Potrivit documentului, în cadrul Centrului de cazare pentru solicitanții de azil au fost constatate mai multe probleme persistente printre care și lipsa de adaptare a spațiilor pentru persoanele cu dizabilități sau pentru mamele cu copii mici. A fost stabilită și necesitatea efectuării lucrărilor de reparații urgente în zonele comune, cum sunt bucătăria, blocurile sanitare, coridoarele blocurilor locative și odăile beneficiarilor de cazare.

„Solicitanții de azil se confruntă adesea cu riscul de a rămâne fără cazare adecvată sau de a fi cazați în condiții care pot fi considerate inumane și degradante”, se menționează în raportul Avocatului Poporului.

Reprezentanții Avocatului Poporului spun că autoritățile manifestă deschidere pentru îmbunătățiri, dar lipsa resurselor financiare și a standardelor adecvate împiedică soluționarea acestor probleme. O altă probleme a centrului, identificată de instituție este lipsa resurselor umane calificate și a unor politici interne adecvate.

În ce privește respectarea drepturilor solicitanților de azil la punctul de trecere a frontierei de stat de la Aeroportul Internațional Chișinău, monitorizările efectuate de Avocatul Poporului au evidențiat mai multe lacune în activitatea Poliției de Frontieră, care ar duce la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

Ombudsmanul solicită amendarea legislației din domeniul azilului pentru a remedia dificultățile în gestionarea cererilor de azil depuse în zilele de weekend, în condițiile în care nu există un mecanism clar de preluare și documentare a acestor în regim non-stop.

• Vezi și: Legislația azilului, modificată de Parlament după cazul omorului de la Râșcani

Legislația privind azilul a fost modificată de Parlament la finalul lunii iulie, fiind introduse noi prevederi care au ca scop depășirea problemelor depistate în urma evaluării procedurilor de extrădare cu implicarea cererilor de azil.

Modificarea legislației privind azilul a fost inițiată în urma cazului cetățeanului turc Eren Izzet, asasinat în plină zi, într-un local din sectorul Râșcani al Chișinăului, pe 10 iulie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Statele Unite au comunicat aliaților că sunt de părere că Iranul a trimis rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Rusiei pentru războiul din Ucraina, au declarat două persoane familiarizate cu această chestiune pentru The Associated Press la sfârșitul săptămânii.

Țările occidentale care sprijină Ucraina în război ezită să permită armatei ei să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei, temându-se că ar putea fi atrase în cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, dar șeful biroului prezidențial ucrainean a declarat că „apărare nu înseamnă escaladare”.

„Ca răspuns la furnizarea de rachete balistice Rusiei, Ucraina trebuie să fie autorizată să distrugă cu arme occidentale depozitele care stochează aceste rachete, pentru a evita teroarea”, a declarat Andrii Iermak pe canalul său de Telegram. El nu a precizat ce țară furnizează rachetele.

Rusia a supus Ucraina unor bombardamente repetate și devastatoare cu rachete cu rază lungă de acțiune și drone, care au ucis peste 10.000 de civili de la începutul războiului, în februarie 2022, potrivit unui bilanț al Organizației Națiunilor Unite. Loviturile au paralizat, de asemenea, producția de energie electrică.

• Te-ar putea interesa și: Letonia și România raportează pătrunderi de drone rusești. Cea din Letonia avea explozibili
• Rusia primește drone Shahed de fabricație iraniană din 2022. Posibila expediere și de rachete balistice iraniene în Rusia a alarmat guvernele occidentale, mai ales că președintele rus Vladimir Putin face eforturi vizibile de a obține mai multă cooperare militară cu țări prietene.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni despre relatarea privind rachetele iraniene că „astfel de informații nu sunt întotdeauna adevărate”.

Totuși, el a adăugat: „Iranul este partenerul nostru important. Ne dezvoltăm relațiile comerciale și economice. Ne dezvoltăm cooperarea și dialogul în toate domeniile posibile, inclusiv în cele mai sensibile, și vom continua să facem acest lucru în interesul popoarelor celor două țări ale noastre”.

În Iran, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Nasser Kanaani, a negat că Teheranul ar fi înarmat Rusia cu rachete.

„Respingem cu fermitate acuzațiile privind rolul Iranului în furnizarea de arme către un beligerant și evaluăm aceste acuzații ca fiind motivate politic”, a declarat Kanaani.

Ministerul ucrainean de Externe și-a exprimat sâmbătă „profunda îngrijorare” cu privire la această posibilitate.

• Vezi și: Victime colaterale: războiul adâncește inegalitățile sociale în Ucraina

„Iranul trebuie să înceteze complet și definitiv furnizarea de arme Rusiei pentru a dovedi prin fapte, nu prin vorbe, sinceritatea declarațiilor conducerii sale politice privind neimplicarea în alimentarea mașinii rusești de război a morții”, se arată într-un comunicat.

Directorul Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA), William Burns, a atras atenția la Londra, la sfârșitul săptămânii, la relațiile militare în creștere și „îngrijorătoare” care implică Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord. Aceste legături, a spus el, amenință atât Ucraina, cât și aliații occidentali din Orientul Mijlociu.

În altă evoluție, ministerul chinez al Apărării a anunțat luni exerciții navale și aeriene comune cu Rusia, care vor începe luna aceasta.

Deși China nu a furnizat în mod direct arme Rusiei, ea a devenit un element vital din punct de vedere economic, fiind un client important pentru petrolul și gazele rusești. De asemenea, China a furnizat produse electronice și alte articole cu utilizări „duale” (atât civile, cât și militare).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Avertismentul venit din Germania face referire la cercetări recente comune cu agențiile americane și indică eforturile grupului GRU de a viza „infrastructura critică” din SUA și din lume, fără să menționeze vreo amenințare specifică sau iminentă.

Bundesamt fur Verfassungsschutz (BfV) a identificat unitatea GRU 29155 drept o amenințare actuală și a menționat că grupul „a efectuat atacuri cibernetice și alte activități de recunoaștere împotriva unor ținte din țările NATO și UE”.

• Te-ar putea interesa și: „Încetinirea YouTube”. Cenzura Kremlinului intră în ape necunoscute

BfV a făcut referire la cel mai recent aviz comun privind securitatea cibernetică cu FBI, Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) și alți parteneri internaționali, ale cărui concluzii au fost publicate săptămâna trecută.

„Actorii cibernetici, considerați a fi afiliați Direcției principale de informații a Statului Major General rus (GRU), Centrul de formare a specialiștilor nr. 161 (Unitatea 29155), sunt considerați responsabili de operațiuni de rețea informatică împotriva unor ținte globale în scopuri de spionaj, sabotaj și prejudicierea reputației”, se precizează în aviz.

Serviciile secrete occidentale și oficiali din aceste state au afirmat că numeroasele atacuri cibernetice și de altă natură din partea actorilor GRU par să se fi accelerat după ce Moscova a lansat invazia în Ucraina, începută în februarie 2022.

• Vezi și: O operațiune de poliție „masivă” dezmembrează rețele de „ransomware”, arestând 4 suspecți

Săptămâna trecută, un mare juriu american a acuzat șase cetățeni ruși, inclusiv cinci ofițeri GRU, de conspirație în vederea pătrunderii în sisteme informatice și de fraudă informatică în urma unei presupuse tentative de piratare a guvernului ucrainean înainte de lansarea acestei invazii.

Tentativa s-a răspândit, de asemenea, în întreaga lume și a vizat 26 de țări NATO, potrivit actului de acuzare din SUA. Documentul oferă recompense în valoare de milioane de dolari pentru informații care să conducă la localizarea inculpaților.

Unitatea GRU 29155 ar fi cunoscută și sub numele de „Cadet Blizzard” sau „Ember Bear”. Se crede că se concentrează frecvent pe piratarea site-urilor web și pe răspândirea datelor furate.

GRU a fost acuzat de procurori și oficiali de securitate occidentali că se află în spatele atentatelor cu bombă, otrăvirii și altor activități mortale în Europa de când Rusia a invadat inițial Ucraina în 2014, an în care a anexat Crimeea.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Datele au fost prezentate de șeful adjunct al Direcției generale educație, tineret și sport, Andrei Pavaloi, la ședința operativă a serviciilor municipale de luni, 9 septembrie.

„În conformitate cu ordinul Direcției din 1 august 2024 cu privire la organizarea claselor și grupelor cu program prelungit, la ziua de vineri, 80 de instituții din cele 131 pe care le avem în gestiune au depus solicitările pentru coordonarea activității în cadrul acestor grupe. Astfel, la ziua de vineri aveam solicitarea pentru 684 de grupe cu program prelungit”, a spus Andrei Pavaloi.

Potrivit lui, majoritatea solicitărilor înregistrate – 651 – sunt pentru program prelungit de trei ore, iar alte 33 – pentru program prelungit de șase ore.

Pavaloi a precizat că până la 15 septembrie vor fi coordonate toate solicitările din partea instituțiilor de învățământ, astfel încât de luni, 16 septembrie, să fie stabilit exact numărul de grupe prelungit care vor funcționa începând cu acest semestru.

În luna martie a acestui an, Ministerul Educației a elaborat un regulament de organizare și funcționare a grupelor cu program prelungit, prin care au fost prevăzute taxe fixe pentru grupele cu program prelungit în școlile din Chișinău, după ce municipalitatea a refuzat să mai finanțeze activitatea acestor grupe.

• Te-ar putea interesa și: Programul prelungit pentru elevii din Chișinău va fi gratuit, de la 1 septembrie

Decizia municipalității de a nu mai finanța programele cu program prelungit i-a nemulțumit pe părinți, care au ieșit în stradă. Asociația „Părinți Solidari” a organizat mai multe proteste în fața Primăriei Chișinău de la începutul anului în care cerea autorităților municipale să își revizuiască decizia.

Partidul de guvernământ PAS acuza, la acea vreme, primarul capitalei, Ion Ceban, că ar refuza să mai finanțeze grupele cu program prelungit din cauza creditelor accesate înainte de alegerile locale din noiembrie 2023. Ceban a respins acuzațiile și a pasat responsabilitatea de finanțare a grupelor cu program prelungit pe Ministerul Educației pe care l-a acuzat de „capturarea” Direcției municipale educație, tineret și sport, după ce autoritățile centrale l-au demis pe șeful acesteia, Andrei Pavaloi, invocând prevederile Codului Educației.

În cele din urmă, finanțarea grupelor cu program prelungit a fost restabilită după ce consilierii PAS au acceptat să voteze bugetul municipal pentru anul 2024, alături de cei din Mișcarea Alternativa Națională, partidul primarului Ion Ceban.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În scrisoarea adresată autorităților, transportatorii susțin că doresc să abordeze mai multe probleme legate de modificările recente efectuate la legislația privind transporturile rutiere, care se referă în special la reglementarea tarifară și fiscalizare, activitatea gărilor auto și autorizațiile pentru serviciile de transport.

„Transportatorii rutieri de persoane până în prezent nu au solicitat și nu au avut o întâlnire cu Dumneavoastră, dar credem că este timpul ca problemele acumulate să fie discutate pentru a depune un efort comun în încercarea de a le găsi soluții”, se arată în scrisoarea deschisă a transportatorilor.

Astfel, reprezentanții APOTA solicită și retragerea de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a proiectului hotărârii de guvern care prevede micșorarea termenului de valabilitate a autorizațiilor pentru serviciile de transport regulat în traficul național.

Totodată, transportatorii mai cer crearea unor grupuri de lucru care să includă reprezentanți ai Guvernului și asociațiilor din domeniu, care să elaboreze proiecte de modificare a legislației transportului rutier, ce ar urma să asigure prelungirea autorizațiilor existente, dar și a termenului de valabilitate în cazul celor noi, în anumite condiții.

O altă modificare a legislației cerută de reprezentanții APOTA se referă la stabilirea unor termene diferite pentru intrarea în vigoare a obligativității de a deține echipamentele de casă și control, pentru unitățile de transport din traficul internațional, național, interraional, raional și local, de rând cu cerințe clare privind fiscalizarea și utilizarea aparatelor de casă.

• Te-ar putea interesa și: Și-au adus microbuzele în fața Guvernului. Transportatorii se opun modificărilor la Codul transportului rutier

Contactat de Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că autoritățile insistă ca procesul de fiscalizare și digitalizare a transportului rutier să fie realizat până la finele anului curent.

„Toate măsurile introduse sunt în beneficiul pasagerilor pentru a îmbunătăți condițiile de călătorie. Și anume, concurența sănătoase și mai multe opțiuni de deplasare pentru călători”, a spus oficialul.

Vodă a mai transmis că Guvernul va continua comunicarea cu transportatorii „prin platformele existente” și că reformele din domeniu vizează „creșterea siguranței, corectitudinii și calității deplasării cetățenilor”.

„Acest obiectiv este esențial pentru autorități în dialogul cu transportatorii, iar orice comunicare instituțională se va face prin platformele existente”, a spus Vodă.

Ultima grevă a transportatorilor a avut loc în februarie. Atunci, APOTA a renunțat la proteste după ce a anunțat că a recepționat un mesaj de la conducerea Parlamentului prin care transportatorii erau îndemnați să vină cu propuneri de modificare a Codului transporturilor rutiere.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Eligibili vor fi fermierii care au cultivat porumb sau grâu și au o suprafață afectată de cel puțin 60%.

Potrivit vicepremierului Vladimir Bolea, a fost elaborat un regulament care clarifică criteriile după care fermierii vor primi ajutoarele financiare și care ar putea fi votat la ședința Guvernului din 11 septembrie.

Regulamentul de distribuție a banilor prevede două noțiuni: secetă (umiditate insuficientă în sol) și arșiță (căldură mare). Potrivit ministrului, arșița s-a răsfrânt „într-un mod extraordinar de negativ” asupra raioanelor de nord a țării, care este și „un lucru nemaiîntâlnit”, iar seceta a afectat sudul țării.

Ajutorul urmează să fie acordat agricultorilor care cultivă neapărat porumb și/sau grâu. De asemenea, este obligatoriu ca agricultorii să aibă acte ce constată că seceta sau arșița le-a afectat cel puțin 60% din recolta de porumb și cel puțin 70% din recolta de grâu.

Valoarea maximă de ajutor nu va putea depăși suma de 500 de mii de lei per solicitant. Iar plafonul cumulativ acordat unui fermier în anul 2024 este de 1 milion de lei. Ministerul a introdus această prevedere întrucât în primăvara 2024 au existat 384 de agenți economici care au primit ajutor pentru roada compromisă de calamitățile naturale din anul trecut. „Ca să distribuim banii în mod echitabil și să ajungă în mod egal la toți agricultorii”, a explicat Bolea.

De asemenea, potrivit regulamentului, nu vor fi eligibili fermierii care au terenurile agricole în apropierea unui sistem centralizat de irigare funcțional; cei care au beneficiat de o asigurare subvenționată.

„Ministerul plătește 70% din contravaloarea poliței de asigurare”, a spus Bolea, solicitând agricultorii să se adreseze la companiile de asigurare.

Bolea îndeamnă agricultorii să finalizeze actele cât mai rapid, întrucât odată ce regulamentul va fi votat de către Guvern, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură imediat va începe primirea dosarelor.

Agricultorii ar avea la dispoziție cel mult o lună ca să depună dosarele, iar AIPA să le analizeze. „Ministerul să reușească să facă plățile. Începe un nou an agricol și va fi un suport pentru agricultori”, spune Bolea într-un briefing de presă.

Premierul Dorin Recean a anunțat la 4 septembrie că Guvernul a alocat prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale o sumă de 100 de milioane de lei din Fondul de intervenție pentru a acoperi parțial pierderile suferite de producătorii de cereale din cauza secetei severe și temperaturilor ridicate.

• Vezi și: Guvernul alocă 100 de milioane de lei pentru fermieri și le promite asistență după modelul românesc

Asociația „Forța Fermierilor” a spus la o zi distanță că banii alocați sunt „un sprijin ineficient și mult prea mic”, insistând că sunt necesare măsuri de stabilizare a situației din sector pe termen lung, printre care și instituirea stării de urgență în agricultură. Reprezentanții agricultorilor au anunțat pe 5 septembrie că vor iniția noi proteste „în viitorul apropiat”.

• Citește și: Fermierii anunță că vor relua protestele „în viitorul apropiat”

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat în aceeași zi că instituția examinează adoptarea unor soluții după „modelul românesc”, printre care și declararea stării de urgență în agricultură. Anunțul a fost făcut după o întrevedere a ministrului Vladimir Bolea cu omologul său român, Florin Barbu.

„Detalii suplimentare vor fi comunicate în curând, deoarece orice decizie de acest tip implică colaborarea mai multor instituții, inclusiv Ministerul Justiției, Banca Națională, băncile comerciale și alți creditori”, se menționează în comunicatul instituției.

Anterior, la 13 august, zeci de fermieri au semnat un apel prin care au cerut intervenția președintei Maia Sandu pentru a asigura adoptarea unor măsuri menite să-i salveze de la faliment.

La finalul lunii iulie, Parlamentul a constituit o comisie parlamentară specială pentru a identifica soluții la criza din domeniul agricol în termen de trei luni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

AFP a relatat că o patrulă de poliție din apropierea satului Malino, aproape de granița cu Bosnia, a observat o „dubă vizibil supraîncărcată... pe care a încercat să o oprească”, potrivit poliției.

Șoferul i-a ignorat pe polițiști și a continuat în viteză. Apoi, duba a ieșit de pe șosea și s-a izbit de un stâlp.

Poliția nu a oferit detalii cu privire la identitatea migranților, dar a declarat că 10 au fost răniți și duși la spital.

Agenția de știri croată HINA a declarat că 14 oameni au fost răniți, inclusiv șapte copii.

Incidentul are loc la două săptămâni după ce 12 migranți au murit când barca lor s-a răsturnat în timp ce încercau să traverseze un râu dintre Bosnia și Serbia.

În incidentul din 22 august salvatorii au găsit 18 persoane în viață, inclusiv trei copii, care au reușit să ajungă pe malul râului Drina.

• Te-ar putea interesa și: O cafenea din Varșovia ajută migranții belaruși și ucraineni cu dizabilități

Croația, membră a Uniunii Europene și a Spațiului Schengen, este de mult timp o țară de tranzit importantă pentru migranții ilegali care călătoresc pe așa-numita „rută balcanică”, sperând să ajungă în Europa occidentală, majoritatea trecând prin Bosnia vecină.

Potrivit Frontex, agenția de frontieră a blocului comunitar, aproape 100.000 de migranți au urmat anul trecut ruta balcanică pentru a intra în UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC a precizat că deși a admis înregistrarea partidului, instituția ar putea totuși să-și revoce propria decizie în cazul în care instanța judecătorească va admite cererea privind „limitarea activității solicitantului”.

La 16 august, activitatea partidului „Șansă” a fost limitată pentru 3 luni de Judecătoria Bălți. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bălți, care încă nu a pronunțat o decizie pe marginea acestui caz.

• Vezi și: Activitatea partidului „Șansă” a fost limitată pentru trei luni, inclusiv pe perioada campaniei electorale

Reprezentanții formațiunii au reacționat la decizia autorității electorale, despre care au spus că este „un pas important în direcția corectă”. Anterior, partidele „Șansă” și „Renaștere”, alături de alte formațiuni afiliate oligarhului fugar Ilan Șor au încercat să înregistreze blocul electoral „Victorie-Pobeda”, dar au fost respinși de CEC și instanțele de judecată.

• Te-ar putea interesa și: Decizie finală: Blocul „Victorie-Pobeda” nu poate participa la scrutinele din 20 octombrie

În aceeași ședință, membrii CEC au respins cererea de înregistrare a Partidului Social Democrat European (PSDE) în calitate de participant la referendumul despre aderarea la UE din 20 octombrie, invocând prezența mai multor neconformități în actele de înregistrare. După înlăturarea neregulilor, formațiunea are dreptul să depună o cerere nouă.

Într-o reacție pe rețelele sociale, PSDE a criticat decizia CEC și a spus că „are substrat politic”.

Anterior, CEC a respins și încercarea PSDE de a strânge semnături în favoarea candidatului formațiunii, ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleșca.

În cazul său, CEC a constatat că ședința Consiliului național politic al Partidului Social Democrat European (PSDE), la care a fost desemnată candidatura lui, nu a întrunit cvorumul. În plus, atunci când a depus actele, Pleșca era încă președinte al unui alt partid. Decizia autorității electorale a fost menținută de instanțele de judecată.

La 6 septembrie, CEC a admis înregistrarea partidului „Renaștere”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, în calitate de participant la referendumul despre aderarea la UE din 20 octombrie. Formațiunea va promova opțiunea de vot „Nu”.

Până în prezent, CEC a mai înregistrat alte patru partide care vor participa la referendumul republican constituțional din 20 octombrie. Este vorba de Partidul Comuniștilor din R. Moldova care va promova opțiunea „Nu” și Partidul Verde Ecologist, Mișcarea Respect Moldova și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, care vor promova opțiunea „Da”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România și Letonia, ambele membre NATO și susținătoare ale Ucrainei în războiul de doi ani și jumătate cu Rusia, spun că investighează cazuri de drone rusești care s-au prăbușit după ce le-au încălcat spațiul aerian.

Drona care a aterizat în Letonia era de tip Shahed, de concepție iraniană, a declarat comandantul forțelor armate naționale, generalul locotenent Leonids Kalnins, luni, la o conferință de presă, potrivit site-ului leton de știri Delfi.

Explozibilii dronei, care erau probabil destinați Ucrainei, au fost dezactivați după descoperirea acesteia în Letonia, a declarat Kalnins reporterilor.

Drona a căzut în regiunea satului Gaigalava, la aproximativ 90 km (60 de mile) de granița cu Belarus, țară de unde a intrat, potrivit unei declarații de luni a Ministerului leton al Apărării.

Ministerul Apărării Naționale al României (MApN) a confirmat că în seara zilei de sâmbătă o dronă rusească a survolat spațiul aerian românesc, motiv pentru care au fost ridicate în aer două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române.

Reprezentanții Ministerului spun că drona rusească, care a survolat spațiul aerian românesc și a zburat ulterior în direcția Ucrainei, a fost identificată de sistemul de supraveghere radar.

„Situația evoluției acestei drone a fost monitorizată și de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 04:08”, arată Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat de presă.

MApN susține că există posibilitatea ca drona să fi căzut într-o arie nelocuită, în proximitatea localității Periprava.

„Forțele Ministerului Apărării Naționale execută, începând din această dimineață, cu mijloace aeriene și cu echipe la sol, cercetări în zonă”, arată MApN.

• Te-ar putea interesa și: NATO, după găsirea resturilor de dronă în România: acțiuni iresponsabile ale Rusiei

În legătură cu drona intrată în Letonia, Reuters a relatat că președintele Edgars Rinkevics a scris pe platforma de socializare X că guvernul său dorește un răspuns comun al NATO.

„Numărul acestor incidente este în creștere de-a lungul flancului estic al NATO și trebuie să le abordăm în mod colectiv”, a scris Rinkevics.

Ministrul apărării Andris Spruds, citat de LETA, a declarat că incidentul a fost „o confirmare a faptului că trebuie să continuăm munca pe care am început-o pentru a consolida granița de est a Letoniei, inclusiv dezvoltarea capacităților de apărare aeriană și a capacităților de război electronic...”

Noul ministru de externe al Ucrainei, Andrii Șîbiha, a scris pe X că cele două cazuri au fost „o reamintire clară a faptului că acțiunile agresive ale Rusiei se extind dincolo de Ucraina” și a solicitat sprijin maxim din partea aliaților Ucrainei.

Știrea cuprinde informații de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Alegerile care au loc în 83 de regiuni și orașe, inclusiv Moscova și Sankt Petersburg, se vor desfășura până pe 8 septembrie în unele zone și vor fi aleși guvernatorii și legislatorii regionali.

Votul a atras critici din partea grupurilor care apără drepturile alegătorilor după ce mulți candidați din opoziție au fost interziși de către autoritățile electorale.

Golos, un grup independent de monitorizare, a spus că, înainte de începerea votului pe 6 septembrie, acest scrutin este o „imitație” a unor alegeri, fără concurență adevărată.

Golos a raportat dificultăți în monitorizarea votului. La unele secții de votare a fost raportat votul în carusel, în timp ce cel puțin un caz de cumpărare de voturi a fost invocat de un candidat.

În districtul Kasnoselski din Sankt Petersburg, 112 observatori nu au avut voie să monitorizeze votul, ceea ce autoritățile au spus că este din cauză că nu se aflau pe listele aprobate.

Anterior, s-a raportat că comisiile electorale de circumscripție nu lucrau în zilele în care au fost depuse listele de observatori, forțând potențialii observatori să-și trimită cererile prin poștă.

De asemenea, observatorilor li s-a refuzat intrarea în secțiile de votare din raionul Moscova din Sankt Petersburg și din regiunea de sud-vest Briansk.

• Te-ar putea interesa și: Vladimir Putin revendică o victorie zdrobitoare în alegeri și spune că un nou război mondial este posibil

În afara Moscovei, observatorii au fost împiedicați să inspecteze sau să filmeze în interiorul secțiilor de votare, iar la Moscova un membru al comisiei electorale a fost suspendat pentru că se deplasase în interiorul secției de votare în timp ce încerca să-și desfășoare activitatea.

În orașul Dolgoprudnîi din regiunea Moscovei, un „alegător de carusel” a fost reținut de poliție după ce votase la mai multe secții de votare.

Votând pentru Consiliul orașului Novosibirsk din centrul Rusiei, un candidat a susținut că i s-au oferit bani pentru a vota un concurent.

În regiunea centrală a Bașkortostanului, presa de stat a raportat cozi lungi la secțiile de votare, despre care observatorii și mass-media non-statale au sugerat că ar fi rezultatul promisiunilor de premii la loterie, inclusiv pachete de vacanță și electronice pentru alegători.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat în timpul unui briefing de presă din 7 septembrie că alegerile se desfășoară normal, deși a spus că au fost raportate 4.600 de atacuri digitale asupra sistemelor electronice de vot.

Majoritatea voturilor sunt exprimate electronic în multe regiuni, deși alegătorii pot aplica pentru a folosi buletinele de vot pe hârtie.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Mai întâi, Oleg Crețul l-a învins în meciul pentru locul trei la para judo, la categoria de greutate de până la 90 kg, pe reprezentantul Turciei, Yasin Cimciler, cu scorul de 10:1, aducând prima medalie obținută de reprezentanții R. Moldova la această ediție a Jocurilor.

Apoi Ion Basoc, la categoria de greutate 90+, l-a înfruntat pe brazilianul Wilians Silva de Araujo în finala competiției de para judo. Sportivul originar din Ungheni a pierdut meciul cu 10:0, dar a adus R. Moldova prima medalie de argint din istoria participării sportivilor moldoveni la Jocurile Paralimpice.

Tot astăzi, veterana mișcării paralimpice, Larisa Marinenkova, a participat la proba de para powerlifting, clasându-se pe locul 7.

• Te-ar putea interesa și: Sportivii moldoveni care vor merge la Jocurile Paralimpice de la Paris

Până la această ediție, R. Moldova avea la activ două medalii de bronz, obținute de reprezentanții R. Moldova la Jocurile Paralimpice de la Atlanta în îndepărtatul an 1996. Atunci, Nicolae Ciumac a obținut locul trei la para atletism, iar Vladimir Polkanov - la tenis de masă.

Din echipa națională la Jocurile Paralimpice de la Paris fac parte cinci sportivi la trei probe: para judo, para powerlifting și para atletism.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul emis în seara zilei de vineri, 6 septembrie, Mitropolia spune că desființarea prin lege a unui cult religios „după modelul ucrainean” ar constitui o încălcare gravă a drepturilor religioase, protejate de legislația în vigoare a R. Moldova, dar și de practica Curții Europene a Drepturilor Omului, care ar putea califica o asemenea acțiune drept „intoleranță religioasă”.

De altfel, Mitropolia reamintește că R. Moldova a fost deja condamnată de instanța de la Strasbourg din acest motiv, în una din primele decizii pronunțate împotriva autorităților de la Chișinău, atunci când acestea au refuzat să recunoască și să înregistreze Mitropolia Basarabiei.

Reprezentanții Mitropoliei mai susțin în comunicat că în ultima perioadă ierarhii și preoții ar fi supuși unor presiuni crescânde din partea autorităților. Ei susțin că reprezentanți ai organelor de drept i-ar vizita la domiciliu pe clerici și i-ar constrânge „să semneze diferite declarații neclare”.

• Vezi și: Mitropolia Moldovei spune că pelerinajele preoților în Rusia sunt plătite de Patriarhia Rusă și nu au conotație politică

„Unii ierarhi și slujitori au fost reținuți în puncte de trecere a frontierei și percheziționați minuțios fără temei. Astăzi, asupra Bisericii se resimt presiuni similare celor din perioada sovietică. Tot mai multe amenințări se aruncă asupra Bisericii și a slujitorilor ei”, se menționează în comunicat.

Mitropolia avertizează că dacă presiunile asupra Bisericii, despre care spun că ar aduce aminte de „perioada sovietică”, se vor adresa direct cetățenilor pentru a cere explicații autorităților.

„În caz contrar, dacă aceste persecuții nu vor înceta, ne asumăm angajamentul să vă punem față în față cu poporul dreptmăritor al Moldovei, ca să le explicați lor de ce loviți cu vehemență în Biserica neamului nostru”, se arată în comunicat.

Șoimaru, care este membru al fracțiunii PAS din Parlament și a fost deputat în prima legislatură, a spus, la o emisiune TV din 28 august, că „la un moment dat, Moldova va interzice Mitropolia Moldovei, care e, de fapt, a Rusiei”.

Deputatul PAS a mai spus că „problema mitropoliilor” se va rezolva chiar „în toamna aceasta”. Nu este limpede dacă Șoimaru s-a referit la alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie sau la sesiunea de toamnă a Parlamentului.

Purtătoarea de cuvânt a formațiunii, Adrian Vlas, a mai spus că parlamentarii PAS nu au elaborat nicio inițiativă legislativă care ar avea tangență cu declarațiile lui Șoimaru.

• Citește și: După PAS, și Maia Sandu dezminte că s-ar pregăti interzicerea Mitropoliei Moldovei

La 30 august, președinta Maia Sandu a negat și ea că o asemenea inițiativă legislativă ar fi pregătită de deputații PAS și a spus că declarațiile lui Șoimaru „nu au nimic cu realitatea”. Mai mult, șefa statului a spus că în mandatul său a promovat relații bune cu ambele Mitropolii.

Cele două mitropolii își dispută statutul canonic pe teritoriul R. Moldova din 1991 încoace. După declanșarea invaziei rusești la scară largă în Ucraina, conflictul dintre mitropolii a escaladat. În această perioadă, zeci preoți au trecut de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei, pe motiv că Patriarhul rus Kiril sprijină deschis agresiunea rusă.

• Te-ar mai putea interesa și: Ucraina: Cum va funcționa legea care interzice Biserica Ortodoxă Ucraineană afiliată Moscovei?

Pe 20 august, Rada Supremă de la Kiev a adoptat o lege care interzice activitatea Bisericii Ortodoxe Ucraineană subordonată canonic Patriarhiei Moscovei. Ea este numită drept „continuare ideologică a statului agresor” și „complice la crimele de război și crimele împotriva umanității comise în numele Federației Ruse”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Datele de pe pagina CEC relevă că cei mai mulți moldoveni – 8.238 - și-au anunțat intenția de a vota în Federația Rusă. Urmează Italia, unde au indicat că vor vota 2.499 de moldoveni. În Germania au anunțat că vor vota 1.997 de cetățeni ai R. Moldova, în SUA – 1.451, în România - 1.186, în Marea Britanie – 1.014, în Franța - 1.015 etc.

Alți 1.996 de cetățeni moldoveni, au solicitat votul prin corespondență, care va fi disponibil în șase țări. Cei mai mulți - 1.087 - sunt din SUA, urmați de Canada - 584, în Norvegia – 134, în Suedia – 93, în Finlanda – 72, iar în Islanda – 26.

Înregistrarea prealabilă este unul dintre cele trei criterii folosite de Comisia Electorală Centrală pentru a decide numărul de secții deschise în străinătate.

