Linkuri accesibilitate

Summit european de vară: Balcanii, Moldova și extinderea întreruptă a UE


Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba (stânga), ministrul moldovean de externe, Aureliu Ciocoi, ministrul georgian de externe, Davit Zalkaliani, și șeful diplomației europene, Josep Borrell
Summit european de vară: Balcanii, Moldova și extinderea întreruptă a UE
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:31 0:00
Link direct

Summitul european de joi și vineri, 24-25 iunie, în care Portugalia va preda președinția rotativă de șase luni a UE Sloveniei, va avea, printre multe alte teme, relațiile cu Rusia, dar și cu țările estice, precum și cu cele din Balcani candidate la aderarea la UE.

Orizontul european rămâne blocat pentru țările din Balcanii de vest

Pe meniul discuțiilor, vor figura în primul rând Rusia și Turcia, ca si situația refugiaților în Europa, dar fiind vorba de președinția slovenă, un alt subiect se invită singur: e pentru prima dată că procesul extinderii UE în Balcani este blocat... de o țară din Balcani: Bulgaria.

Bulgaria, prima țară care a recunoscut independența Macedoniei, in 1991, refuză în același timp să accepte existența limbii macedonene și a națiunii macedonene, așa încât a blocat candidatura acesteia la UE și, implicit, candidatura Albaniei, care vine „la pachet” cu Macedonia.

Cu totul, patru țări din Balcani au în acest moment statutul oficial de candidat la aderarea la UE: Albania, Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord. Kosovo nu poate fi acceptat câtă vreme cinci țări din UE – printre care și România – nu îi recunosc independența. Bosnia – la rândul ei nu, din pricina instabilității ei cronice.

Dintre cei patru candidați oficiali, doar Serbia și Muntenegru și-au început negocierile, în urmă cu mai mulți ani. Celelalte două mai așteaptă, Macedonia în primul rând din pricina opoziției Bulgariei. (Asta după ce Macedonia a fost blocată sistematic, vreme de două decenii, de Grecia, care îi contesta numele, până s-a ajuns la compromisul cu particula suplimentară „de nord”.)

In ciuda Brexitului și a pierderii unui membru important (UE are acum 27 de membri, față de 30 pentru NATO), perspectiva primirii unor țări să race din Balcani nu încântă pe multă lume, în special printre țările vechi, occidentale, plătitoare net la bugetul comun și care s-au săturat de nazurile esticilor și de derivelor lor „iliberale” (ca în Ungaria și Polonia).

Experții avertizează însă că în joc se află credibilitatea Uniunii, precum și riscul că lăsate pe dinafară, acele țări din Balcani ar putea să se întoarcă spre Rusia sau China, care le curtează intens.

În absența unei perspective clare a aderării, UE pregătește pentru aceste țări din Balcani fonduri suplimentare, așa cum o face și cu țările din „Parteneriatul Estic”.

Ucraina, Moldova și Georgia pentru prima dată împreună la Bruxelles

Cele trei țări ale Parteneriatului Estic asociate cu Uniunea Europeană, Moldova, Ucraina și Georgia, au participat de altfel astăzi pentru prima dată împreună la o reuniune comună, la Bruxelles, la sediul Comisiei Europene, împreună cu șeful diplomației UE Josep Borrell.

A fost prima oară că cele trei țări s-au reunit împreună la Bruxelles în calitate de asociați. Ministrul de externe al Georgiei, David Zalkaliani, cel al Moldovei, Aureliu Ciocoi și cel al Ucrainei Dmitro Kuleba au primit din partea lui Borrell asigurarea că regiunea lor este „o prioritate pentru UE” și că „Uniunea ar trebui să fie mândră că partenerii estici doresc să i se alăture”.

Șeful diplomației UE a lăudat cooperarea între cele trei țări asociate, care în cadrul acordurilor lor cu Uniunea se bucură, printre altele, de condiții și tarife comerciale privilegiate, dar care se arată gata să coopereze și în alte domenii, cum ar fi cel informatic.

Cum a amintit-o ministrul georgian de externe Zalkaliani, problema cea mare pentru țările asociate continuă să fie Rusia, care ocupă sau a anexat regiuni din toate cele trei țări.

La rândul său, ministrul de externe și al afacerilor europene Aureliu Ciocoi a vorbit despre cooperarea sectorială cu UE, dar și între cele trei țări, și care contează enorm în contextul politic.

El a invocat cu speranță “momentul în care Moldova va putea deveni un membru al Uniunii Europene”: „Genul acesta de format genul acesta de format ar putea fi foarte util in viitor și ne va aduce mai aproape, așa încât nu doar să fim mai aproape de Europa, dar într-o zi Moldova să devină un membru plin al Uniunii Europene”.

Cât despre ministrul ucrainean Dmitro Kuleba, el și-a exprimat dezaprobarea față de propunerea UE de a se relua reuniunile la vârf cu președintele rus Vladimir Putin. Cei 27 de lideri din UE vor discuta astăzi la Bruxelles, printre multe alte teme, și propunerea de a se organiza un summit cu Putin pentru a pune capăt „spiralei negative” în care au întrat relațiile UE cu Rusia.

Kuleba a spus că Ucraina găsește asta este o inițiativă total nepotrivită.: ”În opinia noastră, suspendarea dialogului politic la înalt nivel face parte din pachetul de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Asemenea inițiative de a relua întâlnirile la înalt nivel fără a vedea vreun semn de îmbunătățire din partea Rusiei pot devia primejdios de la strategia europeană a sancțiunilor și vor șubrezi efectul acestora, demotivând Rusia de la aplicarea Acordurilor de la Minsk [privind pacea în Ucraina]."

Dispariția Bosniei și frontiere noi în Balcani: de ce se teme UE de imprevizibila Slovenie

Discreta Portugalie predă acum președinția rotativă, de șase luni, a Uniunii Europene, Sloveniei, iar UE se teme deja de efectele acestei președinții, care va începe pe 1 iulie, asupra situației în continuare instabile din Balcani.

Îngrijorează în special atitudinea ambiguă a conducerii slovene față de frontierele din Balcani și de existența însăși a Bosniei.

Slovenia are privilegiul rar de a prelua președinția UE la puțină vreme după precedenta, în 2008, când, iarăși lucru rar, ba chiar fără precedent, același Janez Janša de astăzi era premier.

Un „non-paper” care anunță dizolvarea Bosniei

Îngrijorarea a pornit de la transcrierea scăpată în presă a unei discuții, în primăvară, între președintele sloven Borut Pahor și președinția tripartită a Bosniei, în care cel dintâi vorbea despre o posibilă „dizolvare” a Bosniei.

Pahor i-a întrebat pe cei trei dacă o "scindare pașnică" a Bosniei ar fi posibilă. Compusă din trei națiuni (care vorbesc practic aceeași limbă), Bosnia este împărțită administrativ în două entități: Republika Srpska și o federație croato-musulmană. E vorba de un mecanism administrativ complicat și labirintic, rezultatul negocierilor de la Dayton, în SUA, care în 1995 au pus capăt războiului.

Șeful etern din Republika Srpska, Milorad Dodik, este cel care își dorește cel mai mult dizolvarea federației, în speranța unirii ulterioare a entității sale administrative cu Serbia lui Aleksandar Vučić.

Apoi a venit șocul publicării, pe un site obscur din Bosnia (dar preluat imediat pe un site foarte citit în Slovenia), a unui articol care afirmă că premierul sloven Janez Janša i-ar fi trimis deja președintelui Consiliului European, Charles Michel, un document neoficial (numit în text „non-paper”) în care propune ca UE să se pregătească de mari schimbări ale frontierelor în Balcani.

Precedentul Serbia-Kosovo

O mare alarmă se stârnise deja în UE în 2018, când liderii din Serbia și Kosovo, Aleksandar Vučić și Hashim Thaçi, ajunseseră la o înțelegere teoretică în legătură cu un posibil schimb de teritorii. Planul a fost înghețat de atunci (iar Thaçi este acum la Haga, inculpat pentru crime de război), dar îngrijorarea a fost maximă, deoarece un asemenea plan ar putea duce direct la destabilizarea totală a Balcanilor.

