Linkuri accesibilitate

Sub flamura unirii cu România: electoratul unionist și liderii lor


27 martie 2016. Marșul unirii la Chișinău

Cel puțin cinci partide din totalul de 53 înregistrate în R. Moldova optează pentru unirea Republicii Moldova cu România. Odată cu declanșarea oficială a scrutinului parlamentar anticipat discuțiile din jurul alcătuirii unei liste comune de candidați a celor care își declară drept scop unirea i-au readus în prim-plan pe mai mulți foști liberali. Este vorba fie de cei care au acceptat invitația, fie de cei care au respins-o. Cine sunt promotorii unirii de azi? Câtă experiență au și, mai ales, pe ce tip de electorat mizează?

Ideea asocierii formațiunilor care se pronunță pentru alipirea R. Moldova la România, sau a reunirii cu țara de care a fost desprinsă forțat, cum insistă să nuanțeze unii politicieni, este ca năluca ce bântuie de câteva decenii scena politică, dacă e să recurgem la terminologia clasicului politolog. Majoritatea acestor formațiuni sunt mici, iar cele mai bune scoruri pe acest segment au fost înregistrate în 2005 de Partidul Popular-Creștin Democrat în anii de glorie a lui Iurie Roșca - 9% și după revolta tinerilor din aprilie 2009 de Partidul Liberal – aproape 15%. În limitele acestor cote, potrivit unor experți, ar varia ponderea votanților cu asemenea simpatii, în ciuda unor sondaje mai recente care operează cu date mult mai optimiste.

Activizarea membrilor Alianței pentru Unirea Românilor de la București și în stânga Prutului au readus în dezbatere temerile că idealul unirii ar putea fi folosit doar în calitate de trambulină pentru accederea în parlament, după cum ar fi procedat altă dată Iurie Roșca, dar și Mihai Ghimpu, consideră unii analiști. De asemenea, flamura unionistă ar urma prin ricoșeu să inflameze cealaltă tabără a stataliștilor, mai exact a principalilor pretendenți, de exemplu, duetul Igor Dodon-Vladimir Voronin, aducându-i un eventual profit electoral.

Ce înseamnă echipa AUR de la Chișinău?

Formațiunea care își zice AUR este o aripă răzvrătită a liberalilor lui Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă care s-a numit între 2013 și 2019 Partidul Liberal Reformator, conduși de Ion Hadârcă, ajuns senator la București. Din vechea conducere au rămas numai jurnalistul Valeriu Saharneanu și directorul Editurii „Prut Internațional”, Oleg Bodrug, ambii foști deputați. În august 2019 această formațiunea și-a schimbat denumirea în Partidul Popular Românesc, iar conducerea a fost preluată de fostul consilier prezidențial Vlad Țurcanu, purtătorul de cuvânt al ex-președintelui Nicolae Timofti. În martie anul curent partidul a devenit Alianța pentru Unirea Românilor, sau ar fi fost chiar „cumpărat”, cum sugerează Anatol Șalaru, un alt fost liberal, în prezent secretar general al Partidului Unității Naționale, unul dintre politicienii cei mai experimentați care-și zic unioniști. Acuzația este însă respinsă de cei de la AUR.

Anatol Șalaru despre AUR și electoratul unionist
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:41 0:00
Link direct

Tinerii unioniști din echipa lui George Simion, unul dintre co-fondatorii AUR, apar în acest partid la congresul din 2019. Este vorba în special de Ion Leașcenco, președinte al „Blocului Unității Naționale”, suspectat ca și alți colegi că se activizau „ca la comandă” în timpul guvernării democrate coordonate de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Această idee este susținută și de Vasile Șoimaru, candidat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, fără a fi membru de partid, un alt politician care își declară convingeri de unionist și care are la fel experiența anilor 1990. Șoimaru este de părere că unirea se construiește pas cu pas, și nu e țipată la mitinguri.

Vasile Șoimaru: Ar fi mai mulți unioniști dacă liderii lor nu ar fi atât de lacomi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:27 0:00
Link direct

Unirea, asul salvator pentru liberali

Retorica unionistă mai nuanțată în ultimii ani a liberalilor este văzută de unii comentatori politici, precum și oponenți politici ca o încercare de a păstra din puținul electorat dezamăgit de prestația lui Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă. Mai exact reproșurile la adresa lor e că fiind la putere nu s-au descurcat în funcțiile deținute, nu au curățit puterea și clasa politică de corupție, au evitat subiectul unirii atunci, iar acum se agață de această brumă de încredere a cetățenilor, punându-și pe siglă harta României Mari.

Aderarea la un bloc electoral, un soi de tren ce ar trebui să-i ducă spre o destinație asigurată...

Bunăoară, ex-liberalul Anatol Șalaru, fruntaș în Partidul Unității Naționale, spune că unii politicieni cu trecut pătat preferă să adere la un asemenea bloc electoral, un soi de tren ce ar trebui să-i ducă spre o destinație asigurată.

Și Vasile Șoimaru le reproșează liberalilor că atunci când au fost la putere nu au făcut nimic pentru a apropia cele două maluri ale Prutului, ci doar mai mult au vorbit.

Dorin Chirtoacă a calificat criticile la adresa liberalilor și AUR drept nefondate.

De ce sunt contestați cei de la AUR?

Alianța pentru Unirea Românilor atât până a deveni partid parlamentar în România, cât și după înregistrarea scorului surprinzător la alegerile din toamna anului, de 10%, are reputația unei formațiuni anti-sistem, populiste, xenofobe, conservatoare, chiar extremiste, anti-UE și anti-NATO.

Partidul a devenit popular pe fundalul pandemiei și a campaniei lor virulente împotriva restricțiilor și a vaccinării, bucurându-se de sprijin de înalți ierarhi bisericești, după cum avea să recunoască liderul formațiunii George Simion, într-un interviu cu Europa Liberă.

Simion a explicat în mai multe rânduri că succesul AUR a fost o focusare foarte bine țintită pe votanții dezamăgiții, în special românii de peste hotare. În analizele post-electorale s-a încercat să se vadă dacă există o legătură dintre cetățenii români originari din R. Moldova și votul masiv pro-AUR în diaspora. Nu s-a găsit o explicație pentru acest aspect decât că formațiunea i-a prins în mreje pe unii dintre votanți naivi care cred în idealul unirii.

Pornind de la acest scor, liderul liberalilor, Dorin Chirtoacă, care a acceptat să facă parte din lista AUR, s-a și văzut intrat în noua casetă.

Dincolo de flamura patriotismului, AUR ar promova alte mesaje: străinii sunt răi, UE nu e așa de bună, românii nu ar trebui să stea în genunchi în fața UE și NATO, este constatarea jurnalistei Codruța Simina, care a urmărit cum se promovează AUR pe rețele sociale.

Jurnalista Codruța Simina despre narațiunile din postările AUR
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:22 0:00
Link direct

Comunicarea celor de la AUR este realizată inclusiv de jurnaliști din stânga Prutului, mai arată Codruța Simina. Printre instituțiile de presă cele mai cunoscute care le promovează mesajele sunt portalurile 10TV.md și timpul.md, ambele finanțate anterior de Guvernul României.

10TV a fost un proiect comun al unuia dintre fii regretatului ziarist Constantin Tănase, Silviu Tănase, cu lideri ai organizațiilor unioniste. În 2018 o parte din redacție l-au acuzat pe Silviu Tănase de cenzura de natură să favorizeze guvernarea democrată a lui Vladimir Plahotniuc. La 10TV s-au promovat masiv ex-deputatul PMP Constantin Codreanu, azi membru AUR; George Simion, Vlad Bilețchi ș.a.

Cine sunt votanții unioniști?

Liderul filialei locale AUR în Republica Moldova, Vlad Bilețchi, se declară convins că toți cetățenii moldoveni sunt unioniști, doar că unii sunt manipulați. El operează cu date din unele sondaje ce ar demonstra că 43-50% din respondenți ar fi simpatizanți ai acestui crez. Bilețchi crede că acum există șansa noii generații de unioniști care să „ridice nivelul clasei politice de la Chișinău”.

În altă ordine de idei, președintele partidului AUR de la Chișinău spune că formațiunea este una pro-europeană, „doar că nu acceptăm tot ce ni se propune; totul trebui să fie negociat în primul rând în interesul națiunii române, și mai apoi în interesul altor națiuni”.

Vlad Bilețchi: Unioniști vor să „ridice nivelul clasei politice de la Chișinău”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:25 0:00
Link direct

De cealaltă parte, Anatol Șalaru și Vasile Șoimaru spun că segmentul de electorat cu simpatii pro-unire nu ar fi foarte mare, cel mult un sfert din votanți. „Sunt oameni sinceri, care cred că în acest ideal. Ar fi mai mulți dacă liderii ar fi mai corecți, nu atât de lacomi”, adaugă Vasile Șoimaru. În același timp, nu trebuie ignorat faptul că și în R. Moldova sunt până la 10-15% de votanți care aleg extremele, este de părere Șalaru.

Mai mulți lideri AUR din România s-au declarat optimiști privind scorul pe care îl vor înregistra la alegerile parlamentare din R. Moldova, dând de înțeles că miza ar fi electoratul din diaspora, cel care a acordat la scrutinul prezidențial încredere Maiei Sandu și fostului ei partid, PAS. Pornind de la această idee, unii analiști suspectează că ar urma să fie pusă în aplicare o stratagemă deliberată care să ridice mingea la fileu liderilor pro-ruși, dornici de revanșă.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG