Cu ceva mai mult de trei săptămâni rămase până la alegerile locale se înmulțesc rapoartele de monitorizare elaborate de organizațiile civice, dar și sondajele de opinie – în care, însă, se pare că nu toată lumea are încredere.
Datele sondajului realizat de IMAS, care de altfel vizează doar tangențial alegerile locale din 20 octombrie, spun că doar 37 la sută dintre respondenți se așteaptă că scrutinul va fi liber şi corect. Iar 30 la sută cred că vor fi înregistrate nereguli, dar fără ca acestea să influențeze semnificativ rezultatul alegerilor.
Majoritatea celor chestionați se declară dispuși să meargă la urne. Fiecare al doilea spune că e foarte probabil sau destul de probabil să voteze pentru funcția de primar al localității sale un candidat care provine de la alt partid decât cel pe care îl simpatizează. Sondajul de opinie nu și-a propus să măsoare intențiile de vot la locale. Dar totuși strecoară un pronostic dezavantajos pentru unul din favoriţii cursei la Chişinău, liderul PPDA, Andrei Năstase.
Asta remarcă mai mulți observatori, între ei politologul Dionis Cenuşă. În mod inexplicabil, crede el, ratingul lui Năstase înregistrează o scădere. Bunăoară la întrebarea care e politicianul cel mai puternic în Republica Moldova, Năstase acumulează un scor egal cu cel al fostului lider PD, Vlad Plahotniuc, şi anume 4 la sută.
Dionis Cenuşă: „Observăm o scădere spectaculoasă a popularităţii ministrului Afacerilor Interne, Andrei Năstase, şi totodată o menţinere destul de semnificativă a democraţilor în topul partidelor. Având o poziţie publică şi fiind unicul candidat la locale al Blocului ACUM, este foarte ciudat cum este posibil ca Năstase să stea foarte prost la capitolul popularitate. Există o neclaritate privind felul cum se reflectă funcţia administrativă, care de regulă transferă foarte multă imagine, într-o realitate în care în fond Năstase nu este aproape de Maia Sandu, deşi este cu ea la guvernare.”
În scădere este şi ratingul Partidului Platforma DA, condus de Năstase. Dacă duminica viitoare ar avea loc un scrutin parlamentar anticipat, PPDA nu ar trece pragul electoral, acumulând un scor de doar 3,5 la sută cu un procent mai mic decât Partidul Şor, bunăoară.
În urma unui eventual scrutin anticipat în Parlament ar accede doar trei partide: PSRM – cu 36 la sută, PAS – cu peste 20 la sută şi PD – cu 9,4 la sută din potențiali votanți. Scăderea ratingului PPDA, cumulată cu cea a liderului acestui partid, trezeşte semne de întrebare, zice Dionis Cenuşă:
„Se creează suspiciunea că există un interes de a prezenta realitatea politică ca fiind una dezastruoasă pentru colaborarea dintre membrii ACUM, adică PAS şi platforma DA. Prin urmare, un asemenea sondaj şi promovarea conţinutului acestuia ar putea crea anumite nervozităţi în rândul celor din platforma DA şi, respectiv, ar putea pune în mişcare scenariul care se discută informal şi anume o ceartă între Maia Sandu şi Andrei Năstase care ar putea produce nu doar ruptură în interiorul Blocului ACUM, dar şi ar putea avea un impact negativ asupra coaliţiei de guvernare împreună cu socialiştii.”
Explicaţia directorului IMAS, Doru Petruţi, e că ratingul celor două componente ale Blocului ACUM a fluctuat în funcţie de evenimente. Scorul Maiei Sandu a urcat consistent odată cu numirea ei în funcţia de prim-ministru. Iar scorul PPDA, acum de nici 4 la sută, nu e în scădere semnificativă, anterior fiind între 5 şi 6 la sută, ne-a explicat, între altele, Doru Petruţi.
Majoritatea respondenților consideră că actuala coaliție dintre ACUM și PSRM va rezista un mandat întreg...
O bună parte a sondajului se referă la 100 de zile de guvernare PSRM-ACUM. Cei mai mulți respondenţi consideră că alungarea oligarhilor din funcții este principala realizare a Guvernului Maiei Sandu. Aproape 60 la sută dintre participanții la cercetarea sociologică acordă note proaste Guvernului, între unu și șase. Dar majoritatea consideră că actuala coaliție dintre ACUM și PSRM, descrisă drept „răul cel mai mic” din tot ce se putea întâmpla după alegerile parlamentare din februarie, va rezista un mandat întreg. Sintetizând datele cercetării, Doru Petruţi a formulat următoarele concluzii:
„Am văzut o diferenţă destul de mare între ce aşteaptă oamenii şi ce se face. A doua concluzie ţine de această coaliţie. Am văzut păreri împărţite. Încă stă bine, dar sunt semne clare de deteriorare şi suport care poate fi semnificativ mai scăzut, dacă agenda Guvernului nu se apropie de agenda socioeconomică a oamenilor. Luna de miere s-a cam încheiat, poate nu în cel mai fericit mod pentru toţi cei implicaţi. Unii s-au ales şi cu vânătăi, iar alţii probabil urmează să le obţină pe parcurs.”
Rămânem pe orbita scrutinului din 20 octombrie și răsfoim noul raport de monitorizare a campaniei electorale prezentat joi de Asociaţia Promo-LEX. Pe lista principalelor nereguli figurează din nou utilizarea resurselor administrative, generarea mesajelor discriminatorii de către unii concurenți electorali şi utilizarea resurselor financiare nedeclarate în campanie. Au fost identificate cel puțin cinci cazuri în care concurenții electorali din PL, Blocul ACUM, Partidul Nostru și PLDM au generat mesaje discriminatorii sau alte forme de intoleranță în spațiul public. A fost vizat în discursul de ură un candidat al Partidului Șor. Au fost identificate cel puțin cinci cazuri ce pot fi interpretate drept utilizare a resurselor administrative de către PSRM şi Partidul Popular Românesc.
