Tensiunile între unii din aliați la summitul NATO de la Londra, încheiat miercuri, sunt atât de mari, încât gazda, premierul britanic Boris Johnson, și-a început discursul de inaugurare insistând pe aceea că “e foarte important ca Alianța să rămână unită”.
“Mai multe, mult mai multe ne unesc decât ne despart”, a spus Johnson. Ca imediat după aceea, președintele american Donald Trump să îl facă pe premierul canadian Justin Trudeau „om cu două fețe”, în legătură cu contribuțiile la bugetul NATO.
Reuniunea a avut loc la Watford, în apropierea Londrei, în clădirea unui mare teren de golf, iar tonul fusese dat de Donald Trump încă din ajun.
Contribuțiile financiare ale fiecărui membru, declarații insultătoare, rolul Turciei, intervenția în Siria și atitudinea comună față de Rusia și China, niciodată nu au fost subiectele de discordie atât de mari.
Mulți dintre lideri s-au întâlnit bilateral în cursul zilei de marți, în Londra, încercând să aplaneze diferențele.
Președintele francez, Emmanuel Macron, de pildă, nu și-a retras expresia folosită: „brain dead” vorbind despre moartea cerebrală în care s-ar afla NATO și a insistat că disputele trebuie rezolvate într-un mod franc, prin discuții.
Trump, la rândul lui, i-a numit „rău-platnici” pe europeni, sau în întârziere cu plata, dar a folosit un termen care în alte limbi are o conotație foarte violentă : „delinquent”.
Intervenția turcă în Siria
Una din principalele nemulțumiri ale lui Macron este legată de intervenția turcă în Siria, împotriva kurzilor, aliați ai Occidentului împotriva Statului Islamic. La asta se adaugă felul în care Turcia a încălcat avertismentele tuturor celorlalți aliați, cumpărând rachete S-400 din Rusia.
Erdogan caută acum să negocieze asta, spunând că Turcia nu se va mai opune planului NATO de apărare a țărilor baltice, dacă ceilalți aliați recunosc că Ankara a intervenit în Siria împotriva unor teroriști, referindu-se la structurile de apărare ale kurzilor, YPG.
Un nucleu 'delinquent'
Europenii, Turcia și Canada își vor spori împreună cheltuielile pentru apărare cu 400 miliarde dolari până în 2024, a anunțat președintele american, care consideră aceste majorări un „succes” personal.
Franța și Germania, principalii membri europeni, ar dori ca NATO să se implice mai mult în Orientul Apropiat și în Africa. Asta ar fi o mare reorientare strategică pentru NATO, conceput pentru a răspunde amenințărilor continentale dinspre est.
În comunicatul final, aliații au reafirmat angajamentul de a se apăra reciproc, așa-numitul Articol 5, în vreme ce Marea Britanie va pune la dispoziția Alianței șase nave de război, două escadrile și mii de militari, pentru a răspunde cererii SUA ca europenii să aibă la dispoziție efective mai capabile de intervenție rapidă decât în prezent.
Pentru prima dată, de asemenea, NATO a avertizat că influența crescândă a Chinei în lume, oferă „oportunități dar reprezintă și provocări”.
Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a rezumat foarte bine atmosfera:
“Sunt un politican, așa că sunt obișnuit cu situații în care avem o retorică verbală excelentă, dar lipsită de fapte. In cazul NATO avem exact invers: o retorică foarte nepotrivită, dar extrem de bune acțiuni.”
