Sondajul „rapid” realizat de institutul de studii politice European Council on Foreign Relations (ECFR) în șase țări din UE arată că europenii sunt în general deschiși ideii primirii Ucrainei, cu toate costurile economice și de securitate care decurg din asta.
Se remarcă de asemenea sprijinul considerabil pentru Moldova, care este mereu a doua cea mai „populară” candidată la extindere, înaintea țărilor din Balcanii de Vest și a Turciei.
În cazul României, sprijinul pentru primirea Moldovei este neobișnuit de mare, de aproximativ 55%. (Românii sunt și cei mai favorabili primirii de noi membri, în general).
Țările unde s-a făcut sondajul sunt: Austria, Danemarca, Germania, Franța, Polonia și România.
Rezultatele arată o diferență clară între „vechii” și „noii” membri ai UE în ce privește extinderea: românii și polonezii sunt mult mai deschiși decât vesticii.
În general, sprijinul pentru extindere este „dublat” cam în toate țările UE de temeri mari privind costurile și riscurile de securitate ale procesului.
De mai mult sprijin se bucură Ucraina, Moldova, Muntenegru, de ceva mai puțin Georgia, alte țări din Balcanii de Vest, iar la coadă de tot este Turcia.
Reprezentanții institutului care a comandat sondajul spun că în vreme ce argumentele geopolitice în favoarea extinderii sunt mult mai puternice azi decât în urmă cu 20 de ani, opinia publică din UE a cam rămas în urmă. De aceea, ei recomandă liderilor din UE care se întrunesc săptămâna aceasta la Bruxelles cu extinderea pe agendă să trimită publicului „un mesaj puternic” dând lumină verde începerii negocierilor cu Ucraina și Moldova.
Suspansul se menține
Luni și marți, miniștrii de Externe și pentru Afaceri Europene din UE au discutat chestiunea extinderii la Bruxelles.
Ungaria a fost criticată amplu și adesea în termeni duri pentru că se opune, singura, deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina.
„Poziția Ungariei este împotriva Europei, împotriva a tot ce înseamnă Europa”, a spus luni ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, citat de Euronews. El a sugerat chiar că Ungaria este angrenată într-un „conflict ideologic” cu restul țărilor din organizație, parând că dorește ca Uniunea Europeană „să nu mai existe deloc”.
Fără să pomenească Ungaria, ministra de Externe din România, Luminița Odobescu, a avertizat împotriva „oboselii” ajutorării Ucrainei, inclusiv prin încurajarea apropierii ei de UE.
Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a spus că speră ca la sfârșitul săptămânii „să nu mai fie nicio țară care blochează” extinderea.
Dar ministrul ungur de Externe Péter Szijjártó, adresându-se reporterilor din țara sa la Bruxelles, a reiterat argumentul principal împotriva începerii negocierilor cu Ucraina, anume că ea nu și-ar fi făcut „temele de casă”, și a repetat că Budapesta poate folosi dreptul de veto la summitul de joi și vineri.
- Te-ar putea interesa și: Extinderea UE: Georgienii ies în stradă, Zelenski îl abordează pe Orbán... în Argentina
Un proiect de declarație finală al reuniunilor ministeriale de la Bruxelles arată că miniștrii au preferat să lase în sarcina liderilor de țări din UE rezolvarea acestei chestiuni fierbinți, la summitul din 14-15 decembrie.
Tot mai multe voci de pe culoarele discuțiilor spun că dacă ungurii nu se înduplecă acum, va fi nevoie de un nou summit special, la anul.
Unii încă sunt totuși optimiști că Budapesta va renunța la veto dacă UE îi deblochează alte fonduri înghețate din cauza derapajelor antidemocratice ale regimului premierului Viktor Orban.
„Nu ar trebui să ne târguim”, a spus ministra de Externe din Finlanda, Elina Valtonen, numind poziția Ungariei „deplorabilă”. Ea a adăugat însă că „în această situație trebuie să găsim toate canalele posibile care pot ajuta la găsirea unei soluții”.
