Uniunea Europeană şi-a avertizat săptămâna trecută statele membre să fie mai atente cu programele de vânzare a cetăţeniei străinilor în care vede pericole legate de spălare de bani murdari şi alte fraude. A urmat anunţul Bulgariei că renunţă la programul ei, care nu şi-a îndreptăţit aşteptările. Mai oferă astfel de beneficii străinilor state ca Austira, Ungaria şi Letonia. Ce semnal e acesta pentru Republica Moldova, care a lansat și ea un program asemănător toamna trecută, dând ca exemplu pozitiv Bulgaria și alte țări. O discuţie astăzi la această temă cu un expert al organizației WatchDog.md.
Europa Liberă: Nu pică deloc bine pentru autoritățile de la Chișinău acest verdict al Uniunii Europene și decizia Bulgariei de a renunța la programul său de vânzare a cetățeniei. Uniunea Europeană se referă, firește, direct la membrele sale, dar indirect le spune și unor state ca Republica Moldova care au regim fără vize cu ea că aceste state ar trebui să nu uite că au acest regim. Cum v-ați fi așteptat să răspundă Chișinăul?
Sergiu Tofilat: „Observăm că deseori politicienii de la Chișinău, guvernarea, una declară și alta face, de aceea nu mă miră și nu mă surprinde tăcerea ei și nici dacă autoritățile noastre nu vor ține cont de recomandările venite din partea Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Dar pentru Dvs. ce semnal e acesta?
Sergiu Tofilat: „De fapt, dacă analizăm practicile programelor golden visa din alte state, vom vedea un șir de lacune și de riscuri, care persistă aproape în orice stat care a pornit astfel de programe. Deci sunt efecte negative.”
Europa Liberă: Vă referiți la cele menționate de Uniunea Europeană în raport sau vedeți și altele?
Sergiu Tofilat: „Sunt și altele, mai ales în ceea ce ține de spionaj. Sunt un șir de exemple negative cu care s-au confruntat alte state care au implementat astfel de programe. Și aici mă refer la Malta, la Ungaria, la Letonia...”
Europa Liberă: Vă numărați, dle Tofilat, printre experții care au criticat momentul în care Moldova a anunțat și ea că va aplica un program de acesta. L-ați criticat. Vă rog să explicați de ce.
Sergiu Tofilat: „Cred că trebuie să începem cu obiectivul major declarat de autorități care au decis să introducă programul „cetățenie contra investiții”. Și autoritățile declarau că vor să aducă investiții în Moldova în valoare de un miliard 300 de milioane de euro. În primul rând, dacă întrebăm orice investitor și ne referim la investiții străine directe, investitorii au să vă spună că nu cetățenia este principalul obstacol care îi încurcă pe ei să vină în Moldova.
În genere, investitorii analizează cu totul alte aspecte: dacă există materie primă, forță de muncă ieftină, căi de logistică ieftine, mă refer aici la transportul feroviar și maritim. Ei mai analizează riscurile, de exemplu, situația politică și cât de previzibile sunt politicile statului, independența justiției etc.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. credeți că investițiile de asta nu vin?
Sergiu Tofilat: „Absolut! Și în raport cu cele menționate deschidem opinia Agenției Moody’s, cea mai recentă, de exemplu, din noiembrie 2018 și acolo sunt un șir de riscuri identificate de analiștii internaționali, care dau semne destul de clare că Republica Moldova nu este perspectiva cea mai dorită de investitori. Sunt probleme cu migrația și insuficiența forței de muncă și asta nu poate asigura o creștere economică durabilă, este capacitatea slabă a autorităților de a implementa proiectele de infrastructură, de exemplu, reparația drumurilor naționale e în întârziere de doi-trei ani, programul „Drumuri bune” lasă de dorit la calitate.
O altă problemă sesizată care împiedică investitorii să vină este independența justiției. Noi suntem la coada listei, mai rău ca majoritatea țărilor africane și, nu în ultimul rând, politicile publice, care sunt imprevizibile. La noi legislația se schimbă chiar și de câteva ori pe an, fără a se ține cont de documentele strategice. Toate acestea prezintă mari obstacole pentru investițiile străine directe.”
Europa Liberă: Și ele cumva nu dispar. Marea întrebare totuși, dle Tofilat, e aici: dacă putem admite că cineva, care ar vrea să aducă poate niște bani murdari Republica Moldova, nu ar putea găsi cinci mii de oameni, de exemplu, din Republica Africa de Sud, pentru că acest exemplu a fost invocat de compania care se va ocupa de eliberarea documentelor sau va verifica potențialii solicitanți, deci nu ar putea găsi cinci mii de oameni din această țară sau din altele care să primească această cetățenie, dar banii să fie ai acelui cineva? Cam asta sugera și dl Boțan atunci când și-a dat demisia din funcția de șef al Comisiei pentru securitatea statului în momentul în care autoritățile cumva relaxau legea pe care o primiseră anterior, cam asta sugera și Transparency International. Ce credeți Dvs.?
