Până la sfârșitul acestei luni, personalul medical din instituțiile din Chișinău va purta panglici de culoare mov în semn de solidaritat, după ce o doctoriță a Spitalului Municipal Nr. 1 a fost agresată de soțul unei paciente care a decedat. Autoritățile din sănătate au anunțat că vor demara o anchetă internă pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs incidentul, iar membrii sindicatului din sănătate cer parlamentului aprobarea unor sancțiuni pentru agresarea medicilor.
Cazul doctoriței Ana Valenga, agresată in timpul orelor de garda la Spitalul Municipal nr.1 din capitală, a readus în dezbatere publică relația de comunicare dintre pacient și medic, condițiile în care activează personalul medical, dar și încrederea pe care o au cetățenii în sistemul de sănătate.
Medici de la mai multe instituții de sănătate din Chișinău și-au exprimat public susținerea și s-au pronunțat împotriva agresiunilor împotriva medicilor, și sindicaliștii din domeniu au repetat apelul de acum doi ani către legiuitori, revendicând introducerea unui articol separat în Codul Contravențional cu sancțiuni pentru agresarea medicilor. În 2016, inițiativa a trecut doar de prima lectură în parlament, proiectul fiind avizat negativ de guvern și Comisia juridică a legislativului.
Președintele federației sindicale Sănătatea, Aurel Popovici, se declară convins că este nevoie de un mecanism legal de protecție a medicilor, pentru că, în opinia sa, cazurile de agresiune sunt mult mai multe decât cele care ajung în spațiul public:
„Deja se denotă faptul că lucrătorii medicali sunt expuși riscului de a fi agresați, nu numai fizic, dar și verbal, sunt cazuri, sute și mii, reieșind din situația care există în țară, inclusiv și în domeniul sănătății. Un lucrător medical, ca și alți lucrători, dar îndeosebi care au riscul acesta mai mare, ei să fie protejați printr-o lege prin care persoana să cunoască că duce la responsabilitate, ai o amendă, duci responsabilitate penală sau alte sancțiuni, care ar educa persoanele.”
Aurel Popovici constată că problema nu este doar a medicilor, dar în general a instituțiilor în care activează și a celor de la cârma domeniului. El crede că frecventele acte de agresiune din ultimii ani, au la bază nu doar starea emotivă a rudelor pacienților, dar și lipsurile pe care le simt cei care ajung în spitalele moldovenești, situație care generează reacții violente și neîncredere în munca doctorilor.
Cam de ce doctorii, medicii ar trebui să fie păziți, de cine, de societate, de pacienții cărora le acordă ajutor? Ce înseamnă să asiguri apărarea unui doctor, să le punem pază de corp?...
Întețirea atacurilor împotriva personalului medical este confirmată și de directorul Spitalului Municipal Sfânta Treime, medicul chirurg Oleg Crudu. El notează într-o declarație că atitudinea ostilă față de medici este uneori alimentată chiar de materialele din presă, în care este pusă la îndoială competența cadrelor medicale, fără a se prezenta dovezi. În opinia lui, este nepotrivită în raport cu medicii intenția de a le asigura protecție specială:
„Cam de ce doctorii, medicii ar trebui să fie păziți, de cine, de societate, de pacienții cărora le acordă ajutor? Ce înseamnă să asiguri apărarea unui doctor, să le punem pază de corp? Asta nu rezolvă întrebarea. Dacă noi am ajuns în așa o situație, când medicii ar trebui păziți de către bolnavi în societate, atunci chiar a degradat situația”.
Rodica Gramma, conferențiar universitar în cadrul Şcolii de management în sănătate publică, susține că medicii sunt frecvent victimele condițiilor oferite de sistem. Totuși, zice ea, sunt situații când supărarea pe sistem o manifestă și medicii, și pacienții, la fel cum sunt cazuri în care dialogul prietenesc ar rezolva neînțelegerile:
„Cred că e o problemă foarte mare la nivel de comunicare, ce ține de personalul medical și pacient. Personalul medical este, pe de o parte, obosit și epuizat, pe de altă parte, pacienții își doresc calitatea pe care și-o doresc și avem ceea ce avem. Dar în sens în care populația își manifestă nemulțumirea față de calitatea asistenței medicale oferite de multe instituții sau de contextul, fie și a unor intervenții și a unor medicamente, nu medicii trebuie să fie învinuiți de lucrul acesta, dar, din păcate, ei sunt cei care primesc toate nemulțumirile de la populație.”
Rodica Gramma mai zice că actualmente nimeni nu ţine evidența cazurilor de agresare a medicilor, dar se cunoaște că cei mai expuși acestui risc sunt lucrătorii medicali din serviciul de urgență. Ea crede că în continuare mulți reprezentanți ai sistemului medical ar trebui să-și îmbunătățească abilitățile de dialog cu pacienții. Cei din sindicatul de profil cred însă că o cale sigură de a obține satisfacția pacienților, dar şi a personalului medical ar fi investițiile consistente în sănătate, inclusiv pentru remunerarea muncii. Actualmente un angajat din sistemul de sănătate primește în medie 5600 de lei, sumă care include și suplimente pentru performanță, și lucrul în orele nocturne.
