Baletul recent de expulzări reciproce de diplomați între Moscova și țări occidentale a expus o tramă de rețele rusești de spionaj și atentate care ar părea la locul lor mai degrabă în scenariile de films noirs ale Războiului Rece.
Pe neașteptate, sâmbătă seara, premierul ceh Andrej Babiš a anunțat expulzarea a 18 diplomați ruși (“diplomați” cu sau fără ghilimele) și a anulat vizita prevăzută la Moscova a ministrului de interne (care pe moment se ocupă și de afacerile externe). Asta exact când, în urma insistențelor filo-putinistului președinte al țării Miloš Zeman, Cehia se pregătea să urmeze exemplul Ungariei și să cumpere vaccinuri Sputnik. Acum, așa cum o rezumă la Moscova cotidianul independent Kommersant, „în loc să cumpere Sputnik V, Praga expulzează 18 diplomați ruși”.
Un arsenal anihilat
Pe 16 octombrie 2014, o explozie gigantică a distrus în totalitate un depozit de muniții și armament al forțelor Cehiei, lângă Ostrava, într-o pădure în apropierea graniței cu Slovacia, în Vrbetice. Doi oameni și-au pierdut viața în deflagrația care a aruncat în aer 50 de tone de muniții. Două luni mai târziu, o altă explozie a distrus încă 13 tone de minuții.
La o distanță de 1700 km de acolo, în estul Ucrainei, luptele erau atunci în toi între armata Kievului și separatiștii din Donbas antrenați și înarmați de Rusia.
În acel moment, nimeni nu a făcut, cel puțin public, vreo legătură între cele două catastrofe (iar cea din Donbas, în Ucraina, continuă de atunci). Iată însă că sâmbătă 17 aprilie, guvernul Cehiei a acuzat direct Rusia că ar fi vinovată de explozia din 2014, afirmând chiar că atentatul a fost pregătit și executat de Unitatea (Войсковая часть) 29155 din GRU, serviciile secrete ale armatei ruse (Главное разведывательное управление Генерального штаба, Direcția Generală de Informații a Statului Major).
Ce este Unitatea 29155?
Este vorba de o unitate specializată în asasinate și atentate. De altfel, în afară de încercarea de asasinare în Anglia a fostului spion Skripal, agenției militare rusești GRU îi mai este atribuită și doborârea în 2014 a avionului de pasageri Malaysia Airlines deasupra Ucrainei, accident care a făcut 300 de morți. Tot din GRU provin și mulți dintre mercenarii ruși care luptă în Siria și Africa, iar în 2018, trei jurnaliști ruși care făceau cercetări asupra prezenței GRU în Republica Centrafricană au fost asasinați acolo.
Noul scandal diplomatic din Cehia coincide cu concentrarea de trupe rusești la granița Ucrainei și în Crimeea, ceea ce neliniștește atât NATO, cât și Uniunea Europeană și OSCE.
Sâmbătă seara, într-o conferință de presă cu totul neașteptată, premierul ceh Andrej Babiš a spus: „avem dovezi clare despre implicarea unor ofițeri ai serviciilor secrete ale armatei ruse GRU în explozia depozitului de muniții” din 2014.
Ministrul ceh de interne Jan Hamacek, care exercită și funcția de ministru de externe, a anunțat că-și va informa astăzi în detaliu omologii din Uniunea Europeană.
Filiera bulgară
Acuzând Rusia, Cehia face o legătură între atentatul de pe teritoriul său nu doar cu războiul din Ucraina, dar și cu Bulgaria, mai precis cu tentativa de asasinat, în 2015, la Sofia, împotriva omului de afaceri bulgar Emilian Ghebrev, care în 2014 căuta să cumpere arme pentru Ucraina.
Unitatea 29155 din GRU este cea bănuită a fi organizat și tentativa de asasinare cu noviciok, în Anglia, a fostului agent rus Serghei Skripal. Cei doi ofițeri ruși ai GRU care au ratat asasinarea lui Skripal sunt Aleksandr Petrov și Ruslan Boșirov, identificați a fi călătorit de la Moscova la Salisbury, în Anglia, în zilele atentatului împotriva lui Skripal.
Dar tot ei sunt acum acuzați în Cehia că ar fi fost implicați în aruncarea în aer a depozitului de armament, în 2014. Poliția cehă a publicat fotografiile celor doi și a informat Moscova că dorește să-i interogheze.
Tot poliția cehă a mai informat că unul dintre cei doi agenți ai serviciilor speciale ruse a folosit un pașaport moldovenesc emis pe numele Nicolae Popa.
Cum se văd toate acestea în presa rusă
La Moscova, Kommersant publică la rândul său fotografia celor doi. Fără a da dreptate direct Cehiei, Kommersant scrie că numărul “diplomaților” ruși acreditați la ambasada din Praga a fost întotdeauna foarte ridicat. În 2018, nu mai puțin de 140 de persoane lucrau la ambasada Rusiei la Praga, dintre care jumătate erau “diplomați”. Cehia, scrie Kommersant, a cerut deja Rusiei să-și reducă personalul ambasadei.
E limpede, își încheie Kommersant articolul, că dacă Biden și Putin se vor întâlni în persoană, asta nu se va întâmpla la Praga.
„Vă dați seama ce acuzație absurdă, hai să-i facem acum vinovați și de 1914! Ce prostie. De parcă Rusia n-are altceva de făcut decât să arunce în aer depozite. Noi n-am considerat niciodată Cehia un inamic”, a spus pentru agenția «Интерфакс» Vladimir Djabarov, adjunctul șefului Comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației Ruse.
Izvestia anunță că ambasadorul Cehiei la Moscova, Vítězslav Pivoňka, a fost convocat la Ministerul de Externe. „Cehia știe foarte bine la ce să se aștepte de acum”, a comentat purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe, Maria Zaharova, citată de Novaia Gazeta.
O primă măsură, cum o anunță Argumentî i Faktî, este că Rusia expulzează deja 20 de diplomați cehi. Între timp, NATO, cum titrează RIA Novosti, și-a anunțat tot sprijinul pentru Cehia.
În schimb, Rossiiskaia Gazeta, ziar care este practic organul de presă al Kremlinului, ia totul în derâdere sub titlul: „În vreme ce cetățenii Cehiei se bat cu pandemia, puterea se joacă de-a spionii”.
Ba chiar, în mod surprinzător și ziarul de opoziție Nezavisimaia Gazeta are un titlu indignat: „Cehia se alătură frontului antirusesc”.
Purtându-se grosolan, Kremlinul s-a arătat vulnerabil
SUA și Rusia au procedat la rândul lor, recent, la expulzări reciproce de diplomați. Joia trecută, SUA au impus o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei și au expulzat 10 diplomați ruși, protestând împotriva concentrării de forțe rusești la frontiera cu Ucraina. Ca ripostă, Kremlinul a expulzat vineri 10 diplomați americani, iar ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia va interzice pe teritoriul ei activitatea tuturor fundațiilor și ONG-urilor americane care s-ar „amesteca direct” în afacerile interne ale Rusiei.
Rusia începuse însă încă din februarie să expulzeze diplomați occidentali. Pe 5 februarie, la Moscova, același ministru de externe Serghei Lavrov l-a umilit public, în conferință de presă, pe omologul său european Josep Borrell, în vreme ce Rusia expulza trei diplomați din țări UE (Germania, Polonia și Suedia) fără ca Borrell să fie măcar informat de asta, chiar în timp ce Lavrov îi făcea morală în public în legătură cu... nerespectarea democrației în țări ale UE.
La întoarcerea sa la Bruxelles, Borrell a fost „judecat” public în Parlamentul European și foarte multe voci, în special din partea partidelor de extrema dreaptă și stângă, sprijinite de Moscova, i-au cerut să demisioneze.