Apoi, asta ar crea un precedent nedorit și în Ucraina, unde Rusia ocupă Crimeea și sprijină militar separatiștii din Donbas. (Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)

Alianța Slovenia-Serbia-Ungaria

Oficialii UE nu doresc să comenteze în niciun fel, mai ales că propunerile respective n-au fost niciodată prezentate public (se vorbește așadar de un „non-paper”), însă în culise se vorbește cu iritare despre o alianță nedeclarată între Janša al Sloveniei, Aleksandar Vučić al Serbiei și Viktor Orbán al Ungariei

Nu întâmplător, aceștia sunt și cei trei lideri europeni care își doreau cel mai mult victoria lui Donald Trump în SUA, iar slovenul Janša a fost sursa multor ironii și pentru aceea că l-a felicitat de îndată pe Trump pentru „victorie”, în decembrie, a doua zi după alegeri, fără a aștepta măcar rezultatul oficial, care a fost victoria lui Biden (dar Slovenia e țara Melaniei Trump). Asta, spun unii diplomați europeni în culise, și pentru că Trump era la rândul lui favorabil unei modificări a frontierelor în Balcani, care ar duce la dispariția de facto a Bosniei. (Recent, însă, administrația Biden a făcut cunoscut că respinge categoric ideea slovenă a modificării frontierelor în Balcani.)

Rezumatul scenariului

Așa încât, pentru a rezuma: nimeni în Bruxelles, niciun singur diplomat nu recunoaște că ar fi văzut acel “non-paper” al lui Janša, în care totuși premierul sloven nu pare a spune altceva decât ce tot repetă de câteva luni.

Sursa planului pare a fi sârbul Vučić. El se întâlnește în mod regulat într-un trio cu Janša și Orbán al Ungariei (cei trei care jubilau public la perspectiva victoriei lui Trump).

Oricum, scrisă sau nu, ideea modificării frontierelor în Balcani circulă de ceva vreme în cercuri înalte în Europa. Fără a o recunoaște (încă) public, mulți politicieni sunt de părere că “a venit timpul să recunoaștem că actuala situație nu funcționează”.

De ce însă acum? Pentru că e posibil ca multă lume să se pregătească deja pentru era post-Merkel.

Președintele Serbiei Aleksandar Vučić
Președintele Serbiei Aleksandar Vučić

Rezultatul: Slovenia este pe cale de a pierde tot prestigiul pe care și l-a câștigat în ultimul sfert de secol ca „centrul stabil al Balcanilor de vest”. Tendința de a-l flata pe sârbul Vučić este vizibilă și la președintele sloven Pahor și la premierul Janša. Slovenii nu mai sunt văzuți în Balcani ca “cei mai pricepuți și occidentalizați”. Așa încât, nimeni nu așteaptă ceva bun de la mult anunțatul și trâmbițatul summit UE- Balcanii de Vest în timpul viitoarei președinții slovene (în noiembrie sau decembrie).

La fel, Slovenia nu a fost nici împotriva eșuatului proiect de schimb de teritorii între Kosovo și Serbia, în 2018. Toate celelalte țări din regiune: Croația, Macedonia, Montenegro și Bulgaria s-au declarat împotrivă, dar Slovenia a tăcut. La fel a tăcut atunci și Albania de asemenea datorită legăturilor personale ale premierului Edi Rama cu sârbul Vučić.

Deocamdată, Germania conduce grupul (majoritar) al țărilor europene care sunt total împotrivă, dar toată lumea așteaptă plecarea Angelei Merkel.

Cum mi-a rezumat-o un politician din Balcani: „Slovenul Janša, a cărui țară va prelua președinția UE pentru a doua oară, pare a continua politica lui Miloșevici cu mijloace pașnice”.

În mod ironic, în timpul precedentei președinții UE pe care a deținut-o Slovenia aceluiași inamovibil Janša, sloganul oficial a fost: „Slovenia – singura țară care are LOVE în nume.”

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG