Într-un editorial pentru Deschide.md, Iulian Chifu scrie despre ceea ce numește „șahul etern al alegerilor din Republica Moldova”. Fără a anticipa raportul de forțe din viitorul legislativ, autorului i se pare cert că vor fi trei componente: a socialiștilor pro-ruși, o componentă a actualei puteri, autodeclarate pro-europene și o alta a opoziției pro-europene din stradă. În opinia lui, ingredientele unei victorii țin de imagine –accesul la mass media, la televiziuni, dar și o echipă susținută în format electronic, resurse financiare relevante și o echipă răspândită pe întreg teritoriul, pregătită să aducă votanții proprii la urne, să îi vadă votând, iar apoi să le și numere voturile, care să fie contabilizate ca atare, notează editorialistul. El este de părere că socialiștii lui Dodon ar evita asocierea cu PDM dacă ar putea, PDM-ul ar face alianță cu opoziția pro-europeană, dar după anularea alegerilor pentru Chișinău perspectiva e aproape nulă iar opoziția nu are un proiect de țară și luptă împotriva tuturor.
Agenția de presă IPN scrie că lista instituțiilor media indezirabile guvernării ar putea să se mărească pe măsura apropierii alegerilor parlamentare. În plus, situația legată de interdicția unor posturi TV de a intra în sediul partidului de guvernământ, PDM, ar putea să se extindă și asupra instituțiilor publice. De această părere este directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, citat în material. Potrivit lui, asistăm zilele acestea la un act care discalifică totalmente partidul de guvernământ iar situația presei din Republica Moldova, în special a vocilor de alternativă, actualmente este mult mai grea decât pe timpul guvernării comuniștilor. Jurnaliștii amintesc că reporterilor posturilor de televiziune TV8 și Jurnal TV nu li s-a permis intrarea în sediul PDM, la briefingurile formațiunii, decizia fiind motivată prin manipulările pe care le admit aceste posturi.
„Ziarul de Gardă” publică concluziile unui raport al Comisiei Europene contra Rasismului și Intoleranței. Potrivit autorilor, discursul instigator la ură împotriva comunităților rome, LGBT și de culoare în discursul public se intensifică în Republica Moldova, iar autoritățile nu reușesc să adopte o poziție puternică față de declarațiile de intoleranță. Studiul atrage atenția că doar câteva dintre cazurile de discurs instigator la ură ajung în instanțele de judecată, și anume 6 la număr între anii 2015 și 2017. Experții mai menționează că în R. Moldova există un nivel înalt de raportare a discursului instigator la ură și a violenței motivate de ură, majoritatea cazurilor fiind tratate drept contravenții. În opinia lor, faptul că aceste infracțiuni nu sunt urmărite penal nu asigură un efect eficient de descurajare împotriva lor. În plus, acest lucru arată lipsa de cunoștințe și de expertiză a organelor de drept în recunoașterea acestor infracțiuni.
Reporterii portalului Moldova Curată scriu că Ministerul Educației Culturii și Cercetării, condus de democrata Monica Babuc, a alocat în jur de 4 milioane de lei pentru activitatea a zeci de fundații și asociații culturale, de două ori mai mult decât anul trecut. Jurnaliștii atrag însă atenția că o bună parte dintre beneficiare sunt conduse de lideri ai Partidului Democrat (PDM) sau sunt fundații care anul trecut au susținut proiectul de lege de schimbare a sistemului uninominal. În articol se mai menționează că deși unii conducători ai acestor organizații sunt lideri activi ai PDM, conducerea ministerului educației susține că îi este imposibil să identifice eventualii membri de partid din fiecare asociație. Dacă anul trecut ministerul a alocat din bugetul public suma de 2 milioane de lei pentru finanțarea a 52 de proiecte culturale, în acest an instituția a fost mai generoasă și a alocat circa 4 milioane de lei pentru 91 de proiecte ale asociațiilor obștești.
