Linkuri accesibilitate

Spania: un medic moldovean la urgența unui spital din Madrid

Doctorul Sergiu Pădure și colegii, Madrid, 18 martie 2020
Doctorul Sergiu Pădure și colegii, Madrid, 18 martie 2020

Spania avea până miercuri, 18 martie, aproape 13.800 de cazuri confirmate de contaminare cu noul coronavirus. În ultimele 24 de ore s-au anunțat peste 2.500 de cazuri, jumătate au fost internate, relatează AP, dintre care 774 sunt în terapie intensivă.

Valentina Ursu a stat de vorbă cu Sergiu Pădure, medic moldovean stabilit în Spania, care lucrează la secția de urgență a unui spital din Madrid.

Interviu cu medicul Sergiu Pădure, Madrid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:17 0:00
Link direct

Europa Liberă: Să vorbim despre ceea ce se întâmplă actualmente acolo, în Spania. Citeam despre gripa spaniolă din 1917-1918 și ne gândeam că trebuie să fim cu toții mai buni, să nu se mai ajungă la ceea ce a fost. Despre ceea ce este azi, ce ne puteți spune?

Pandemia de gripă spaniolă din 1918: Virusul care a infectat o treime din populația lumii

Membri ai trupelor de studenți din Statele Unite poartă „măști împotriva gripei" în octombrie 1918 la apogeul celei mai ucigătoare pandemii din istoria modernă.
1/18 Membri ai trupelor de studenți din Statele Unite poartă „măști împotriva gripei" în octombrie 1918 la apogeul celei mai ucigătoare pandemii din istoria modernă.
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Soldați britanici și francezi aprizându-și țigările la Etaples în nordul Franței la începutul Primului Război Mondial. Deși încă mai este subiect de dezbatere, mulți cred că pandemia a pornit din această tabără militară franceză.
2/18 Soldați britanici și francezi aprizându-și țigările la Etaples în nordul Franței la începutul Primului Război Mondial. Deși încă mai este subiect de dezbatere, mulți cred că pandemia a pornit din această tabără militară franceză.
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Tabăra militară de la Etaples (fotografiată în 1915) era plină mai tot timpul de soldați veniți de pe linia frontului. În apropiere se aflau cotețe cu rațe, gâște și porci. Celulele porcilor semănă și cu cele ale păsărilor și cu ale oamenilor și se știe că pot fi vectorii unor tipuri noi virale de la păsări la oameni.<br />
&nbsp;
3/18 Tabăra militară de la Etaples (fotografiată în 1915) era plină mai tot timpul de soldați veniți de pe linia frontului. În apropiere se aflau cotețe cu rațe, gâște și porci. Celulele porcilor semănă și cu cele ale păsărilor și cu ale oamenilor și se știe că pot fi vectorii unor tipuri noi virale de la păsări la oameni.
 
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Un anunț &bdquo;anti-scuipat&rdquo; într-un șantier portuar al marinei americane în 1918.<br />
&nbsp;
4/18 Un anunț „anti-scuipat” într-un șantier portuar al marinei americane în 1918.
 
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Cimitir pentru victimele americane ale virusului în Franța. Virusul s-a răspândit rapid, odată cu refugiații și trupele militare în aproape toate colțurile lumii și a infectat circa o treime din populația mondială.<br />
&nbsp;
5/18 Cimitir pentru victimele americane ale virusului în Franța. Virusul s-a răspândit rapid, odată cu refugiații și trupele militare în aproape toate colțurile lumii și a infectat circa o treime din populația mondială.
 
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Monument Maori dedicat victimelor virusului în Noua Zeelandă. Din Noua Zeelandă, virusul s-a răspândit în Samoa, unde a ucis 22 de procente din populație în numai două luni. În Iran, se estimează că au murit aproape 2,4 milioane - adică mai mult de 20 % din populație. Și în Brazilia au murit vreo 300 000 de oameni, inclusiv președintele ales al țării.&nbsp;<br />
&nbsp;
6/18 Monument Maori dedicat victimelor virusului în Noua Zeelandă. Din Noua Zeelandă, virusul s-a răspândit în Samoa, unde a ucis 22 de procente din populație în numai două luni. În Iran, se estimează că au murit aproape 2,4 milioane - adică mai mult de 20 % din populație. Și în Brazilia au murit vreo 300 000 de oameni, inclusiv președintele ales al țării. 
 
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Bolnavi într-o tabără de antrenament din Colorado, 1918. Estimările referitoare la numărul celor morți în urma bolii merg de la 17 milioane la o sută de milioane. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 2-3% din cei infectați au murit.
7/18 Bolnavi într-o tabără de antrenament din Colorado, 1918. Estimările referitoare la numărul celor morți în urma bolii merg de la 17 milioane la o sută de milioane. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 2-3% din cei infectați au murit.
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Un grafic care arată creșterea dramatică a numărului morților în toamna lui 1918, când al doilea val al gripei a măturat lumea. Moarte a secerat în special oameni în putere, vârsta decesului fiind în medie de 28 de ani.
8/18 Un grafic care arată creșterea dramatică a numărului morților în toamna lui 1918, când al doilea val al gripei a măturat lumea. Moarte a secerat în special oameni în putere, vârsta decesului fiind în medie de 28 de ani.
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Un bolnav grav în Statele Unite, noiembrie 1918.&nbsp;
9/18 Un bolnav grav în Statele Unite, noiembrie 1918. 
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Costul uman teribil produs de această pandemie este imortalizat în pictura austriacului Egoon Schiele &bdquo;Familia&rdquo;. Tabloul, pictat&nbsp; în 1918, îl reprezintă pe Schiele privind-o cu mândrie pe soția sa, Edith, și un copil. În realitate, Edith s-a îmbolnăvit și a murit pe 28 octombrie 1918 din cauza gripei. Era însărcinată în șase luni. Trei zile mai târziu, Schiele însuși murea din pricina virusului. Avea 28 de ani.
10/18 Costul uman teribil produs de această pandemie este imortalizat în pictura austriacului Egoon Schiele „Familia”. Tabloul, pictat  în 1918, îl reprezintă pe Schiele privind-o cu mândrie pe soția sa, Edith, și un copil. În realitate, Edith s-a îmbolnăvit și a murit pe 28 octombrie 1918 din cauza gripei. Era însărcinată în șase luni. Trei zile mai târziu, Schiele însuși murea din pricina virusului. Avea 28 de ani.
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Bărbați într-o tabără militară americană fac gargară cu apă sărată, o metodă îndoielnică recomandată de medicii vremii.
11/18 Bărbați într-o tabără militară americană fac gargară cu apă sărată, o metodă îndoielnică recomandată de medicii vremii.
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Soldat american căruia i se dă cu un spray dovedit nu după multă vreme ineficient. Cele mai stranii încercări de a pune capăt pandemiei au fost nunțile negre ținute în Odesa. În timpul ritualului erau căsătoriți doi dintre cei mai nefericiți membri ai societății într-o ceremonie extrem de elaborată ținută într-un cimitir. O asemenea nuntă a avut loc într-un cimitir din Odesa pe 1 octobrie 1918. A fost un ospăț în toată regula iar cei doi au fost acoperiți cu daruri.<br />
&nbsp;
12/18 Soldat american căruia i se dă cu un spray dovedit nu după multă vreme ineficient. Cele mai stranii încercări de a pune capăt pandemiei au fost nunțile negre ținute în Odesa. În timpul ritualului erau căsătoriți doi dintre cei mai nefericiți membri ai societății într-o ceremonie extrem de elaborată ținută într-un cimitir. O asemenea nuntă a avut loc într-un cimitir din Odesa pe 1 octobrie 1918. A fost un ospăț în toată regula iar cei doi au fost acoperiți cu daruri.
 
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Corturi folosite pentru a-i adăposti pe bolnavii de gripă în Arkansas, 1918. Neexistând niciun remediu, niciun vaccin, singura soluție era izolarea bolnavilor.&nbsp;
13/18 Corturi folosite pentru a-i adăposti pe bolnavii de gripă în Arkansas, 1918. Neexistând niciun remediu, niciun vaccin, singura soluție era izolarea bolnavilor. 
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Măștile erau folosite pentru protecție împotriva gripei în statul Washington în 1918-1919. În 1920, răspândirea virusului practic se terminase.<br />
&nbsp;
14/18 Măștile erau folosite pentru protecție împotriva gripei în statul Washington în 1918-1919. În 1920, răspândirea virusului practic se terminase.
 
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Microbiologul Terrence Tumpey studiază o mostră a virusului gripei din 1918 în 2005. Virusul a fost reconstituit din țesutul pulmonar extras de la victimele pandemiei înhumate într-o localitate izolată din Alaska. Înainte de declanșarea coronaviruslui, care provine din China, Tumpey spunea: &bdquo;Cred că trebuie să fim preocupați de posibilitatea unor virusuri aviari așa cum am văzut în Asia trecând de la păsări la om și producând boli grave. Dacă unul dintre virusurile acele se va răspândi eficient de la om la om, atunci ne vom confrunta cu o altă pandemie.&quot;
15/18 Microbiologul Terrence Tumpey studiază o mostră a virusului gripei din 1918 în 2005. Virusul a fost reconstituit din țesutul pulmonar extras de la victimele pandemiei înhumate într-o localitate izolată din Alaska. Înainte de declanșarea coronaviruslui, care provine din China, Tumpey spunea: „Cred că trebuie să fim preocupați de posibilitatea unor virusuri aviari așa cum am văzut în Asia trecând de la păsări la om și producând boli grave. Dacă unul dintre virusurile acele se va răspândi eficient de la om la om, atunci ne vom confrunta cu o altă pandemie."
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Persoane cu simptomele coronavirusului în carantină, în orașul Wuhan din China în februarie 2020. Coronavirusul a omorât mai mult de trei mii de persoane în China dar încă nu se știe de unde provine.<br />
&nbsp;
16/18 Persoane cu simptomele coronavirusului în carantină, în orașul Wuhan din China în februarie 2020. Coronavirusul a omorât mai mult de trei mii de persoane în China dar încă nu se știe de unde provine.
 
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Asistenți medicali purtând măști pentru a se feri de virusul gripei într-un spital al armatei americane în 19 noiembrie 1918.&nbsp;
17/18 Asistenți medicali purtând măști pentru a se feri de virusul gripei într-un spital al armatei americane în 19 noiembrie 1918. 
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
18/18
Gripa spaniolă a omorât mai mult de o sută de milioane de oameni. Și a lăsat o amintire de neșters.
Secvența anterioară
Secvența următoare

Sergiu Pădure: „Da, situația actuală e un pic mai complicată. Acum suntem mult mai pregătiți, dacă comparăm cu ceea ce a fost atunci, medicina a avansat foarte mult și situație e un pic diferită. Sunt alte probleme acum cu care ne întâlnim, chiar și aceeași informație pe care o are toată lumea, care își are partea pozitivă și partea negativă. Ceea ce e bine, e că medicina este mult mai performantă, personalul este mult mai pregătit, deja merge vorba despre pregătirea financiară a sistemului sanitar și, desigur, ajustarea la necesitățile populației și ale personalului medical.”

Europa Liberă: Cum interacționați Dvs. cu pacienții în aceste condiții?

Doctorul Sergiu Pădure , Madrid, 18 martie 2020
Doctorul Sergiu Pădure , Madrid, 18 martie 2020

Sergiu Pădure: „Eu lucrez în Urgență, sunt în prima linie, cu pacienții care vin cu simptome clinico-respiratorii. Ne protejăm desigur, pentru că toți pacienții deja au suspiciune înaltă că pot să fie infectați cu COVID-19 și de asta avem echipament special cu care trebuie să fim îmbrăcați, pregătiți ca să putem contacta cu pacienții și după asta facem studiul necesar, analize de sânge, analize de mostre respiratorii și imagini, radiografia cutiei toracice și tot ce mai este nevoie. Și da, interacționăm în formă directă, pe lângă toate, lucrul pe care trebuie să-l facem fizic, pentru că a doua zi trebuie să facem și mult ajutor și suport moral pentru ei, pentru că o parte din pacienții noștri sunt oameni în vârstă, poate care nu au familie și chiar trăiesc singuri, de aceea trebuie să-i ajutăm destul de mult și din punct de vedere moral.”

Europa Liberă: În general, există panică, frică, teamă în rândul localnicilor?

Sergiu Pădure: „Sincer, m-am mirat destul de mult văzând că la începutul campaniei nu era practic deloc reacție socială exagerată. Deci, oamenii aveau o reacție normală atât la nivel de spital, pacienții pe care îi vedeam la consultație, cât și pe stradă persoanele nu erau alarmate. În ziua de astăzi, desigur situația un pic s-a schimbat, lumea este mult mai alarmată.

Persoanele mai în vârstă nu exagerează atât de mult situația care este în ziua de azi, iar tinerii vin mai speriați la Urgență,

Chiar aș zice că în rândurile tinerilor, poate din cauza dezinformării, pentru că până la urmă nu toată lumea se informează din sursele corecte și persoanele mai în vârstă nu exagerează atât de mult situația care este în ziua de azi, iar tinerii vin mai speriați la Urgență, chiar dacă au simptome foarte ușoare sau chiar nu au simptome vin și unii cer într-o formă mai exagerată să li se facă analizele necesare.”

Europa Liberă: Spaniolii din mai multe orașe ale țării au ieșit la ferestre și v-au mulțumit cu aplauze dvs., medicilor, celorlalți angajați din domeniul sanitar, care depuneți în aceste zile eforturi imense pentru combaterea acestui coronavirus. Cât de motivat, cât de pregătit să facă față unor situații neprevăzute este personalul medical?

Sergiu Pădure: „Sincer, a fost foarte plăcut și pe lângă gesturile acestea de a ieși și a mulțumi bătând din palme la fereastră la ora 8 seara, au mai fost făcute și alte gesturi de anumite companii. De exemplu, companiile taxi transportă anumiți colaboratori din sistemul sanitar gratis, în timpul gărzilor chiar ni s-au adus și produse alimentare, și mâncare de la diferite restaurante gratis, ca un fel de ajutor moral pentru noi, care, sincer, ne ajută foarte mult. Răspunzând la întrebarea cât de pregătiți suntem pentru situații neașteptate, păi, destul de pregătiți, avem foarte multe protocoale după care ne orientăm.

Desigur ele se schimbă, se schimbă permanent în funcție de situația care apare și situația se schimbă mult din cauză că apar foarte multe cazuri noi în fiecare zi, uneori chiar am avut schimbări de protocoale de două ori pe zi, dar eu cred că facem față, pentru că până la urmă pregătirea profesională a personalului sanitar și mă refer atât la doctori, cât și la medicii rezidenți, și la asistente medicale, asistenți medicali, infirmiere au o pregătire foarte bună.”

Barcelona: „Stai acasă!”
Barcelona: „Stai acasă!”

Europa Liberă: Am aflat că și Dvs. sunteți printre medicii din Madrid, din Spania care ați transmis mesaje de felul: „Ajută-ne să avem grijă de tine!”, „Frânează curba!” și „Eu rămân, tu stai acasă!”. Cât de auzite sunt aceste mesaje?

Sergiu Pădure: „Asta ar fi o unealtă pe care continuăm s-o folosim noi, acei din sistemul sanitar care cunoaștem partea mai reală și poate chiar informația mai veridică despre virus, răspândirea lui și starea de alertă. Eu cred că este o chestie foarte vizibilă, pentru că sistemele de informare publică în ziua de azi sunt o unealtă și o armă foarte importantă care poate să ajute foarte mult și noi lucrăm permanent în gardă, practic 24 de ore și nu avem timp, dar au venit colegii cu ideea asta și desigur nu a durat mult - 5-10 minute - și am participat și noi cum am putut. Și am văzut că a reacționat foarte multă lume foarte pozitiv la aceste mesaje. Impactul până la urmă a fost destul de important și continuă să fie destul de important.”

Europa Liberă: Apropo, carantină, stare de urgență, închiderea hotarelor – peste tot același set de măsuri drastice, dar fiecare stat acționează în mod independent. Cât de mult contează și responsabilitatea omului ca să respecte tot ceea ce i se aduce la cunoștință? Și ce pierde cetățeanul care nu ține cont de regulile pe care trebuie să le respecte?

Sergiu Pădure: „Da, sigur aici aveți dreptate, pentru că e foarte important ca măsurile care sunt întreprinse de OMS și sunt recomandate de OMS să fie respectate atât la nivel de stat, guvern și după aceea la nivel de cetățean, pentru că instrucțiunile le-am primit toți, protocoale se schimbă permanent și informația este transmisă constant.

Coronavirus: profilaxie

Desigur, deja depinde de fiecare cetățean. Ceea ce am văzut până acum și continui să văd în Madrid, spre exemplu, și la Noutăți văd, în Spania, în general, lumea respectă carantina destul de riguros, au fost foarte puține incidente la capitolul acesta, corpul de poliție este permanent activ, ajută oamenii, îi întreabă, pe unii îi mai opresc. Am fost și eu oprit pe stradă și m-au rugat să prezint actul de identitate și le-am arătat permisul special pe care îl am ca să mă pot deplasa spre spital și nu a fost absolut nicio problemă. Deci, până la urmă lumea totuși respectă, pentru că informațiile se transmit într-o formă destul de coerentă și lumea înțelege ce se întâmplă pe plan internațional și cât de gravă este situația.”

Europa Liberă: Bănuiesc că vă cunosc foarte mulți din cei care constituie comunitatea moldovenilor în Spania, acolo în Madrid. Vi se adresează moldoveni?

Sergiu Pădure: „Nu, sincer, nu! Da, am prieteni din Republica Moldova aici, la Madrid. Vorbim periodic, dar chiar acum de când s-a început toată istoria cu pandemia COVID-19 nu m-au contact atât de mulți, doar câțiva care aveau dubii în privința virusului. Asta a fost la început și mă întrebau cât de serioasă ar putea fi situația. Până la urmă, informația transmisă de guvern e destul de transparentă, succintă, clară și lumea nu prea mai are dubii.”

Europa Liberă: Cel mai probabil, sistemul sanitar e bine pus la punct, cetățenii au încredere în acest sistem sanitar și atunci nu intră în panică, nu se gândesc că neapărat trebuie să ia drumul spre Republica Moldova?

Sergiu Pădure: „Sistemul sanitar din Spania este unul dintre cele mai bune din lume. Și acesta a fost unul din motivele principale pentru care am ales să fac rezidențiatul în Spania. Și da, într-adevăr, lumea are încredere, lumea are încredere foarte multă atât în sistemul sanitar, cât și în personalul medical. Sunt profesioniști foarte bine pregătiți la toate nivelurile.”

Acest material face parte din categoria
XS
SM
MD
LG