot ai mei și încă cu dobândă, adică vreau să merg pe stradă fără să mă uit în urmă permanent. Asta a fost ideea.”
Europa Liberă: Dar cum vezi tu activitatea instituțiilor statului în interesul cetățeanului?
Sergiu Dărănuță: „Îmi e foarte greu să spun, pentru că am lipsit o perioadă. Eu doar la nivel de percepție sau la nivel de discuție cu altcineva. Am lipsit o perioadă din țară și nu pot să știu, nu am interacționat încă.”
Europa Liberă: Dacă toată lumea se plânge că nu găsește dreptate, că merge și e multă birocrație, că funcționarii publici sunt aroganți, indiferenți în relația cu cetățeanul, iată, cum se schimbă lucrurile acestea?
Sergiu Dărănuță: „Peștele de la cap se strică, adică până la urmă ne întoarcem la un vot corect și un vot bine gândit, fiindcă avem guvernanți de proastă calitate. Trebuie să-i schimbăm și nu trebuie să ne temem de schimbări. Problema la noi care e? Noi ne temem permanent să schimbăm, să aducem pe altcineva nou în arena politică. Băieți, stați puțin, avem persoane școlite peste hotare care vor să vină, vor să se implice, vor să facă anumite schimbări, haideți să le acordăm o șansă. Eu nu văd în asta nicio problemă absolut. Că nu are experiență în domeniul politicii moldovenești? Pentru mine asta puțin contează, eu nu vreau să trăiesc în experiența veche.”
Europa Liberă: Dar din propria experiență cunoști foarte bine că la putere se ajunge uneori ușor, dar se pleacă greu?
Sergiu Dărănuță: „Puterea îmbată. Aoleu! Nu știu eu cum aș fi, eu cred că m-ar îmbăta și pe mine, adică eu vă spun cinstit ceea ce este. Nu am fost, mi-e greu să spun, dar totuși puterea este ceva care având-o în mână e foarte greu s-o...”
Europa Liberă: S-o cedezi?
Sergiu Dărănuță: „Aș lăsa-o doar moștenire. Înțelegeți Dvs.? Eu cred că persoanele care la noi sunt la putere ar lăsa-o doar ca moștenire sau s-o transmită cuiva în care într-adevăr are încredere, care mai departe ar lucra pe inerție în interesul lui.”
Europa Liberă: Poate fi Moldova scoasă din situația de sărăcie și de instabilitate?
Sergiu Dărănuță: „Avem clasă politică învechită, într-adevăr, este învechită. Eu nu vreau să spun acum că politicienii sunt răi sau
Avem clasă politică învechită...
buni, dar ea este învechită. Din Uniunea Sovietică încă am luat anumite dogme și mergem cu ele și politicienii care-s mai din acea perioadă, cu părere de rău, le transmit la acești noi și automat, voi folosi un cuvânt... îi strică, într-un fel. Asta este foarte problematic.”
Europa Liberă: Tranziția asta interminabilă a făcut să se bată mai mult pasul pe loc decât să se meargă înainte?
Sergiu Dărănuță: „Nu că pe loc, uneori cred că ne ducem și mergem doi pași în spate, nu doar înainte.”
Europa Liberă: Și chiar Moldova e pe muchie de prăpastie?
Sergiu Dărănuță: „Da, practic, eu o văd într-o poziție, într-o conjunctură nu atât de bună. Iarăși eu fac comparație și cu unde am fost în Statele Unite, dar eu totuși, cunoscând atâta lumea bună, doar sunt oameni foarte mulți și foarte buni, eu cred că totuși, cu puțin noroc, noi avem șanse să ajungem pe calea noastră europeană. Eu nu vreau să compar cu România, cu toate că suntem țări înfrățite, eu permanent compar cu țările baltice și am foarte mulți prieteni baltici. Am avut același start. Da, că istoria acolo a fost că ei sunt din nemți și noi nu suntem... OK, totuși noi am fost în URSS 70 de ani și unii, și alții. De ce ei pot, dar noi nu putem? Și acolo este corupție, și acolo sunt probleme, și acolo este influența Rusiei, și acolo a câștigat Primăria, dacă nu greșesc, Ușakov, în Riga, vorbesc de Letonia acum. Dar totuși, de ce când ne ducem acolo, ne simțim în Europa, iar la noi încă nu?”
Europa Liberă: Cine-i dorește azi binele Moldovei?
Sergiu Dărănuță: „Mă tem să mă pronunț despre cine-i dorește binele Moldovei. Cred că totuși noi suntem, dar prin acțiunile noastre, cu părere de rău, noi dovedim contrariul. Noi iubim Moldova, ori de acum asta la noi este programat în ADN că noi suntem cu trup și suflet pentru țară, dar în caz, nu dea Domnul, în caz de un război, eu cred că toți îs la aeroport mâine. Este foarte greu să arăți că iubești țara sau să faci ceva, e mult mai ușor de a spune, că doar la televizor toți ne spun că iubesc Moldova, și cântece, și... nici nu știi pe cine să crezi care iubește mai tare țara asta.”
Europa Liberă: E lipsă de patriotism?
Sergiu Dărănuță: „Absolut, absolut! Este un patriotism fals. Ce ar însemna patriotism?”
Europa Liberă: Iată, Igor Dodon a făcut în anul decretat Ștefan cel Mare acțiuni mai mult consacrate patriotismului.
Sergiu Dărănuță: „Despre Igor Dodon, dacă spuneți, ar trebui emisiuni aparte. Patriotismul este o momeală foarte bună și
Patriotism nu înseamnă doar să declari sau să vii și să depui flori la monumentul lui Ștefan cel Mare..
oamenii, cu părere de rău, o prind; alegătorul se prinde la momeala asta. Și de ce nu? O explorăm la maximum! Adică este o așa posibilitate, o portiță, o folosim pe ea. Patriotism nu înseamnă doar să declari sau să vii și să depui flori la monumentul lui Ștefan cel Mare. Eu am văzut patrioți pe care poate nici nu-i știe lumea cine-s ei, dar cum judecă și ce fac pentru anumite familii social-vulnerabile sau pentru anumite case de copii, eu asta consider patriotism.
Anumite procese de educație, iată asta este patriotism, când tu ai grijă ca toată populația sau cel puțin toată populația nu poți să ai, chiar să fii și președinte de țară, dar cel puțin un cerc de persoane tu îi fericești, îi faci fericiți. Și nu direct, adică nu le-ai adus cadourile acestea o dată la patru ani, dar într-un fel îi educi sau îi ajuți ca ei să ajungă niște oameni fericiți și demni. Eu câteodată fac comparație sau analogie cu timpurile lui Ștefan cel Mare, care se discută foarte des – Anul lui Ștefan cel Mare, că Ștefan cel Mare... Oameni buni, păi Ștefan cel Mare, acesta a fost un voievod la care, într-adevăr, moldovenii se uitau cu gura căscată. Era un lider, pe când la noi, ne acoperim așa, că suntem de-ai lui Ștefan, dar de aici ne ducem tot acolo, la turci, la Erdogan, la Putin... Dar de acum Putin eu mai înțeleg, câteodată am impresia că Putin în Moldova, după atâția ani, este și mai popular decât Dodon. Îl lăsăm într-o parte pe țarul rus, dar Erdogan?...
Ultimul timp avem așa o împletire de moldoveni și cu turci care n-a mai fost niciodată. Dar eu cred că ambițiile otomanilor de atunci s-au transmis ereditar și turcilor de acum. Și mai avem și situația cu domnii profesori, cu expulzarea lor. Da, noi putem să spunem în toată ziua, să ne sculăm și să cântăm imnul și să stăm doar cu steagul Moldovei în fața mașinii. Nu-i destul!”
Europa Liberă: Anul 2018 rămâne în istorie. Prin ce s-a remarcat acest an?
Sergiu Dărănuță: „Cu părere de rău, ecoul miliardului mie nici acum nu-mi dă pace. Nu văd așa mari... pentru ce aș spune: „Bravo, băieți, ați fost cei mai buni!” Vreau să spun de guvernare și, în general, de Parlament, dacă tot practic îi pe calea de dizolvare în ajun de alegeri. Eu nu prea am cu ce lăuda ceea ce s-a întâmplat, nu prea văd. Eu nu pot să spun că s-au făcut doar lucruri gri sau...”
Europa Liberă: ...rele.
Sergiu Dărănuță: „S-au făcut și lucruri, poate, bune, doar că nu pot să le palpez, să le percep ca lucruri bune.”
Europa Liberă: Și anul 2019 ce ar putea să aducă?
Sergiu Dărănuță: „Eu sper... Totul ne va spune 24 februarie. Februarie va fi ceva de cotitură – ori rămânem așa cum suntem, adică mergem pe aceeași platformă, avem ceea ce avem acum; putem să ne ducem cu dl președinte Dodon și Partidul Socialiștilor în Est. Pentru mine, personal, e scara care se duce în jos. Sau putem să alegem o opoziție, dacă opoziția va avea mintea și va avea maturitatea, aș spune, să se unească, să-și caute o idee sau niște idei, în general, fiindcă eu așa înțeleg: programele electorale sunt diferite la toți.
Dar dacă alegem ceva bun, eu nu cred că vreo persoană va spune că „nu mă aranjează” sau „nu sunt de acord cu ceva”. Dacă vor avea capacitatea asta să se consolideze și să se consolideze și electoratul odată cu ei, atunci eu cred că avem și anumiți sorți de izbândă. În caz contrar, cum a fost... mai așteptăm patru ani. Da, este sumbru, eu înțeleg, dar altfel nu văd, nu prea percep lucrurile că se vor schimba mult în bine.”
