Linkuri accesibilitate

Soarta femeilor afgane, pe când Greta Thunberg pozează în Vogue


AFGANISTAN -- Femei cerșind în Herat.
AFGANISTAN -- Femei cerșind în Herat.

19 august este Ziua Independenței Afganistanului, însă populația nu are mare lucru de sărbătorit în această zi care marchează ieșirea țării de sub influența britanică, în 1919.

Talibanii caută să iasă din izolare”, este titlul mare astăzi în Le Monde, pe prima pagină.

Tot Le Monde scrie despre cum „Turcia lui Recep Tayyip Erdogan curtează talibanii”, în vreme ce „Pekinul vrea să exploateze fiascoul american”.

La Moscova, în schimb, Kommersant analizează care sunt interesele strategice ale Rusiei în Afganistan și cum ar putea evolua situația.

Deja „talibanii răspund prin violență la primele proteste împotriva controlului lor”, cum o rezumă în Spania El Pais, care oferă detalii despre felul în care talibanii au tras miercuri asupra manifestanților, atunci când proteste au erupt în orașele estice Jalalabad și Khost. „Talibanii au omorât cel puțin trei manifestanți în Jelalabad”, titrează la rândul său El Mundo.

La Roma, La Repubblica descrie reapariția fostului președinte afgani Ashraf Ghani la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, și cum el a dat asigurări că se va întoarce în Afganistan pentru a juca un rol național, cotidianul italian menționând doar în treacăt faptul că Ghani e acuzat că ar fi fugit luând cu el 169 milioane de dolari, lucru imposibil de verificat și care poate fi pur și simplu o calomnie și un “fake news”.

O parte a presei analizează și ciudățenia aparentă care e aceea că fostul președinte a primit azilul umanitar, împreună cu familia, tocmai într-o țară care a fost unul din sprijinitorii cei mai activi ai talibanilor. Talibani care "controlează cea mai mare rețea de fabricare și distribuire a opiului din lume, ceea ce le aduce circa 460 milioane de dolari pe an din taxele pe heroină”, amintește Wall Street Journal.

În Franța, Libération scrie cum «situația femeilor din Afganistan „preocupă profund” Europa și Statele Unite». Câteva țări mici din Balcani – Albania, Kosovo și Macedonia – au acceptat să primească temporar refugiați afgani în numele SUA, căutând astfel să-și amelioreze relațiile cu Washingtonul, cum ne explică site-ul Politico. Dar și o țară africană, Uganda, care la rândul sau a cunoscut dictatura, a anunțat că va găzdui temporar 2.000 de refugiați afgani, tot la cererea SUA.

În Europa, afganii au reprezentat principala naționalitate de migranți ilegali în 2019-2020. Miniștrii de externe ai grupului G7 al națiunilor celor mai bogate vor discuta situația din Afganistan astăzi prin videoconferință, pregătind o reuniune a liderilor G7 săptămâna viitoare. Iar miniștrii de externe ai NATO se vor reuni virtual vineri pentru a discuta criza, a anunțat secretarul general Jens Stoltenberg.

Pe un ton nu foarte liniștitor, Le Monde oferă un foarte mare articol-analiză despre “Ziua în care Roma a fost învinsă de refugiați”. Totul pleacă de la teoriile mai vechi ale unui istoric foarte popular în Germania, Alexander Demandt, profesor de istoria Antichității la Universitatea liberă din Berlin și autor circa 30 de cărți. Printre ele, Der Fall Roms (Căderea Romei), publicată în 1984 dar reeditată și actualizată de multe ori, în care el trece în revistă teoriile emise de-a lungul secolelor în legătură cu declinul Imperiului Roman. El numără nu mai puțin de 210!… Teoria lui personală este însă că principala cauză a fost acceptarea inconștientă a valurilor de populații germanice, vizigoți în special, refugiați care, nefiind tratați într-un mod suportabil pentru majoritatea dintre ei s-au revoltat și au sfârșit prin a strivi armata romană, pe 9 august 378. În sec. XXI, această înfrângere rămâne o referință absolută a celor care se opun primirii migranților.

Mad Max și tamponări cu mașinuțele la bâlci

Pe un tot mai lejer și ludic (dacă putem accepta că e loc de așa ceva atunci când presa scrie despre Afganistan), Corriere della Sera, la Milano, are pe site-ul său un scurt clip cu talibani înarmați și îmbrăcați ca într-un remake din Mad Max, la bâlciul din Herat, în vestul Afganistanului, unde ei călăresc căluții unui carusel și, în loc să se izbească cu jeepurile, ca în Mad Max, se tamponează cu mașinuțele... (clip oferit, cu o calitate mai puțin bună, și de La Stampa din Torino).

Tot La Stampa prezintă „raportul care acuză SUA: Noi nu am înțeles Afganistanul.” Este vorba de raportul lui John Sopko, raportorul special al SUA în chestiunea Afganistanului, care pune în lumină nenumărate fraude și abuzuri în felul în care banii americani au fost cheltuiți pentru reconstruirea Afganistanului.

La München, Süddeutsche Zeitung analizează la rândul său de ce serviciile secrete externe germane (Auslandgeheimdienst), extrem de active în Afganistan, data fiind participarea masivă acolo a militarilor din Bundeswehr, n-au anticipat în nici un fel dezastrul. “Un dezastru istoric pentru cancelara Merkel!” titrează tabloidul Bild, care numește guvernul GroKo al “Marii Coaliții” (Große Koalition): “Regimul ETERN-prea-târziu, etern prea târziu atât în chestiunea inundațiilor recente, cât și a Afganistanului, unde rateurile oficiale sunt numite de către Frankfurter Allgemeine Zeitung “Vietnamul nostru.

Biden: “haosul era inevitabil”

În acest timp, Joe Biden a spus, vorbind cu ABC News,trupele SUA vor rămâne în Afganistan și după data de 31 august, dacă e necesar pentru a evacua toți americanii care doresc să plece de acolo. Apărându-se în fața întrebărilor încuietoare ale jurnalistului de la ABC George Stephanopoulos, Biden a insistat că nu exista o altă soluție și că “haosul era inevitabil”.

Potrivit autorităților SUA, operațiunile de repatriere ar avea în vedere între 10.000 și 15.000 americani și între 50.000 și 65.000 lucrători și colaboratori afgani.

Șeful Pentagonului, ministrul SUA al apărării, Lloyd Austin, a admis că ritmul evacuării este “departe de a fi satisfăcător”, cum relatează CBS News. “Va trebui să lucrăm 24 de ore din 24 și 7 zile din 7 pentru a evacua cât mai mulți oameni. Și o s-o facem câtă vreme va trebui”, a spus el.

Rusia: 30 de ani de la puciul împotriva lui Gorbaciov

Tot azi se comemorează în Rusia împlinirea a exact 30 de ani de la puciul împotriva lui Gorbaciov din 19 august 1991. Puciul în sine a eșuat, însă consecințele lui aveau să ducă direct la prăbușirea și dezmembrarea Uniunii Sovietice.

Fără a compara direct cu eșecul serviciilor de informații în cazul Afganistanului, The Guardian, la Londra, amintește că nimeni atunci, în 1991, nu prevăzuse că așa ceva putea să se întâmple, nimeni dintre așa-numiții kremlinologi, “experții” occidentali care aveau ca specialitate descifrarea, de pildă, a semnificației așezării, la tribuna oficială din Piața Roșie din Moscova, în timpul marilor defilări militare, a cutărui sau cutărui oficial sau general.

Scrie The Guardian: „Implozia unei supraputeri construite pentru a împlini profețiile marxiste ar fi trebuit să servească de avertisment împotriva celor care pretind că știu cum evoluează istoria. Dar o idee la modă a devenit dominantă în Occident, anume că democrația liberală ar fi punctul terminus al ideologiilor.

Dar aceste trei decenii nu au îmbunătățit situația. Spiritul democratic slobozit din sticlă în 1991 nu s-a arătat ireversibil. Vladimir Putin l-a vârât la loc în lampa din care ieșise. Putin a descris destrămarea URSS-ului ca pe “cea mai mare catastrofă politică a sec. XX”, o afirmație care ar trebui să fie ridicolă chiar și în Rusia, când rezultatul a fost o serie de războaie, însă afirmația e convingătoare pentru oameni a căror identitate și mândrie fuzionaseră cu instituțiile și geografia URSS-ului.”

La rândul său, Mihail Gorbaciov, cel pe care puciștii nu au reușit atunci să-l răstoarne, a spus că «lecțiile puciului din august 1991 „rămân importante” pentru Rusia».

Presa rusă scrie însă prea puțin despre acest episod care nu mai are astăzi mare sens pentru noile generații sau pentru problemele actualității. Pandemia Covid-19 este un subiect mult mai fierbinte în presa rusă de astăzi, în primul rând anticipatul al patrulea val din toamnă. La capitolul geopolitic, Izvestia rezumă o analiză a șefului Consiliului Național de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, care spune că „scenariul afgan s-ar putea repeta în Ucraina”. Patrușev estimează că guvernele din țări foste sovietice, ieșite din marile schimbări de acum 30 de ani, precum Georgia și Ucraina, și-au pus întreaga politică și strategia pe protecția SUA, a NATO și UE, dar dezastrul afgan, unde guvernul pro-occidental s-a regăsit fără sprijinul cu care fusese obișnuit, ar trebui să le dea de gândit.

Angela Merkel se va afla vineri la Moscova, unde se va întâlni cu Vladimir Putin. Ei vor discuta criza din Afganistan și situația din Ucraina. Duminică, Merkel va fi la Kiev pentru discuții cu Volodimir Zelenski, care, așa cum s-a anunțat, îi va conferi “Ordinul Libertății”, cea mai mare distincție ucraineană.

Când Greta Thunberg di-Voghează

Dacă soarta femeilor afgane preocupă presa din toate țările, în Franța în schimb Le Canard enchaîné o ironizează (articol doar în ediția pe hârtie) pe tânăra militantă ecologistă suedeză Greta Thunberg, care, sub titlul – de un gust îndoielnic – din Canard: „Greta the Great”, a făcut pe manechinul pe coperta primului număr al revistei de „fashion and lifestyle” «Vogue Scandinavia».

Scrie cu amuzament Le Canard: „Și iat-o cum mângâie botul unui cal într-un decor bucolic: Greta acceptă să pozeze, cu condiția să fie ceva verdeață împrejur! Dar să fie clar: tânăra militantă suedeză face asta ca să transmită un mesaj. Ultima dată când și-a cumpărat țoale (fringues) era acum trei ani: acum doar se mulțumește să le împrumute.”

Sigur, ea critică acele firme și mărci care promit haine „durabile”, „etice” și „echitabile”, în vreme ce nu fac decât să „producă în masă”. Dar paradoxul aparent, aproape o contradicție, este că ea o face în paginile unei reviste glossy, publicată cu bani proveniți din publicitatea pentru industria modei. „Ah, dar criticii n-au înțeles nimic”, se amuză în continuare Le Canard enchaîné. „Greta infiltrează sistemul doar pentru a-l dezbrăca din interior!”

Toate acestea sub un titlu care spune că tânăra activistă suedeză are un „Vogue à l'âme” – joc de cuvinte pe “vague à l'âme”, o formă de melancolie care o face pe Greta, cum am putea zice cu un alt joc de cuvinte în română, să… diVogheze.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG