Ministerul Sănătății a prezentat marţi concepţia reformei spitaliceşti care ar urma să înceapă în iulie şi să se încheie către finele lui 2024. Ministerul propune ca toate instituţiile medicale să treacă în subordinea sa. Harta spitalelor ar urma să fie schimbată, însă, în fond, actualele spitale publice, 71 la număr, inclusiv cele departamentale, nu vor fi închise, ci vor fi transformate în filialele ale 19 instituţii medicale noi, dintre care 11 regionale. Ministerul îşi propune astfel să optimizeze cheltuielile pentru asistenţa medicală spitalicească şi promite servicii medicale de înaltă calitate pacienţilor. Un punct de vedere la acest subiect al deputatului Octavian Grama care a fost viceministru al sănătăţii în 2013, atunci când parlamentul a respins o inițiativă similară de comasare a mai multor spitale.
Octavian Grama: „Oricine ar fi fost în fruntea Ministerului era dator să înceapă să facă ceva anume în sistemul spitalicesc, care este cel mai costisitor domeniu. Au fost foarte multe încercări de a reforma acest domeniu încă de prin anii 1997, 1998, mai serios s-a pus problema în 2005, apoi în 2007. Eu când eram la Minister am încercat să reformăm acest domeniu şi să implementăm un management administrativ comun prin comasarea mai multor spitale. Suntem într-o situaţie când se dublează foarte multe servicii, mai ales în municipiul Chişinău. Avem spitale republicane care sunt în subordinea Ministerului, dar avem şi spitale municipale care sunt în subordinea Consiliului Municipal Chişinău. Mai sunt şi spitale private. De aceea, trebuie să vedem cum utilizăm banii publici, cum îi repartizăm pentru a obţine calitate. Mai mult ca atât, suntem martorii mai multor fenomene care se întâmplă peste tot în lume, nu doar în Moldova, şi anume fenomenul migraţiei populaţiei, inclusiv a cadrelor medicale, fenomenul îmbătrînirii populaţiei şi cel al micşorării indicelui demografic, adică se nasc puţini copii. Ştiţi că unele maternități din raionale primesc doar 40-50 de nașteri anual. Despre ce fel de calitate a actului medical poate fi vorba. De aceea, este nevoie de o reformă profundă a sistemului spitalicesc. Trebuie să promovăm construcția sau reformarea anumitor spitale şi transformarea lor în spitale regionale. Un spital regional În Bălţi sau Cahul, de exemplu, ar putea să presteze servicii asemenea unui spital performant cum sunt acum în Chişinău Spitalul Clinic Republican, Institutul de Urgenţă sau Centrul Mamei şi Copilului. Restul vor fi spitale filiale în subordinea celor regionale, aşa cum se doreşte acum.”
Europa Liberă: Doar o precizare, rămân, de fapt, acelaşi număr de spitale câte sunt acum, doar că ele vor fi filiale a 19 instituţii medicale care ar urma să fie instituite şi care vor avea funcţii manageriale, adică vor conduce celelalte spitale?
Octavian Grama: „Da. Reforma este binevenită, dar cum se va înfăptui este o altă întrebare. Ne interesează ce vor face mai departe medicii, cum se vor deplasa la spitalele regionale. Nu cred că cineva va rămâne în afara acestei reforme, fiindcă nu se va închide nici o instituţie medico-sanitară publică. Nu o să se închidă absolut niciuna. Ele toate vor fi funcţionale. Eu în general aș lăsa mai puţine spitale. Conform proiectului reformei vor fi 11 spitale regionale, câteva centrale, mai performante. Ştim că în Estonia, de exemplu, la o populaţie de 1 milion 500 de mii sunt doar două spitale. Au avut şi ei 70-80 de spitale, dar într-un timp foarte scurt au făcut o reformă radicală. Ca teritoriu Estonia este mult mai mare faţă de Republica Moldova. Ca populaţie are un milion 500 de mii. Noi acum cred că avem în jur de două milioane 500 - două milioane 900 de mii. La o populaţie în descreştere este un nonsens să întreținem instituții medico-sanitare publice mari din moment ce nu avem calitate şi nu avem cheltuirea eficientă a banului public. faptul că s-a început această reformă e OK, mai departe trebuie să vedem cum va fi înfăptuită şi trebuie luate în consideraţie opiniile colegilor noştri medici din teritoriu. Ei îşi cunosc activităţile pe teren şi ar fi foarte bine să-i auzim. Conducerea Ministerului a spus că aşteaptă propuneri şi sugestii. Sper că vom găsi un numitor comun. Ar fi bine ca nu doar cei din actul guvernamental să accepte o formulă sau alta, dar ar fi bine să fie un consens mai larg, fiindcă ne afectează pe noi toţi indiferent de culoare politică. În 2005, în 2007, mai apoi în 2013 au fost blocaje de ordin politic.”
Europa Liberă: Ce vă face să credeţi că acum nu va fi acelaşi blocaj politic, aşa cum s-a întâmplat în 2013 pe când eraţi viceministrul Sănătăţii? Or, reforma ar urma să se încheie în 2024. Până atunci vor fi cel puţin 2 cicluri electorale, însoţite de schimbări de guvern.
Octavian Grama: „Cred că nu va fi blocaj politic. La Minister, o bună parte din specialişti care au lucrat în 2005, 2007, 2013 sunt şi actualmente. Doar că era nevoie de voinţă politică. De fiecare dată când se apuca cineva de reformă eram în prag de campanie electorală sau mai aveam un an până la alegeri, de aceea apăreau anumite probleme. Nu se dorea să se stârnească zâzanie prin teritoriu, să fie începute anumite reforme pentru că lumea era îngrijorată de ce va face şi unde va lucra.”
Europa Liberă: Păi şi acum suntem cu un an înainte de alegeri parlamentare.
Octavian Grama: „Da, suntem, dar acum foarte multă lume înțelege că nu mai este loc de tărăgănare. Există şi o continuitate totuşi. Ceea ce s-a început în 2005, apoi s-a continuat în 2013, s-a preluat acum în 2017. Nu sunt schimbări majore, radicale. Aceeași oameni au lucrat, aceeaşi specialişti, consultanţi din cadrul Ministerului. Pur şi simplu contextul politic era diferit. Acum este nevoie de unitate vizavi de acest domeniu şi cu siguranţă vor fi rezultate. Nu este simplu fiindcă spitalele raionale sunt în subordinea administraţiei publice locale şi apar diferite situaţii când cei de pe loc pot bloca anumite reforme care vin din partea Ministerului care este organul central. Eu îi înţeleg pe colegii mei (n.r. din Minister) şi nu aş vrea neavând o finalitate, un concept final să încep imediat să critic, să fiu radical. Important e că s-a pornit acest lucru. Mai departe mă interesează cum va fi implementat.”
Europa Liberă: Nu vedeţi nici un risc în faptul că toate spitalele ar urma să fie subordonate Ministerului Sănătăţii? Unii cred că ar exista şi nişte interese la mijloc.
Octavian Grama: „La noi tot timpul se vor găsi o sumedenie de oameni care critică. Dacă chiar vor fi în subordinea Ministerului e şi mai bine, pentru că vor fi în subordine nu pe-o viaţă, ci temporar, până va fi pus pe roate un spital sau altul. Fiind în subordinea Ministerului vor fi şi cadre medicale repartizate, vor fi şi dotate aceste instituţii. În momentul în care vom vedea că un spital este pus pe roate, el poate fi ulterior predat administraţiei publice locale.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, domnul Grama, am vrea să vorbim şi din perspectiva cetăţenilor simpli. Ei vor să înţeleagă cum se vor schimba lucrurile pentru ei după aplicarea reformei. Una din îngrijorările lor este probabil dacă această reformă într-adevăr va pune în capul mesei interese pacientului, aşa cum promite Ministerul.
Octavian Grama: „Cât nu ar părea de ridicol pentru unii, dar acesta este scopul reformei. Banii publici vor fi redirecționați la cele 11 spitale regionale care vor apărea şi care vor gestiona cele 35 spitale raionale. Bineînţeles că omul când va vedea că în Bălţi sau în Soroca, sau în Edineţ vor avea un spital regional ele vor deveni atractive, inclusiv pentru cei de la periferie. Nu vor veni toţi la Chişinău sau la Bălţi să trăiască, dar vor trăi şi în Soroca, şi în Edineţ, Ungheni, Cahul, Comrat ş.a.m.d. Totuşi, conceptul reformei nu este bătut în cuie. S-a dat startul discuţiilor.”
Europa Liberă: Să luăm, totuşi, un exemplu concret. Un locuitor dintr-un sat sau raion va trebui să meargă la un spital mai îndepărtat pentru a accesa anumite servicii medicale?
Octavian Grama: „Ştiţi, eu mai bine fac 50 de kilometri până la un spital dacă ştiu exact că el este reparat, modern, că nu există acolo infecție intra-spitalicească şi că lucrează specialişti cu experienţă. De exemplu, în spitalul regional Edineţ vor fi cei mai buni doctori din Donduşeni, Ocniţa, Briceni. Cei mai buni chirurgi, bunăoară, din cele patru raioane se vor concentra într-un singur spital regional. Omul va şti cu siguranţă că dacă merge acolo va găsi toţi specialiştii. Va fi un spital acut, ceea ce înseamnă că absolut tot spectrul de servicii medicale vor fi disponibile, începând de la operaţii şi până la transplanturi de rinichi. Asta se doreşte – de a descentraliza, să nu fie totul concentrat doar în capitală. Avem nevoie de înlăturarea dublării serviciilor medicale. Trebuie să scăpăm de aceste cheltuieli suplimentare.”
Europa Liberă: S-a sugerat inclusiv de către conducerea Ministerului că această reformă ar întâmpina rezistență pe interior. Cum se explică această rezistenţă? E vorba doar de frica managerilor de spitale de a pierde fotoliile de conducere? Sau există şi alte temeri?
Octavian Grama: „De obicei, din experiența mea pot să vă spun că atunci când îi întrebi pe managerii de spitale ce părere au, toţi spun că este OK, că susţin Ministerul. Când pleacă acasă, fiecare începe să vorbească pe la spate că nu i-a plăcut nu ştiu ce. Oameni buni, ori suntem responsabili şi avem curajul să spunem direct ce ne doare. Altfel cum să rezolvăm problemele, dacă după ce este promovată o hotărâre de Guvern, cineva de la periferie se trezeşte şi spune că nu este de acord şi se încep blocaje. Trebuie să uităm de toate aceste momente şi vârticușuri. Trebuie să ne intereseze lucruri serioase. Nu cred că există motive plauzibile sau destul de serioase care ar putea să sperie pe cineva. Nimeni nu va rămâne fără lucru şi nu cred că vor fi piedici şi blocaje.”
