Linkuri accesibilitate

Studiu: Persoanele LGBT, cel mai marginalizat grup minoritar | Crește distanța socială față de etnicii ruși


„Distanța socială”, indice care definește nivelul de acceptare a grupurilor minoritare, în ultimii doi ani a scăzut față de cei care nu vorbesc limba de stat, de la 0,9% la 0,8%, în timp ce în privința etnicilor ruși a crescut, de la 0,3% la 0,8%
„Distanța socială”, indice care definește nivelul de acceptare a grupurilor minoritare, în ultimii doi ani a scăzut față de cei care nu vorbesc limba de stat, de la 0,9% la 0,8%, în timp ce în privința etnicilor ruși a crescut, de la 0,3% la 0,8%

O bună parte din cetățenii R. Moldova „dau dovadă de un nivel scăzut de acceptare și toleranță” în privința grupurilor minoritate, se arată în studiul „Prejudecăți și marginalizare în Moldova anului 2022”, publicat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Puțini cetățeni ar accepta să aibă în calitate de vecini, prieteni sau membri de familie persoane LGBT, purtători de HIV, foști deținuți, musulmani, persoanele de culoare, de etnie romă sau cu dizabilități intelectuale. „Distanța socială” este în creștere față de măsurările similare din anul 2018. Cu alte cuvinte, nivelul de acceptare a persoanelor din grupurile minoritare în general a scăzut în ultimii ani.

De exemplu, studiul arată că 79% din populația R. Moldova nu ar accepta să aibă un vecin homosexual, iar 60% nu ar accepta o persoană LGBT în calitate de coleg de muncă.

Persoanele din grupurile minoritare etnice, cum ar fi romii, ar putea întâlni o atitudine mai puțin prietenoasă printre vecini sau la locul de muncă, având în vedere că 30% din populație nu ar accepta o persoană de etnie romă în proximitatea lor.

Cercetarea mai arată că persoanele care nu vorbesc limba română sau persoanele de etnie rusă, la fel, se regăsesc printre grupurile pe care o parte din populație nu ar dori să-i aibă ca vecini sau colegi. 7,8% dintre cetățeni nu ar dori să trăiască alături de o persoană care nu știe limba română, iar 8,1% din populație nu ar accepta să muncească alături de un etnic rus.

Comparativ cu ediția aceluiași studiu din 2020, timp de 2 ani, numărul cetățenilor care n-ar accepta să fie vecin cu o persoană de etnie rusă a crescut de trei ori, de la 3,4% până la 9,4%. Și asta în timp ce în ultimi 2 ani numărul celor care n-ar accepta să aibă ca vecin o persoană care nu vorbește limba română a scăzut de la 10,5% la 7,8%.

„Distanța socială”, indice care definește nivelul de acceptare a grupurilor minoritare, la fel, a scăzut față de cei care nu vorbesc limba română, de la 0,9% la 0,8%, pe când în privința etnicilor ruși a crescut, de la 0,3% la 0,8%.

Ponderea persoanelor care nu ar accepta persoane din anumite grupuri drept vecini și colegi de muncă - %. Sursa: Sondaj național reprezentativ, CPD, 2022
Ponderea persoanelor care nu ar accepta persoane din anumite grupuri drept vecini și colegi de muncă - %. Sursa: Sondaj național reprezentativ, CPD, 2022

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.033 de persoane cu vârsta de 18 ani și mai mult, în perioada 16-23 noiembrie 2022. Eroarea este de 3%.

XS
SM
MD
LG