• Vezi și: Explainer | Cum votezi din diasporă la 20 octombrie

Termenul limită pentru înregistrarea prealabilă a fost data de 6 septembrie. Cetățenii care și-au schimbat locația din care intenționează să voteze pot anula înregistrarea prealabilă cu 25 de zile până la scrutin.

Tot la 6 septembrie, CEC a anunțat că a început procedura de verificare şi confirmare a cererilor de înregistrare pentru votul prin corespondență.

În urmă cu patru ani, la alegerile prezidențiale din anul 2020, au fost peste 52 de mii de înregistrări prealabile. Un număr dublu a fost la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, când peste o sută de mii de cetățeni moldoveni aflați peste hotare s-au înregistrat prealabil pe site-ul CEC.

Alegerile parlamentare și referendumul republican constituțional vor avea loc în R. Moldova pe 20 octombrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru înregistrarea partidului, care va promova opțiunea „Nu”, au votat șase membri CEC din opt.

Partidul se opune deschis aderării R. Moldova la UE și pledează pentru apropierea de Rusia.

Anterior, Partidul „Renaștere” a încercat împreună cu alte trei partide afiliate oligarhului fugar, Ilan Șor, să înregistreze blocul electoral „Victorie-Pobeda”. Atunci, CEC a fost împotrivă din cauza mai multor nereguli în actele depuse de membrii blocului. Decizia autorității electorale a fost menținută și de instanțele judecătorești.

• Vezi și: Decizie finală: Blocul „Victorie-Pobeda” nu poate participa la scrutinele din 20 octombrie

Formațiunea s-ar putea alege cu activitatea limitată după ce la 29 august, CEC a sesizat Ministerul Justiției în privința mai multor nereguli depistate în rapoartele financiare ale partidului.

Până în prezent, CEC a înregistrat patru partide care vor participa la referendumul republican constituțional din 20 octombrie. Este vorba de Partidul Comuniștilor din R. Moldova care va promova opțiunea „Nu” și Partidul Verde Ecologist, Mișcarea Respect Moldova și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, care vor promova opțiunea „Da”.

În favoarea opțiunii „pro” la referendum s-a pronunțat și ex-președintele interimar, Mihai Ghimpu. Într-o conferință de presă susținută pe 4 septembrie, el i-a îndemnat pe foștii speakeri și președinți pro-europeni ai R. Moldova să sprijine referendumul privind aderarea la UE.

• Te-ar putea interesa și: Mihai Ghimpu îndeamnă foștii președinți și spicheri să sprijine referendumul despre aderarea la UE

La 5 septembrie Partidul Social Democrat European (PSDE) a anunțat că a depus actele pentru a fi înregistrat în calitate de participant la referendum, urmând să promoveze de asemenea opțiunea „Da”.

Și primarul capitalei, Ion Ceban, a anunțat că formațiunea sa, Mișcarea Alternativa Națională, va depune actele la CEC pentru a fi înregistrat în calitate de participant, pentru a promova varianta „Da” la referendum.

Primirea documentelor pentru înregistrarea participanților la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 are loc în perioada 21 august - 20 septembrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dacă anunțul sună familiar, asta este pentru că recordurile doborâte acum au fost stabilite chiar anul trecut. Este un nou semnal că schimbările climatice provocate de om, cu un impuls temporar din partea fenomenului natural El Nino, continuă să mărească temperaturile și vremea extremă, au declarat oamenii de știință.

Vara meteorologică nordică - iunie, iulie și august - a avut o medie de 16,8 grade Celsius, potrivit Copernicus. Vara a fost, deci, cu 0,03 grade Celsius (0,05 grade Fahrenheit) mai caldă decât vechiul record din 2023. Înregistrările Copernicus datează din 1940, dar înregistrările americane, britanice și japoneze, care încep la mijlocul secolului al XIX-lea, arată că ultimul deceniu a fost cel mai cald de când se fac măsurători regulate și probabil din ultimii 120.000 de ani, potrivit unor oameni de știință.

Lunile august din 2024 și 2023 au fost la egalitate cele mai calde din lume, cu 16,82 grade Celsius. Iulie a fost prima dată în mai bine de un an când lumea nu a stabilit un record lunar, dar pentru că iunie 2024 a fost mult mai fierbinte decât iunie 2023, această vară în ansamblu a fost cea mai fierbinte, a declarat directorul Copernicus, Carlo Buontempo.

„Ceea ce indică aceste cifre triste este modul în care criza climatică strânge șurubul”, a declarat Stefan Rahmstorf, climatolog la Institutul Potsdam pentru Cercetare Climatică, din Germania, care nu a participat la cercetare.

• Te-ar putea interesa și: Europenii trebuie să se aștepte la veri tot mai „ucigătoare” (The Lancet)

Până luna trecută, Buontempo, la fel ca alți climatologi, nu era sigur că anul 2024 va doborî recordul de cel mai cald an stabilit anul trecut, mai ales pentru că august 2023 a fost mult mai cald decât media. Dar apoi acest august 2024 a egalat 2023, făcându-l pe Buontempo „destul de sigur” că acest an se va încheia ca fiind cel mai fierbinte înregistrat.

„Pentru ca anul 2024 să NU devină cel mai cald din istorie, trebuie să asistăm la o răcire foarte semnificativă în ultimele câteva luni, ceea ce nu pare probabil în acest stadiu”, a declarat Buontempo.

Odată cu prognoza La Nina - o răcire naturală temporară a unor părți din Pacificul central - este posibil ca ultimele patru luni ale anului să nu mai înregistreze recorduri, așa cum s-a întâmplat în cea mai mare parte a ultimului an și jumătate. Dar nu este nici posibil ca răcirea să fie suficientă pentru a împiedica anul 2024 să doboare recordul anual, a mai declarat Buontempo.

Am devenit imuni la semnale?

Potrivit climatologilor, acestea nu sunt doar cifre de record, teoretice, ci vreme care afectează oamenii.

„Toate acestea se traduc prin mai multă suferință în întreaga lume”, a declarat Jonathan Overpeck, decan pentru mediu și climatolog la Universitatea din Michigan (SUA). „Odată cu valurile de căldură mai lungi și mai severe vin secete mai severe în unele locuri și ploi mai intense și inundații în altele. Schimbările climatice devin prea evidente și prea costisitoare pentru a fi ignorate.”

Jennifer Francis, climatolog la Woodwell Climate Research Center din Cape Cod, a declarat că a existat anul acest un spectru larg de vreme extremă: căldură, inundații, incendii de vegetație și vânturi puternice, care sunt toate violente și periculoase.

„La fel ca oamenii care trăiesc într-o zonă de război, cu zgomotul constant al bombelor și zgomotul armelor, devenim surzi la ceea ce ar trebui să fie clopote de alarmă și sirene antiaeriene”, a spus Francis într-un e-mail.

În timp ce o parte din căldura record de anul trecut a fost determinată de El Nino - o încălzire naturală temporară a unor părți din Pacificul central, care modifică vremea la nivel mondial - acest efect a dispărut, ceea ce arată că principalul factor este reprezentat de schimbările climatice pe termen lung provocate de om prin arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale, a declarat Buontempo.

„Nu trebuie să ne surprindă acest val de căldură, aceste temperaturi extreme”, a spus Buontempo. „Vom avea parte de mult mai multe”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski urma, de asemenea, să se întâlnească cu cancelarul german Olaf Scholz și apoi să se îndrepte spre Italia, după întâlnirea de la baza aeriană Ramstein, care are loc la câteva zile după ce 55 de persoane au fost ucise și 300 rănite într-un atac cu rachete rusești asupra orașului Poltava, din regiunea centrală a Ucrainei.

„Avem nevoie de mai multe arme pentru a alunga forțele ruse de pe teritoriul nostru”, a declarat Zelenski, sosind la ședința Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei.

El i-a îndemnat, de asemenea, pe susținătorii Kievului să-și respecte angajamentele anterioare, spunând: „Numărul de sisteme de apărare aeriană care nu au fost livrate este semnificativ”.

Zelenski a cerut din nou ridicarea restricțiilor privind utilizarea armelor occidentale cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din Rusia.

„Trebuie să avem această capacitate de rază lungă, nu numai pe teritoriul ocupat al Ucrainei, ci și pe teritoriul Rusiei”, a insistat Zelenski.

Întâlnirea de la baza militară de la sud-vest de Frankfurt este găzduită de ministrul Apărării din SUA, Lloyd Austin, care a anunțat că Washingtonul va oferi un nou ajutor militar în valoare de 250 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Pachetul „va mări capacitățile de a răspunde cerințelor în continuă evoluție ale Ucrainei”, a declarat Austin la reuniune.

Se așteaptă ca asistența să includă muniție pentru lansatoarele de rachete de precizie HIMARS, cartușe de artilerie, arme antitanc și antiaeriene, a declarat un oficial american din domeniul apărării sub condiția anonimatului.

Discuțiile din Germania, cu reprezentanți din aproximativ 50 de țări, se vor concentra pe domenii care includ consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și încurajarea aliaților să își dezvolte și coordoneze industriile de apărare, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul maior Pat Ryder, înaintea reuniunii.

Reuniunea are loc în timp ce forțele Moscovei avansează în Donbas, președintele rus Vladimir Putin declarând joi că a captura zona estică a țării vecine este „obiectivul său principal” în conflict.

• Te-ar putea interesa și: Putin spune că incursiunea Ucrainei la Kursk nu a reușit să încetinească înaintarea Rusiei în Donbas

De la începutul ofensivei sale în februarie 2022, când nu a reușit să cucerească capitala ucraineană Kiev, Rusia și-a adaptat de mai multe ori obiectivele, concentrându-se mai nou pe încercarea de a cuceri estul Ucrainei.

Statele Unite au fost cel mai mare susținător al Ucrainei în timpul conflictului, furnizând ajutor militar în valoare de peste 55 de miliarde de dolari din februarie 2022.

Cu toate acestea, există incertitudini cu privire la viitorul acestei finanțări, deoarece alegerile din noiembrie din SUA l-ar putea readuce la Casa Albă pe Donald Trump, care este neîncrezător în victoria Ucrainei.

Germania - al doilea mare finanțator al Ucrainei - a fost, de asemenea, supusă unor presiuni interne cu privire la ajutorul acordat Kievului, care a fost în centrul unei dispute prelungite cu privire la bugetul pentru 2025.

Franța, și ea mare susținător al Kievului, este de asemenea implicată într-o criză politică de mai multe săptămâni.

• Vezi și: Macron numește un nou premier, pe Michel Barnier. Fostul negociator al Brexitului e acum la mila extremei drepte

Înaintea reuniunii de la Ramstein, Marea Britanie a declarat că va trimite Kievului 650 de rachete ușoare până la sfârșitul anului pentru a-i spori capacitățile de apărare aeriană.

Iar ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat în marja reuniunii că țara sa va furniza Ucrainei 12 piese de artilerie în valoare de 150 de milioane de euro.

„Sunt recunoscător Germaniei, guvernului său și poporului său pentru tot sprijinul acordat”, a declarat Zelenski într-o postare pe rețelele sociale după întâlnirea cu Pistorius.

Între timp, aliații Ucrainei din Europa au luat măsuri pentru a-și extinde propriile sisteme de apărare ca răspuns la amenințarea sporită din partea Rusiei.

Armata germană a pus miercuri în funcțiune pe propriul său teritoriu un prim sistem de apărare aeriană Iris-T, după ce a livrat mai multe astfel de sisteme Ucrainei pentru a intercepta rachetele, dronele și rachetele rusești.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Sănătății a transmis printr-un comunicat de presă publicat joi, 5 septembrie, că vaccinul „Influvac Tetra” este produs în Olanda și oferă protecție împotriva gripei sezoniere cauzate de virusurile A(H1N1), A(H3N2) și B.

Pe moment, lotul a fost stocat în depozitul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. După ce va fi distribuit centrelor de sănătate publică teritoriale, acesta va fi transmis instituțiilor medico-sanitare din țară pentru vaccinarea personalului din contingentele profesionale și a grupurilor de persoane cu risc crescut de îmbolnăvire.

Compoziția vaccinului, care este omologat în R. Moldova, respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

Valoarea totală a lotului este de aproximativ 17 milioane de lei, sumă alocată din bugetul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost luată după o întrevedere a conducerii instituției cu mai mulți cercetători din domeniul arhivistic și istoric unde au discutat despre utilizarea expertizei istorice pentru a îmbunătăți activitățile curente de securitate națională, potrivit unui comunicat emis de SIS.

Potrivit instituției, manualele serviciilor secrete din perioada sovietică, KGB și NKVD cuprind tehnicile și metodele de propagandă, dezinformare și manipulare utilizate în trecut și pe care „forțele ostile” R. Moldova continuă să le folosească pentru a „diviza societatea, compromite procesele democratice și menține țara noastră în sfera de influență externă”.

„Accesul la aceste informații va permite publicului să înțeleagă mai bine pericolele actuale, să reziste mai eficient la încercările de manipulare și să sprijine eforturile de consolidare a democrației, independenței, integrității teritoriale și rezilienței cetățenilor noștri”, se menționează în comunicatul SIS.

SIS a mai anunțat că a transmis Agenției Naționale a Arhivelor 34.203 dosare din perioada regimului totalitar, incluzând documente despre represiunile politice, care au trecut procedura de reabilitare la Procuratura Generală, dosarele lor fiind ulterior desecretizate.

Și în februarie curent, SIS a transmis Agenției 2.534 de dosare, dintre care peste 2.300 dosare judiciare inițiate în privința persoanelor supuse represiunilor politice în perioada regimului totalitar.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La o conferință de presă comună cu ministrul de Externe al Moldovei, Mihai Popșoi, șeful diplomației maghiare a declarat, vorbind prin translator, că Ucraina, în loc să rezolve doleanțele comunității maghiare, „merge în sens invers, adoptând în ultima vreme măsuri represive și mai dure”. Szijjártó nu a dat detalii despre acele presupuse măsuri noi.

Chestiunea drepturilor celor aproximativ 150.000 de maghiari din regiunea transcarpatică, în vestul Ucrainei, a fost invocată mereu de Budapesta ca motiv pentru blocarea parcursului european al Kievului, alături de altele, precum corupția larg-răspândită sau lipsa controlului asupra întregului teritoriu national.

Kievul susține că a făcut pași înainte în ce privește drepturile etnicilor maghiari, ca și în privința combaterii corupției, asemenea progrese fiind consemnate și în rapoartele Comisiei Europene privind stadiul pregătirii pentru aderare.

La Chișinău, Szijjártó a reiterat pe de altă parte poziția țării sale față de extinderea UE în general, anume că trebuie primite toate țările candidate, inclusiv Moldova, dar nu Ucraina.

Nu dăm sfaturi Moldovei

La conferința de presă de vineri, Szijjártó, a cărui țară este numită adesea „calul troian al Rusiei în UE”, a fost întrebat de Europa Liberă dacă este de acord cu ideea formulată tot la Chișinău, miercuri, de premierul polonez Donald Tusk, că Moldova va avea de ales la toamnă, la alegerile prezidențiale și la referendum, între UE și Rusia.

Szijjártó l-a criticat mai întâi aspru pe liberalul Tusk, părând să-l acuze de amestec în ultimele alegeri maghiare parlamentare. Apoi a spus că așa cum Mihai Popșoi nu îi dă lecții despre ce politică externă trebuie să facă Ungaria, nici Budapesta nu va da lecții Chișinăului cu cine să aibă sau nu relații bune.

Regimul națonalist-conservator de la Budapesta și Szijjártó însuși au fost criticați des de diplomațiile UE pentru contactele lor cu Rusia, ca și pentru blocarea inițiativelor de ajutorare militară a Ucrainei invadată de ruși.

• Te-ar putea interesa și: Miniștrii din UE au mers la Budapesta și i-au spus clar lui Orbán ce gândesc despre el

R. Moldova are traditional relații bune cu Ungaria, fapt confirmat de declarațiile călduroase ale celor doi miniștri de Externe, la Chișinău, dar și de vizitele bilaterale dese din ultimii ani.

Chiar dacă ministrul Popșoi a părut în acord deplin cu oaspetele său maghiar și nu a menționat pozițiile diferite privind Ucraina, el a făcut totuși vineri o declarație care poate fi interpretată ca un reproș voalat asupra blocajelor maghiare repetate la adresa Kievului.

„Suntem profund îngrijorați de crizele multiple cu efecte devastatoare în cadrul securității internaționale. În acest sens, pledăm pentru unirea eforturilor în menținerea și fortificarea ordinii internaționale, bazată pe principiile dreptului internațional, suveranității și integrității teritoriale a statelor”, a spus Popșoi.

Vizita lui Szijjártó în Moldova a fost anunțată abia în ajun, fără detalii despre agenda discuțiilor. Cuprinzând și o primire la președinta Maia Sandu, ea vine într-o perioadă când lideri din UE sosesc des la Chișinău, în semn de solidaritate cu parcursul european al Moldovei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Alături de conducerea grupului său de inițiativă, Maia Sandu a prezentat Comisiei Electorale Centrale (CEC) dosarul său de candidatură, însoțit de listele de subscripție.

Într-o postare pe rețele de socializare, președinta a mulțumit celor care și-a depus semnătura. „Sprijinul pe care l-am văzut în aceste zile mă convinge că suntem o mare familie de oameni care doresc să-și vadă țara prosperă și europeană”, a mai scris președinta.

Șefa statului a depus documentele pentru constituirea grupului său de inițiativă pe 22 august.

Ea spunea atunci că va cere cetățenilor încă un mandat de președintă pentru a aduce Moldova în „cea mai dezvoltată și pașnică uniune din istorie” – Uniunea Europeană. În acest sens, ea a îndemnat moldovenii să voteze „Da” la referendumul din aceeași zi cu prezidențiale pentru a „pietrui” integrarea Moldovei în UE.

• Vezi și: Maia Sandu, desemnată de PAS să candideze pentru un nou mandat de președintă

Pentru prezidențialele din această toamnă, CEC a înregistrat 12 grupuri de inițiativă. Dintre acestea, 10 mai urmează să colecteze semnături de susținere pentru următorii candidați: Ion Chicu; Octavian Țîcu; Tudor Ulianovschi; Renato Usatîi; Irina Vlah; Igor Munteanu; Victoria Furtună; Andrei Năstase; Alexandru Arseni.

La 2 septembrie, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo a devenit primul candidat înregistrat oficial de CEC în cursa pentru prezidențialele din 20 octombrie.

Pentru alegerile prezidențiale din acest an, candidați trebuie să adune între 15.000 și 25.000 de semnături de la cetățenii cu drept de vot, până cel târziu 20 septembrie.

Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional vor avea loc pe 20 octombrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dacă vor fi găsiți vinovați, fiecare dintre ei riscă o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare pentru fiecare cap de acuzare, a declarat Departamentul de Justiție al SUA la 5 septembrie.

În urma unui raid al FBI la locuința din statul Virginia a soților Simes la 16 august, Departamentul de Justiție susține acum că ei au încălcat sancțiunile americane prin furnizarea de servicii pentru Pervîi Kanal, post rusesc sancționat de Statele Unite în 2022.

Departamentul a declarat că Simes a fost prezentator și producător de programe pentru Pervîi Kanal, iar pentru serviciile sale a primit un milion de dolari, o mașină personală și un șofer, o alocație pentru un apartament în Moscova și o echipă de 10 angajați.

Simes, născut la Moscova în 1947, a emigrat în Statele Unite în 1973 și a devenit ulterior cetățean american. El a fost consilier informal al președintelui Richard Nixon și a călătorit în mod regulat cu acesta în Uniunea Sovietică și în alte țări din blocul estic.

• Te-ar putea interesa și: „Russia Today nu mai este doar o televiziune!” Washingtonul demontează mecanismul de propagandă externă al Kremlinului
  

Mai nou, Simes, în vârstă de 76 de ani, a aranjat în calitate de consilier al campaniei lui Trump din 2016 un important discurs de politică externă în care republicanul a prezentat o „viziune” pentru o cooperare mai mare cu Rusia.

Potrivit unui raport din 2019 al consilierului special american Robert Mueller, care a fost însărcinat să analizeze dacă campania lui Trump a colaborat cu Rusia, Simes i-a trimis, de asemenea, consilierului și ginerelui lui Trump, Jared Kushner, o scrisoare care detalia potențialele puncte de discuție pentru Trump cu privire la Rusia.

Departamentul de Justiție a anunțat, de asemenea, la 5 septembrie, o a doua punere sub acuzare, care o numește doar pe Anastasia Simes, susținând că aceasta a participat la o schemă separată în beneficiul oligarhului rus Aleksandr Udodov prin cumpărarea, vânzarea și expedierea de obiecte de artă din Statele Unite în Rusia. Departamentul a acuzat-o pe Anastasia Simes că a primit rambursări și un comision pentru servicii de la Udodov, care a fost sancționat în 2023 de către Statele Unite.

Departamentul de Justiție a declarat că cuplul rămâne în libertate și se crede că se află în Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În ultimele șase zile, inamicul nu a avansat niciun metru în direcția Pokrovsk. Cu alte cuvinte, strategia noastră funcționează”, a declarat comandantul ucrainean.

Incursiunea de la Kursk, a mai spus comandantul ucrainean, a „îmbunătățit semnificativ moralul nu numai al armatei, ci al întregii populații ucrainene”.

Oleksandr Sîrski a declarat că armata ucraineană a observat o reducere a atacurilor și a intensității luptelor în estul Ucrainei.

„Inamicul și-a concentrat cele mai antrenate unități în zona Pokrovsk. Dar le-am luat capacitatea de manevră și de a-și desfășura întăriri din alte sectoare”, a spus Sîrski.

Șeful armatei a spus despre sectorul Pokrovsk că „rămâne cel mai problematic pentru noi, în timp ce situația s-a stabilizat în alte zone. Așa că cred că strategia a fost aleasă corect și ne va aduce rezultatul dorit.”

Comandantul ucrainean a vorbit și despre obiectivele operațiunii din Kursk:

- să împiedice Rusia să folosească regiunea Kursk ca platformă pentru o nouă ofensivă;

- să devieze forțele ruse din alte părți ale frontului;

- să prevină bombardamentele rusești asupra graniței ucrainene;

- să ridice moralul forțelor armate ale Ucrainei și ucrainenilor.

Președintele Volodimir Zelenski, în discursul său video de seară, a declarat că trupele ucrainene își mențin pozițiile la Kursk „și cu fiecare zi a operațiunii dovedim lumii că Rusia poate pierde acest război”.

Comentariile comandantului ucrainean contrastează cu cele ale președintelui rus Vladimir Putin, care a declarat joi că incursiunea de la Kursk nu a reușit să încetinească înaintarea Moscovei în estul Ucrainei.

Război inteligent

Sîrski a recunoscut că Rusia are un avantaj de dotare, în special în aviație, rachete, tancuri, artilerie, muniție și personal. Prin urmare, a spus el, Ucraina trebuie să fie „mai inteligentă și mai eficientă” în război.

„Nu putem lupta în același mod ca ei, așa că trebuie să folosim, în primul rând, cea mai eficientă abordare, să ne folosim forțele și mijloacele cu utilizarea maximă a caracteristicilor terenului, a structurilor inginerești și, de asemenea, să folosim superioritatea tehnică", a spus el.

• Citește și: Zelenski va participa la reuniunea de la Ramstein și va cere rachete cu rază lungă de acțiune (Spiegel)
  

Șeful armatei ucrainene a mai recunoscut că recruții ucraineni ajung pe front mai repede decât ar trebui, după o lună de pregătire militară de bază, urmată de până la o lună întreagă de pregătire specializată.

„Desigur, toată lumea dorește ca nivelul de pregătire să fie cel mai bun, așa că pregătim personal militar profesionist înalt calificat. În același timp, dinamica de pe front ne cere să punem militarii recrutați în serviciu cât mai curând posibil”, a explicat el.

Oleksandr Sîrski a amintit, de asemenea, de întârzierea ajutorului militar din partea SUA de la începutul anului despre care a spus că a provocat eșecuri serioase pe câmpul de luptă și a dus la scăderea moralului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Atacurile din noaptea de joi spre vineri din orașul Tubas, din nordul Cisiordaniei, au ucis cinci persoane, inclusiv pe Mohammed Zubeidi, fiul unui militant palestinian proeminent.

Tatăl său, Zakaria Zubeidi, a fost un cunoscut comandant militant în timpul celei de-a doua revolte palestiniene de la începutul anilor 2000 și a luat parte și la o evadare rară din închisoare în 2021, înainte de a fi arestat și dus din nou la închisoare.

Armata israeliană a anunțat că atacurile aeriene din Tubas, Cisiordania, au vizat militanți care i-au amenințat pe soldați.

• Te-ar putea interesa și: Pauze de luptă în Gaza pentru vaccinarea copiilor împotriva poliomielitei. Noi atacuri în Cisiordania

Israelul a făcut în ultima vreme raiduri militare pe scară largă în Cisiordania, despre care spune că au ca scop dezmembrarea grupărilor militante și prevenirea atacurilor.

În Gaza, forțele israeliene au continuat operațiunile împotriva luptătorilor Hamas și ai Jihadului Islamic.

Oficialii din domeniul sănătății din Gaza au declarat că un atac aerian israelian a ucis cinci palestinieni la spitalul Al-Aqsa din Deir Al-Balah, în centrul Fâșiei Gaza.

Armata israeliană a declarat că atacul aerian a lovit un centru de comandă folosit de Hamas și Jihadul Islamic pentru a planifica și direcționa atacuri împotriva forțelor israeliene.

Războiul din Gaza a fost declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie asupra sudului Israelului, când luptătorii săi au ucis 1.200 de oameni și au capturat peste 250 de ostatici, potrivit numărătorilor israeliene.

De atunci, peste 40.800 de palestinieni au fost uciși în Gaza, potrivit Ministerului Sănătății din enclavă.

Gaza. A doua etapă a campaniei împotriva poliomielitei din Gaza

Mulțimi de palestinieni s-au adunat joi la centrele medicale din sudul Fâșiei Gaza pentru a-și vaccina copiii împotriva poliomielitei, la începutul celei de-a doua etape a campaniei în care până acum 187.000 de copii și tineri au fost vaccinați.

Agenția ONU pentru refugiați palestinieni, UNRWA, a declarat că campania a fost până acum de succes.

Joi, vaccinările au început în Rafah și Khan Younis din sudul Fâșiei Gaza, ambele zone profund afectate de război.

„Campania de vaccinare polio s-a mutat astăzi în zonele de sud din Gaza. Echipe UNRWA sunt în Khan Younis lucrând cu partenerii pentru a furniza vaccinul copiilor”, a transmis UNRWA într-un comunicat.

„În acest moment critic, pauzele (de luptă) din zonă trebuie respectate pentru a proteja familiile și lucrătorii umanitari”, a precizat UNRWA.

Oficialii din domeniul sănătății intenționează să vaccineze aproximativ 640.000 de copii din Gaza, după descoperirea unui caz în care un bebeluș de un an a fost parțial paralizat.

Acesta a fost primul caz cunoscut de poliomielită în ultimii 25 de ani în Gaza - unul dintre cele mai dens populate locuri din lume.

Sistemul de sănătate din Gaza s-a prăbușit din cauza războiului și multe spitale au fost scoase din funcțiune din cauza războiului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind la Forumul Economic Estic de la Vladivostok, Putin a declarat că forțele ruse îi resping treptat pe soldații ucraineni din Kursk, unde, la 6 august, Ucraina a lansat cel mai mare atac străin asupra Rusiei de la al Doilea Război Mondial - informează Reuters.

Ucraina și-a slăbit apărarea în alte părți și a permis Rusiei să-și accelereze înaintarea în zona estică a Donbasului, a spus liderul rus, reiterând că obiectivul principal al Moscovei a fost de a prelua controlul deplin asupra Donbasului.

„Scopul inamicului a fost să ne vadă nervoși și îngrijorați, transferând trupe dintr-un sector în altul și să ne oprească ofensiva în zone cheie, în primul rând în Donbas”, a declarat Putin. „A funcționat? Nu”.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski va participa la reuniunea de la Ramstein și va cere rachete cu rază lungă de acțiune (Spiegel)

Putin, care a trimis zeci de mii de militari în Ucraina în februarie 2022 în ceea ce el a numit o „operațiune militară specială”, a declarat că acum este „datoria sacră a forțelor armate” de a scoate forțele ucrainene din Kursk și de a apăra cetățenii ruși.

Comandantul armatei Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat că unul dintre obiectivele operațiunii de la Kursk a fost deturnarea forțelor ruse din alte zone, în principal din estul Ucrainei, în apropierea orașelor Pokrovsk și Kurahove, unde situația ucrainenilor a fost caracterizată de Kiev ca „dificilă”.

Incursiunea de la Kursk a fost o rușine pentru Putin și înalții comandanți militari - scrie Reuters - dar oficialii ruși o descriu acum ca fiind una dintre cele mai mari greșeli tactice ale Kievului din timpul războiului, afirmând că a implicat mii de soldați pentru un câștig real redus.

„Prin transferarea unor unități destul de mari și bine antrenate în aceste zone de frontieră cu noi, inamicul și-a slăbit pozițiile în zone-cheie, iar trupele noastre au accelerat operațiunile ofensive”, a declarat Putin.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Kievul nu intenționează să păstreze teritoriul din Kursk și că operațiunea, despre care spune că face parte dintr-un plan mai amplu care nu a fost dezvăluit pe deplin, i-a făcut pe ruși să simtă pe pielea lor războiul.

Zelenski a sugerat săptămâna aceasta că alt mare câștig a fost luarea a 600 de prizonieri ruși de război, care pot fi schimbați. El a părut să sugereze că asemenea acțiuni pot întări poziția Kievului la eventuale negocieri - pe care el nu le vede deocamdată posibile.

• Vezi și: Rușii au bombardat Lvovul. Morți, răniți, clădiri istorice distruse

Pe de altă parte, Putin a declarat joi că forțele rusești cuceresc bucăți de teritoriu în estul Ucrainei mai rapid ca niciodată - ba chiar și că ratele de recrutare sunt în creștere în Rusia.

„Nu are loc nici o acțiune de limitare a ofensivei noastre”, a spus Putin. El a mai declarat că asaltul Rusiei asupra orașului Pokrovsk, din estul Ucrainei, a fost un succes.

Forțele ruse, care controlează 18% din Ucraina, avansează în estul Ucrainei după ce contraofensiva Kievului din 2023 nu a reușit să creeze o breșă majoră, notează și Reuters.

Deși Kremlinul afirmă că în prezent nu există condiții pentru discuții de pace cu Ucraina, Putin a numit la Vladivostok China, India și Brazilia drept potențiali mediatori și și-a reiterat opinia că un acord mai vechi, încheiat în primele săptămâni ale războiului în cadrul discuțiilor de la Istanbul, care nu a fost niciodată pus în aplicare, ar putea servi drept bază pentru discuții. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru a instrui profesorii să utilizeze Sistemul Informațional Catalogul Electronic, Ministerul Educației va organiza, în perioada 6-13 septembrie, 14 seminare în format online.

Instruirile vor fi desfășurate de către Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație. În cadrul acestor instruiri urmează să fie formați peste 500 de administratori de rețea și 10.000 de cadre didactice. Inițiativa face parte din planul de digitalizare a educației.

„Platforma permite o comunicare mai eficientă între profesori, elevi și părinți, facilitând schimbul de informații. Cadrele didactice și manageriale pot gestiona mai ușor evidența și reușita școlară a elevilor, reducând volumul de muncă și erorile în gestionarea datelor pe suport de hârtie”, susține ministrul Educației, Dan Perciun.

• Te-ar putea interesa și: Cataloagele de hârtie devin istorie la UTM

Ministerul Educației și Cercetării încurajează toate instituțiile să implementeze catalogul electronic. Sistemul include date despre evidența zilnică a reușitei și frecvenței elevilor (evaluări/note, comentarii, absențe), dar și despre temele predate la ore, temele de acasă, link-uri de conectare pentru lecțiile la distanță etc.

În anul de studii 2024/2025, în R. Moldova activează 1.201 școli.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te