Lidera de facto a țării, laureata Premiului Nobel pentru pace Aung San Suu Kyi, se află în arest la domiciliu. Biden le-a cerut liderilor militari să cedeze puterea și să elibereze persoanele reținute în contextul puciului.
„Vom identifica un prim set de ținte pentru sancțiuni săptămâna aceasta și vom impune măsuri drastice de control al exporturilor” - a spus șeful executivului american, adăugând că vor fi înghețate proprietăți și acțiuni de care beneficiază guvernul acelei țări, menținând însă sprijinul pentru îngrijirea sănătății, societatea civilă și alte aspecte menite să ajute populația.
Imediat după lovitura de stat, Biden a condamnat-o în termeni neechivoci arătând că este un atac împotriva tranziției democratice și domniei legii. Partidul lui Aung San Suu Kyi a câștigat scrutinul din noiembrie cu peste 80% din voturi, periclitind astfel planurile șefului armatei să devină – după ce se retrage din forțele active – președintele țării. Văzându-și periclitat impactul politic, armata a susținut – fără dovezi – că alegerile ar fi fost furate și a recurs la lovitura de stat.
Mulți cetățeni din Myanmar au demonstrat și demonstrează pe străzile marilor orașe împotriva preluării puterii de către militari. În replică, armata a interzis adunările publice și întrunirile cu peste cinci persoane și a impus restricții de circulație la Yangon și Mandelay, cele mai mari zone urbane. Armata a interzis cetățenilor să folosească Facebook, Twitter și Instagram, care au și fost temporar blocate.
Myanmar a avut, timp de decenii, un regim militar și sancțiuni americane, până în 2012 când Statele Unite au recompensat democratizarea țării cu ajutor economic și social. Preluarea puterii de către armată survine însă într-o țară mult schimbată în ultimii ani, este puțin probabil că încercările armatei de a o readuce la izolare și supunere să fie tolerate, pe termen lung, de populație.
