Donatorii internaționali ai R. Moldova au finanțat multe proiecte de îmbunătățire a justiției moldovene în ultimii ani, iar acum oficiul din Chișinău al Băncii Mondiale a căutat să afle dacă oamenii văd schimbările. Un sondaj de opinie comandat de Bancă sugerează că motive de bucurie sunt puține.
După ani de strategii, intenții de reformă și promisiuni, a venit timpul ca autoritățile să treacă de la vorbe la fapte care să genereze schimbări reale. Acesta este îndemnul experților Băncii Mondiale, care au efectuat un sondaj de opinie printre cetățeni și actori ai sistemului, inclusiv au analizat surse de date deschise.
Rezultatele arată că 56 la sută din cei intervievați au constatat că activitatea instanțelor s-a înrăutățit, fie nu văd nicio schimbare. Unul din cinci cetățeni a spus că în justiție nu există echitate, îngrijorare pe care au confirmat-o jumătate din avocații chestionați.
Studiul mai relevă un nivel sporit de corupție în domeniu. Trei pătrimi din antreprenori au spus că lupta cu acest flagel nu a adus rezultate, iau unul din patru reprezentanți ai mediului de afaceri știu persoane care au dat mită recent.
Amit Mukherjee, expert al Oficiului Băncii Mondiale, atrage atenția că deși măsurile de reformă pe care și le trec în cont guvernanții sunt costisitoare, acestea nu au încă impact.
„Moldova cheltuie 1,1 la sută din PIB pentru justiție, un procent care este destul de înalt, este cu 25 la sută mai mult decât media unei țări din UE. Dacă te uiți la rezultatele sondajului, apare întrebarea dacă acești bani sunt cheltuiți pe acțiuni și activități care îmbunătățesc încrederea publicului sau care oferă un acces mai ușor la instanțe și la sistemul judecătoresc. Deci este un lucru la care autoritățile trebuie să se gândească, cum sunt cheltuiți banii".
Această atitudine negativă ar trebui să pună în gardă autoritățile...
Numai procesul de optimizare a instanțelor judecătorești ar urma să coste 1,8 miliarde de lei moldovenești, echivalentul a circa 60 de milioane de dolari. Reforma a demarat, dar încrederea scăzută în sistemul de justiție se menține la cote ridicate, notează Amit Mukherjee. El crede că această atitudine negativă ar trebui să pună în gardă autoritățile.
Experții au comparat situația din justiția moldovenească cu cea a ultimelor state care au aderat la Uniunea Europeană, între care România, Bulgaria și țările baltice. Datele arată că în Republica Moldova cetățenii depun de trei ori mai puține cereri în judecată. La un nivel negativ este, în opinia autorilor, asistenţa juridică pentru grupurile vulnerabile sau pentru cei care nu au acces la serviciile unui avocat.
Expertul Băncii Mondiale Amit Mukherjee mai spune că pe hârtie Moldova demonstrează rezultate bune la capitolul productivitate și eficiență a sistemului. Însă apare întrebarea de ce cetățenii care au trecut printr-un proces judiciar desconsideră activitatea magistraților.
Potrivit lui, autoritățile ar trebui să-și reevalueze acțiunile, astfel încât treptat sistemul să fie scutit de calificativele acordate acum, drept unul costisitor, corupt, netransparent și inechitabil:
Este nevoie de mai multă eficiență și o îmbunătățire a accesului la justiție...
„Programul ambițios de consolidare a instanțelor pe care îl implementează Moldova la moment cere o reconceptualizare. Nu trebuie să se lucreze doar la o schemă de reorganizare, este important ca acest lucru să fie făcut într-un mod inteligent. Există inovații în sectorul IT care permit ca distribuirea aleatorie a dosarelor într-adevăr să funcționeze și care ar tăia cheltuielile pentru reorganizarea judiciară, mai ales că în Republica Moldova resursele financiare chiar sunt o constrângere. Este nevoie de mai multă eficiență și o îmbunătățire a accesului la justiție. Acest lucru trebuie realizat astfel încât încrederea publicului în acest sistem să crească în timp.”
Potrivit experților, guvernanții ar trebui să ia în calcul și faptul că trei pătrimi din judecători spun că nu se simt în siguranță, lucru pe care îl afirmă și jumătate din procurorii chestionați. Acest indiciu confirmă, în opinia lor, criticile pe care și le-a atras recent puterea după anularea votului din capitală, și anume că justiția ar fi controlată politic.
