Lupte crâncene erau în plină desfășurare lângă orașul ucrainean Bahmut, transformat în ruină în urma ofensivei ruse de la începutul anului, când, imediat după ce fusese dislocat în zonă, un recrut rus a și pus la cale planul său de dezertare.
În luna august, Anton (numele real a fost modificat) a reușit să obțină o permisie, care a devenit „biletul” său de evadare din carnagiu.
„Din primele zile, am început să cercetez din greu. Am stat pe internet ca să aflu: ce, cum și unde?”, le-a povestit Anton jurnaliștilor de la Current Time (postul TV de limbă rusă administrat de RFE/RL, în cooperare cu VOA).
Tânărul, care acum se află în străinătate, într-o localitate nespecificată din motive de securitate, este doar unul dintre soldații ruși (din ce în ce mai numeroși în ultimul timp) care au dezertat din unitățile lor militare din Ucraina. Deși nu sunt disponibile date exacte, Mediazona, o agenție independentă de știri, relata că, în prima jumătate a anului 2023, au fost deschise 2.076 de dosare penale pe numele soldaților ruși, acuzați că și-au abandonat unitățile fără permisie. Se spune că această cifră ar fi de două ori mai mare decât cea din 2022, și de trei ori mai mare decât cea de dinainte de război în 2021. Analiștii susțin că cifrele reale sunt probabil mult mai mari, având în vedere eforturile sistematice ale Kremlinului de a ascunde informații despre armată.
În ciuda faptului că ar putea fi urmăriți penal, se pare că tot mai mulți recruți sunt dispuși să își asume acest risc. „Idite Lesom” (care s-ar putea traducere din rusă ca „Luați-o prin pădure”), este o organizația antirăzboi, cu sediul în Georgia, care îi ajută să dezerteze pe soldații ruși. Reprezentanții acestei organizații afirmă că numărul doritorilor de a evada crește constant, astfel încât pe durata lunii octombrie au înregistrat aproximativ 18% din totalul solicitărilor.
„Nu există nicio rotație. Este foarte dificil să pleci în permisie. Dezertorii care au plecat în permisii sau care au fost spitalizați, de fapt, și spun că aceasta este singura lor opțiune ca să nu revină la război”, a declarat pentru Current Time Daria Berg, o activistă de la „Idite Lesom”.
Tot mai puternic auzite în ultimele săptămâni sunt și vocile soțiilor soldaților ruși. Acestea resping argumentele Kremlinului, care spune că trupele mobilizate ar trebui să rămână pe front pentru un termen nedeterminat ca să asigure ceea ce Moscova definește ca fiind victoria sa în Ucraina.
Nefiind dispuse să facă compromisuri, autoritățile ruse „încearcă probabil să înăbușe disidența publică a soțiilor ostașilor mobilizați, inclusiv prin tentative de a le mitui sau de a le discredita online. Aceste acțiuni survin în urma unor mici proteste care au avut loc la Moscova în luna noiembrie”, notează ministerul britanic al Apărării, în raportul său din 2 decembrie.
„Autoritățile sunt probabil deosebit de sensibile la orice proteste legate de acei cetățeni mobilizați în septembrie 2022, care se află în prima linie a frontului de mai bine de un an”, a declarat Ministerul britanic al Apărării.
Protestele soțiilor recruților ruși vin pe fondul creșterii numărului de victime militare rusești, ca urmare a efortului Moscovei de a cuceri Avdiivka (un mic oraș situat la marginea Donbasului), în timp ce forțele ucrainene opun o rezistență puternică.
Despre această ofensivă rusească ministerul britanic al Apărării a afirmat, pe 27 noiembrie, că, „în ultimele șase săptămâni, numărul victimelor a fost probabil unul din cele mai mari de la începutul războiului”.
Nici Moscova, nici Kievul nu oferă date privind pierderile militare, iar fiecare parte încearcă să exagereze pierderile celeilalte. Rusia a recunoscut public moartea a puțin peste 6.000 de soldați. Cifra reală este, probabil, mult mai mare. O primă analiză statistică independentă publicată în iulie constată că în războiul din Ucraina au fost uciși aproape 50.000 de bărbați ruși. Pentru soldații ruși care vor să dezerteze de pe câmpul de luptă șansele sunt minime, afirmă Daria Berg.
„Este foarte dificil să dezertezi, pentru că în zona de război din teritoriile ocupate există detașamente care fie te împușcă, fie te aruncă în niște gropi. Acestea sunt ca niște închisori, unde [viitorul dezertor] este legat gol de trunchiuri de copaci. Condițiile sunt insuportabile”, a explicat Berg.
Anton este originar din regiunea rusească Ivanovo. La începutul acestui an, după trei luni de antrenament în Rusia, el a fost dislocat la Dibrova - oraș din regiunea Luhansk, în estul Ucrainei, aflat în mare parte sub controlul forțelor susținute de Rusia din 2014.
„Am înlocuit forțele locale de apărare din regiunea Luhansk. Am rămas acolo timp de șase luni, până în vară. Am trecut printr-o primăvară intensă acolo”, a spus el.
În vară, Anton a fost trimis la Bahmut, unde trupele sale au luat locul mercenarilor Wagner, plecați de acolo în luna mai, când au transmis armatei ruse controlul asupra zonei.
Bahmut a fost capturat de forțele rusești în aceeași lună, după mai mult de 220 de zile de lupte crâncene, din casă în casă.
„Erau mulți oameni în Bahmut. Nu aveau unde să se adăpostească... Erau multe clădiri, dar toate au fost distruse. Iar subsolurile erau pline de materii fecale. Era complet insalubru”, a povestit Anton.
El a rămas în Bahmut până în august, când a primit permisia de două săptămâni. S-a întors acasă și a reușit să se strecoare din țară cu ajutorul organizației „Idite Lesom”.
Anton spune că s-a opus dintotdeauna războiului, dar pentru a scăpa de recrutare ar fi avut nevoie de bani, pe care însă nu îi avea la îndemână.
„Majoritatea oamenilor nu înțeleg obiectivele războiului. Ceva nu se leagă. Ei [autoritățile ruse] spun un lucru, dar de fapt [realitatea] este alta”, afirmă tânărul.
În timp ce evaluarea stării de spirit a populației în Rusia condusă autoritar este în cel mai bun caz dificilă, un sondaj recent a arătat, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, că mulți cetățeni ruși și-ar dori mai degrabă ca guvernul lor să intre în discuții de pace cu Ucraina decât să continue războiul.
Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul la Washington, a semnalat pe 1 decembrie rezultatele unui studiu sociologic realizat de o organizație independentă de sondare a opinie publice din Rusia. Sondajul a fost realizat telefonic în luna octombrie, iar rezultatele au indicat că numărul rușilor care se declară susținători „consecvenți” ai războiului (cei care sprijină războiul și nu susțin o retragere a trupelor rusești din Ucraina până când Rusia nu-și va atinge obiectivele, și care cred că Moscova ar trebui să acorde prioritate cheltuielilor militare) a scăzut de la 22% la 12%, între lunile februarie și octombrie anul acesta.
Cu toate acestea, nu există semne că președintele rus Vladimir Putin ar fi dispus să dea înapoi. La 1 decembrie, Putin a ordonat armatei ruse să-și mărească efectivele cu aproape 170.000 de soldați, ajungând la un total de 1,32 milioane, în timp ce intervenția militară a Moscovei în Ucraina a intrat în cea de a 22-a lună.
Este a doua mărire de acest fel a armatei ruse, din 2018. Precedenta majorare a efectivelor cu 137.000 de oameni, ordonată de Putin în august 2022, a ridicat numărul personalului militar la aproximativ 2 milioane, dintre care circa 1,15 milioane sunt soldați.
„Scopul nostru este să ne asigurăm că mai puțini oameni luptă”, a declarat Berg. „Astfel încât Putin să aibă mai puțini soldați și ofițeri care să ucidă ucraineni”.
În ceea ce-l privește pe Anton, el încă nu este sigur unde se va stabili în cele din urmă în Europa, dar este sigur că nu se va întoarce acasă, în Rusia.
