Prezentarea raportului de o sută de zile al Guvernului condus de Maia Sandu, bilanț așteptat cu mult interes, a avut un preambul-metaforă. La 8 iunie 2019, a spus doamna prim-ministru, în momentul când prelua guvernarea, Republica Moldova era aidoma unei corăbii în derivă, plutind spre stânci, cu cârma ruptă și pânzele sfâșiate: „Cei câțiva saci cu merinde și un butoi pe jumătate cu vin erau închise într-o cămară a cărei cheie fusese furată de şeful şobolanilor, cei care puseseră stăpânire pe vas”. Echipajul chefuia în beții nesfârșite, spre disperarea milioanelor de pasageri din cală, bolnavi și neputincioși, iar nava lua apă la bord...
Premierul Maia Sandu a ales această metaforă – la care au recurs și unii scriitori și publiciști, referindu-se la plutirea bezmetică a Republicii Moldova în toți anii independenței – pentru a face mai sugestivă și mai pe înțelesul publicului dezastrul pe care l-au găsit noii guvernanți după fuga lui Plahotniuc.
Eram, așadar, în pragul unui naufragiu, pe care noua putere a reușit să-l evite: „În toiul furtunii, am fost nevoiți să reparăm cârma, să coasem pânzele și să sudăm ancora, pentru a evita izbirea de stânci și scufundarea imediată a corabiei. Apoi, a trebuit să alungăm șobolanii și să astupăm găurile săpate de ei în corabie prin care intra apa și se scurgeau proviziile.”
Raportul tehnic al celor 100 de zile se află pe site-ul Executivului și poate fi studiat. Conține destule informații despre tot ce a reușit să înfăptuiască până în prezent Guvernul Blocului ACUM. Deși se cuvine să precizăm că acest interval „clasic” a fost mai scurt, întrucât câteva săptămâni noua echipă a fost hărțuită și sabotată de reprezentanții vechiului regim.
În prezentarea ținută în fața presei, Maia Sandu a pus accentul pe libertatea dobândită după schimbarea puterii: oamenii nu mai sunt hărțuiți, urmăriți, intimidați, nu li se mai ascultă telefoanele, nu li se deschid dosare penale pe motive politice. Noua guvernare a oprit o serie de privatizări frauduloase și achiziții publice dubioase, aflate pe rol, a concediat sute de funcționari corupți, și procesul de curățare a structurilor statului va continua. A fost creat un Consiliu de coordonare a politicilor anticorupție. Schimbările din legea Procuraturii vor permite selectarea unor persoane integre și competente, care să acționeze fără a resimți presiuni din partea sistemului ostil reformei. Dar „principala realizare, a subliniat premierul, e că Plahotniuc, Șor și alți hoți ca ei nu mai sunt la putere, ei nu mai inventează noi scheme prin care să ne fure banii și proprietățile.”
Rămâne de văzut dacă măsurile inițiate de noua guvernare, inclusiv în ce privește tragerea la răspundere a judecătorilor corupți, cum este Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție, acuzat de îmbogățire ilicită, tot el și protagonistul invalidării alegerilor din Chișinău de anul trecut dar și al altor ilegalități, va igieniza breasla magistraților moldoveni și va ridica ziduri de netrecut în calea altor hoți și jefuitori ai avutului public.
Credibilitatea Guvernului Maia Sandu în fața partenerilor externi a permis deblocarea finanțării externe – este unul din marile sale atuuri, pe care îl recunosc toți oamenii onești. Reluarea finanțării externe din partea Uniunii Europene și FMI a permis acestui Guvern să evite reducerea cu aproape o treime a cheltuielilor bugetare, a menționat premierul.
Sumele importante contractate din Occident sunt destinate acoperirii deficitului bugetar de 4,5 miliarde lei lăsat moștenire de regimul PD-ist. Acest imens handicap, despre care noua guvernare n-avea cum să știe înainte de a intra în pâine, a împiedicat o mărire substanțială a salariilor și pensiilor, așa cum își doresc cetățenii.
Numai pentru noua lege a salarizării, adoptată de fosta putere, vor fi cheltuiți circa 1 miliard de lei – sumă neprevăzută în buget de Guvernul Filip, a spus Maia Sandu. În paralel, se lucrează la corectarea acestei legi, încât să fie eliminate pierderile pe care le-au suferit mai mulți angajați la stat ca urmare a adoptării sale pripite și nechibzuite. Miliardul furat, pus pe umerii bugetului public, adică ai cetățenilor, e o altă gaură neagră care înghite resurse ce-ar fi putut fi folosite pentru sporirea veniturilor populației.
Maia Sandu a recunoscut că s-au comis și greșeli, din cauza volumului imens de muncă, dar și a faptului că membrii Executivului, „oameni de curaj”, concentrați pe domeniile lor, nu au imaginea globală a situației, spre deosebire de diverși comentatori de pe Facebook și din platourile TV. Însă colegii săi, a precizat premierul, „luptă zi de zi pentru interesul cetățenilor” și a adăugat: „acest Guvern este cel mai onest Guvern pe care l-a avut Republica Moldova vreodată.”
Cetățenii judecă guvernarea în ansamblul ei...
Aprecierile doamnei Sandu la adresa echipei sale probabil sunt juste. Din păcate, cetățenii judecă guvernarea în ansamblul ei, nu doar prin prisma activității unor miniștri performanți sau a unor șefi de comisii parlamentare, cum sunt Igor Munteanu și Alexandru Slusari, angajați plenar în investigarea marilor „tunuri” pe care le-a dat regimul Plahotniuc.
Așa, de exemplu, un pas eronat, o derogare de la principiile Blocului ACUM au fost alegerile de la Curtea Constituțională, unde s-a instalat, scandalos, în calitate de președinte, politrucul socialist-comunist Vladimir Țurcan.
Feriți de responsabilitatea directă a guvernării, Dodon și socialiștii acumulează funcții, pârghii, putere simbolică și punctează electoral, se mențin pe primul loc în preferințele moldovenilor, cum o arată ultimul sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, efectuat în perioada 11-20 septembrie 2019, sondaj în care PSRM acumulează 31,4% față de PAS cu 16,5% și Platforma DA cu 7,3%.
Debarcarea regimului Plahotniuc a venit și cu un preț negativ: întărirea influenței rusești în Moldova. Dodon, care trăia coșmarul coabitării sale servile cu Plahotniuc, s-a trezit deodată liber și nesinchisit în mișcări, și caută să ocupe terenul viran. Retorica lui Dodon pe tema „prieteniei noastre seculare” cu Rusia practic nu mai întâmpină niciun obstacol. Refuzul Procuraturii Anticorupție de a investiga sursele de finanțare externă ale lui Dodon și ale PSRM denotă limita reformei și a curajului noii puteri. Așa încât „Dosarul Bahamas”, de pildă, se amână sine die.
Pentru moment, justiția selectivă e o fatalitate în Republica Moldova...
Pentru moment, justiția selectivă e o fatalitate în Republica Moldova (cum la fel de „predestinată” pare și solida opțiune pro-rusă din sondaje). Acest fapt riscă să compromită eforturile Guvernului în domenii unde acesta reușește să controleze lucrurile.
Revenind la metafora folosită de premierul Maia Sandu în discursul ei consacrat primelor 100 de zile de guvernare, trebuie să spunem că mobilizarea, măsurile energice ale „noului echipaj” au îndepărtat pentru moment spectrul naufragiului, corabia Republica Moldova a rămas pe valuri. Din nefericire însă plutirea ei a fost asigurată nu doar de „armatori” onorabili din Occident, ci a primit și încuviințarea „piraților” din Est – niște „protectori” perfizi, care au râvnit mereu să ia cu asalt biata ambarcațiune basarabeană.
Este tragedia acestei republici că a adunat la bordul ei atâtea „rozătoare autohtone” încât pentru a scăpa de ele a trebuit să recurgă la concursul unor deratizatori străini de interesele sale naționale. Nu vom avea un periplu liniștit. La orizont alte furtuni ne așteaptă.
* Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu sunt neapărat ale Europei Libere.