Sergiu Tofilat: „Sunt mai multe aspecte la care ar trebui să atragem atenția. Bineînțeles, eu împărtășesc aceeași opinie, lacunele existente față de prevederile acestor modificări legale cu cetățenia, într-adevăr, lacunele permit să aibă loc un asemenea scenariu. În criteriile de eliberare a cetățeniei este prevăzut că solicitantul nu trebuie să cunoască limba de stat, nu trebuie să locuiască în Moldova, cel puțin câțiva ani, numele va fi secretizat și noi nici vom cunoaște cine a obținut cetățenia și evident că asta generează riscuri și de securitate.”
Europa Liberă: Dar există totuși în condițiile acestea vreo posibilitate reală ca societatea să poată să stea cu ochii pe acest proces?
Sergiu Tofilat: „Deci haideți să luăm un exemplu așa, ca să înțelegem cum o să decurgă acest proces. Vine solicitantul și depune lista de documente la o comisie specială creată de Ministerul Economiei. Acolo sunt cinci membri: câte un reprezentant de la Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și de la Președinție. Deci, cinci persoane. Ei trebuie să analizeze acest dosar și timp de 15 zile să obțină avize de la CNA, SIS și Ministerul de Interne dacă solicitantul are unele probleme cu legea sau prezintă risc pentru securitatea statului.
În 15 zile e foarte dificil să obții informații despre o persoană străină, nici măcar nu-s sigur dacă reușesc autoritățile noastre să transmită solicitări de informații în țara străină și să obțină răspuns. Și dacă vorbim de legalizarea unor mijloace bănești, pentru că legea asta a cetățeniei trebuie privită împreună cu legea amnistiei, atunci aici apar și mai multe întrebări. Dacă persoana vine cu bani cash, înseamnă că banca noastră în care el va depune acești bani va trebui cumva să verifice legalitatea lor, dacă persoana transferă din străinătate...”
Europa Liberă: Deci, băncile sunt foarte importante în aceste verificări?
Sergiu Tofilat: „Absolut! Și regulament, apropo, încă nu există și Banca Națională trebuie să-l elaboreze. Dacă persoana are bani străini în altă parte, de exemplu, în Emiratele Arabe, atunci banca ceea unde acest om are cont trebuie să verifice banii și să-i transfere în Moldova. Și atunci să nu uităm că Emiratele Arabe sunt în lista țărilor cu riscuri sporite de spălare de bani.”
Europa Liberă: Apropo, de ce Emiratele Arabe au fost invocate? Mi-a atras atenția, iată, într-un interviu pe care l-a publicat acum câteva luni NewsMaker, care a reușit să vorbească cu conducerea acelei companii pe care a contractat-o Moldova ca s-o ajute să verifice solicitanții și acea companie dădea drept exemplu de potențiali investitori interesați de Moldova Emiratele Arabe, Africa, Republica Africa de Sud. De ce aceste destinații?
Sergiu Tofilat: „Mă rog, eu nu cred că exemplele lor sunt cele mai reușite, probabil le-au dat doar așa, ca să evite răspunsul la întrebare. De fapt, anume Henley & Partners au explicat și care este obiectivul principal al lor și de ce ei vând cetățenia noastră. Este posibilitatea de a călători, da? Exact regimul liberalizat de vize cu UE. Despre filtre, de exemplu, Henley & Partners n-au vorbit nimic. Ei sunt cunoscuți pentru faptul că nu sunt cei mai transparenți în sensul programelor de obținere a cetățeniei contra bani. În octombrie 2013, ei au început să promoveze cetățenia malteză fără ca proiectul să fi fost votat măcar în Parlamentul maltez.”
Europa Liberă: Dle Tofilat, ultima întrebare. În Bulgaria, jumătate din cele aproximativ 250 de cetățenii în zece ani au fost obținute de cetățeni ruși. Putem presupune că asta se poate întâmpla și în Republica Moldova?
Sergiu Tofilat: „Eu cred că da, pentru că situația asta se întâmplă nu doar în Bulgaria, ci și în Malta, și în Ungaria, și în Letonia, peste tot sunt cetățeni ruși și nu neapărat bine intenționați. De exemplu, în Malta este fondator la Yandex.ru Arkadi Voloj, care este suspectat și învinuit de serviciile secrete ucrainene pentru furarea datelor personale ale utilizatorilor ucraineni și transmiterea lor la serviciile secrete rusești. În Letonia, de exemplu, sunt un șir de investitori cetățeni ruși, care sunt foarte apropiați Kremlinului, acolo este și Arkadi Rotenberg și de fapt a fost un flux mare de cetățeni ruși în Letonia și asta a provocat creșterea prețurilor la imobile.”
