Poate părea un truism, dar acceptarea imigranților depinde nu doar de condițiile economice, ci și de gradul de socializare al populației care îi primește.
Este ceea ce rezultă din ultimul sondaj Gallup, care stabilește un Indice al Acceptării Imigranților.
Poate nu e surprinzător că țările cu cel mai mic indice al acceptării imigranților sunt chiar unele din cele mai afectate, cele din Balcani, Macedonia, Serbia și Muntenegru, dar și Ungaria. Din maximum de nouă puncte cât acordă sondajul, toate acestea se situează sub 2, împreună cu Slovacia și Israelul.
De altfel, nouă din primele zece țări unde populația și politicienii nu doresc să primească refugiați sunt țări foste comuniste, a zecea fiind Israelul.
În vârf, țările cele mai primitoare, cu scor între 7 și 9, se situează Islanda, Noua Zeelandă, Australia, Suedia, Irlanda și mai multe țări africane.
Media mondială este 5,29 din nouă, dar majoritatea țărilor europene se situează sub ea, în special cele est-europene. Est-europenii sunt de asemenea cei mai opuși primirii de refugiați din Siria. Cel puțin jumătate din est-europeni consideră în general că țara lor n-ar trebui de fapt să primească nici un singur refugiat. În cazul refugiaților din Siria, refuzul vine chiar de la două treimi din cei intervievați în sondajul Gallup.
Deja înaintea crizei refugiaților, sondajele arătau că țările est-europene, care au o istorie lungă de conflicte cu vecinii, nu doresc în general să primească refugiați. La fel, în Israel trei sferturi din populație ar dori să vadă o scădere a imigrației.
La fel, fostele republici sovietice sunt printre cele mai puțin primitoare din lume, cu excepția Turkmenistanului și Armeniei.
În general, și lucru nesurprinzător, adulții educați sunt cei mai predispuși spre acceptarea refugiaților.
De asemenea, cei 20% cu venituri ridicate sunt mai predispuși în favoarea refugiaților, probabil și pentru că majoritatea au beneficiat în mod natural de o înaltă educație.
În sfârșit, studiul amintește că promisiunea lui Donald Trump de a reduce imigrația, în special din țările musulmane, a fost unul din principalele argumente electorale grație cărora a câștigat.
