Linkuri accesibilitate

SUA – China: înfruntarea ideologică și o „Mission Impossible”


Dacă e un lucru asupra căruia Donald Trump și întregul partid republican, dar și democrații, inclusiv președinta Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi, se înțeleg, acela este amenințarea chineză.

Anul acesta, congresul SUA a adoptat legi care sprijină Hong Kong și Taiwan și care instaurează sancțiuni împotriva unor oficiali chinezi. Spre deosebire de situația din trecut, China nu mai are astăzi prieteni pe culoarele Congresului.

China nu mai are astăzi prieteni pe culoarele Congresului...

Cum o rezumă o analiză în Foreign Affairs, clasa politică americană e de acord că autoritarul Xi Jinping cumulează acum mai multă putere decât orice lider chinez de la Mao încoace. În asta, atât Donald Trump cât și Joe Biden sunt cu totul de acord. Ambii au vorbit despre situația gravă a drepturilor omului în China, în special despre persecuția pe scară largă împotriva uigurilor în Xinjiang.

În același timp, SUA se află cu China într-o serioasă competiție, atât economică pe cât și militară. China pare a dori să-și instaureze hegemonia asupra Asiei, deși, spre deosebire de Japonia în prima parte a sec. XX, o face economic și comercial, mai degrabă decât prin forță.

Nu e ceva neapărat ideologic acolo, cum o constată analiza din Foreign Affairs. În trecut, imperiile coloniale ale Marii Britanii și Franței au fost bazate mai ales pe comerț. Pentru SUA însă, o hegemonie comercială chineză în Asia este ceva inacceptabil, întrucât ar duce la restrângerea piețelor. Din fericire pentru SUA, principalele state din Asia: Japonia, India și Vietnamul, sunt de asemenea unanime în a nu dori o hegemonie comercială chineză, pe care o respinge, de asemenea, și Uniunea Europeană.

Pentru SUA însă, o hegemonie comercială chineză în Asia este ceva inacceptabil...

Pentru ca o coaliție cu asemenea state care de asemenea resping spectrul hegemoniei chineze să poată fi realizată, estimează Foreign Affairs, ar trebui ca Washingtonul să nu prezinte confruntarea ca fiind ideologică. În trecut, o asemenea atitudine a fost contraproductivă, ca atunci când în 1954 secretarul de stat SUA John Foster Dulles a refuzat să-i strângă mâna premierului chinez Ciu Enlai.

Apoi, nu trebuie pierdut din vedere faptul că multe dintre țările care se tem de China și sunt gata să se alieze în asta cu Occidentul sunt, la rândul lor, departe de a fi democrații, ba chiar, precum în cazul Vietnamului, pot fi la fel de autoritare.

Robert D. Kaplan
Robert D. Kaplan

Cât despre un conflict militar, politologul Robert Kaplan scrisese încă de anul trecut că armata americană, care s-a bucurat de o dominație necontestată vreme de decenii, nu reușește acum să primească resursele și atenția necesare din partea administrației pentru a putea depăși China și Rusia într-o cursă pentru puterea militară care amintește de Războiul Rece. Posibilitatea unui conflict cu SUA va depinde de cât de mult vor dori chinezii să ocupe Taiwanul. Un război poate, de altfel, să înceapă și dintr-un accident, dintr-o ciocnire întâmplătoare.

În sfârșit, o lecție importantă rămâne aceea că, așa cum s-a văzut în cazul prăbușirii URSS-ului și al ascensiunii Rusiei, schimbarea regimului politic nu duce la rezolvarea tensiunilor strategice fundamentale. Rusia de azi e mai ostilă Occidentului decât era URSS-ul în anii 1980 ai lui Gorbaciov, sau chiar Rusia în anii 1990 odată cu Elțîn.

Cum a cumpărat China Hollywoodul

Întreaga atitudine deferentă a gigantului comercial de entertainment care este Disney, acum odată cu lansarea noului film Mulan, turnat în parte în Xinjiang, cu sprijinul autorităților chineze și în plină persecuție a uigurilor, a arătat că influența financiară chineză poate duce la autocenzură și manipulare chiar în miezul cinematografiei occidentale.

Deja, de mai multă vreme, companiile chinezești au început să investească masiv în Europa, inclusiv în industria nucleară britanică, unde încearcă să obțină chiar acțiuni majoritare în anumite proiecte. La fel investește China în structurile energiei din Franța sau în industria constructoare de automobile (mai multe detalii aici).

Filmul Mulan - o mostră de propagandă în favoarea Chinei comuniste...

Injectând însă bani în gigantice producții hollywoodiene, sau în Disney, precum cu filmul Mulan, pe care criticii îl văd ca pe o mostră de propagandă în favoarea Chinei comuniste, finanțatorii chinezi reușesc o investiție mai mare decât atunci când cumpără hălci din Volvo sau Peugeot-Citroën.

Investind în Hollywood, chinezii ajung să controleze ce vedem la cinema, cum se scriu scenariile, cine sunt bunii și răii din ficțiunea de pe ecran și care sunt criteriile de moralitate. Am mai scris, de altfel, despre cum un film precum de pildă „Mission: Impossible — Rogue Nation”, cu Tom Cruise (2015), deși poartă eticheta Paramount, este în realitate un film chinezesc, produs cu bani din China: producătorii sunt Alibaba al miliardarului Jack Ma și China Movie Channel, iar filmul a fost proiectat în săli în China, cea mai mare piață de cinema din lume (mai multe detalii aici).

China în Europa de Est și „răii” lui Tom Cruise

În ultimii opt ani, China a reușit să-și croiască o vastă rețea de influențe și relații în Europa de Est, unde înainte era absentă aproape cu totul. În ultimii ani, însă, au apărut turiști chinezi în regiune și a crescut numărul de institute Confucius. Cu toate astea, nicio țară din Balcani, incluzând și România, nu are încă o legătură aeriană directă cu Pekinul, cu excepția Greciei.

Actorul Tom Cruise
Actorul Tom Cruise

Două țări: Ungaria și Serbia, au sprijinit chiar politic, în câteva rânduri, China. Pekinul face o distincție netă între țări balcanice din UE, cum sunt România și Bulgaria, pe de o parte, și țări precum Croația și Slovenia, care sunt văzute mai degrabă Mitteleuropa, țări aparținând culturii Europei centrale. Toate țările din Balcani au un deficit comercial cu China, cazul principal fiind România, cu 4,4 miliarde dolari deficit. Totuși, doar în trei țări balcanice China se situează printre primii parteneri comerciali, alături de UE. Este vorba de: Albania, Muntenegru și Serbia.

România exportă, în schimb, spre China aparatură medicală, piese și componente de mașini și anumite produse agricole. China investește însă în România nu doar direct, ci și prin companii cumpărate de firme chinezești, precum Pirelli.

Tom Cruise joacă astfel acolo într-un film chinezesc, plătit de firma chineză Alibaba și produs de Hollywood...

Dar, printr-o scurtătură ironică, influența chineză s-ar putea exercita deturnat, prin intermediul Hollywoodului, dacă se vor produce în continuare filme finanțate de China, precum Mulan de Disney sau acel Mission Impossible, pe care l-am pomenit. În acest film, o extrem de primejdioasă organizație criminală și teroristă internațională (The Syndicate), care masacrează fără să clipească, torturează și e gata să precipite sfârșitul lumii așa cum o cunoaștem, nu e compusă nici din islamiști, nici din ruși sau chinezi. Organizația malefică the Syndicate este acolo creată de serviciile secrete britanice MI6, care o țin ascunsă de CIA. Cei mai mari criminali, fața răului etern, sunt un fost agent britanic și șeful MI6, iar asasinii lor provin din serviciile secrete britanice, germane, scandinave, sau din Mossad.

Tom Cruise joacă astfel acolo într-un film chinezesc, plătit de firma chineză Alibaba și produs de Hollywood. Atunci când filmul e proiectat în Europa, influența chineză se arată astfel chiar mai eficace decât investiția directă în industrie. Este echivalentul unor investiții în servicii – servicii pentru minți.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG