În timp ce liderii NATO se reunesc la Londra, pentru sărbătorirea a 70 de la crearea Alianței, un studiu al organizației Friends of Europe făcut public astăzi ajunge la concluzia că NATO nu este pregătit (și de altfel nici UE nu este) să înfrunte un război hibrid cum a fost cel dus în Crimeea și Donbas, în Ucraina.
O complexă simulare de război hibrid făcută în vederea realizării respectivului studiu arată vulnerabilitatea țărilor Alianței, iar de altfel „protejarea infrastructurilor vitale nici nu se află măcar pe agenda liderilor NATO care se întâlnesc la Londra”, a spus Jamie Shea, cercetător la Friends of Europe și fost adjunct al secretarului general NATO.
Pornind de la această constatare, este limpede că practic nimeni nu este de acord cu afirmația lui Emmanuel Macron că Rusia nu mai e o amenințare pentru Europa și NATO.
Înainte de a merge la Londra, Macron a declarat ca „NATO este o organizație de apărare colectivă, dar împotriva cui? Cine este dușmanul nostru comun? Trebuie să clarificăm acest lucru. Și aceasta este o problemă foarte strategică. Uneori aud că unii spun despre Rusia sau China că e inamicul nostru. Este scopul Alianței Nord-Atlantice de a identifica pe unul sau altul ca dușmani ai noștri? Nu cred asta. Inamicul nostru comun al NATO este terorismul care a lovit țările noastre.”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că poziția lui Macron este greșită, atunci când el spune că nu Rusia și China sunt marile amenințări, ci terorismul internațional.
Stoltenberg a spus, la Bruxelles, că NATO n-ar trebui să-și limiteze atenția doar la o singură amenințare (terorismul, potrivit lui Macron). „Trebuie să fim pregătiți să răspundem oricărei amenințări potențiale din orice direcție.”
Stoltenberg a amintit, de asemenea, că politica coordonată a Alianței prevede nu doar descurajarea Rusiei, ci și un dialog cu aceasta și că, tocmai de aceea, în urma cu câțiva ani Alianța a reluat activitatea Consiliului de dialog Rusia-NATO.
Avem nevoie de un dialog cu Rusia pentru a preveni situațiile de conflict...Jens Stoltenberg
„Rusia este vecina noastră și acest lucru nu poate fi schimbat. Avem nevoie de un dialog cu Rusia pentru a preveni situațiile de conflict și alte incidente. Iar dialogul nu este un semn de slăbiciune”, a subliniat Stoltenberg.
Jens Stoltenberg a mai dat asigurări că politica NATO în ceea ce privește Rusia rămâne neschimbată.
„NATO a hotărât în comun o politică față de Rusia … Vom menține poziția comună cu privire la modul de contracarare a Rusiei”, a spus el.
Și premierul grec Kyriakos Mitsotakis l-a criticat pe Macron, în primul rând limbajul folosit de acesta, când a spus că NATO s-ar afla în «moarte cerebrală» („brain-dead”) într-un inteviu cu The Economist.
Macron încearcă însă acum o reanimare, cum o scrie Le Figaro.
Trump reduce bugetul NATO
Administrația Casei Albe își va reduce semnificativ contribuția la bugetul colectiv al NATO. În prezent, Statele Unite asigură aproximativ 22% din finanțarea directă a NATO, fonduri care acoperă costurile de întreținere a statului major, investiții în securitatea comuna și operațiuni militare.
Înainte de a părăsi Washington, luni, Trump s-a plâns iarăși de faptul că „alte țări, pe care noi le apărăm, nu plătesc pentru asta”.
„Sunt delăsători. O să vorbim despre asta”, le-a spus Trump reporterilor, subliniind în același timp că aliații cheltuiesc acum pe armament cu 130 miliarde dolari mai mult decât înainte ca el să devină președinte.
La bordul aeronavei Air Force One, în zborul spre Londra, Trump a mai scris pe Twitter: „De când am devenit președinte, numărul aliaților NATO care își respectă angajamentele s-a dublat!”
„Triplat” ar fi mai degrabă cuvântul, numărul aliaților care plătesc pentru apărare 2% din PIB crescând de la trei la nouă, în urma intervenției Rusiei în Ucraina. România, la rândul său, a reanunțat oficial acest angajament de a cheltui 2% din PIB pe armament și apărare.
Bugetul direct al NATO este relativ mic – aproximativ 2,5 miliarde de dolari și este separat de bugetele naționale de apărare, care, potrivit NATO, ar trebui să reprezinte 2% din PIB.
În 2019, partea civilă a bugetului NATO a fost stabilită la aproximativ 260,5 milioane USD și a fost utilizată în principal pentru finanțarea sediului NATO din Bruxelles și cheltuielile administrative.
Germania va anunța în schimb sporirea contribuției sale financiare pentru NATO, sperându-se că Trump va putea revendica asta ca pe o victorie.
Bugetul NATO, la care Germania și SUA vor contribui egal (până acum SUA contribuia cu 22% și Germania cu 16% - calculul se face în funcție de mărimea economiei, însă al SUA e limitat la un plafon).
Ucraina va fi discutată după summitul NATO în formatul «Normandia»
În afara summitului în format complet, președintele Franței, Emmanuel Macron, va participa la o întâlnire în patru cu Boris Johnson, Angela Merkel și, în fața lor, președintele turc Recep Tayyip Erdogan. După o recepție dată de regina Elizabeta II, Macron se va întâlni iarăși cu Angela Merkel pentru a pregăti reuniunea în formatul «Normandia», prevăzută pe 9 decembrie cu Putin, pentru a discuta despre criza ucraineană.
Macron a mai spus, critic: „Unii zic că Rusia ar fi o amenințare, dar cumpără gaz de la ea”, aluzie la proiectul de conductă de gaz care va lega Rusia de Germania, ocolind Ucraina, Polonia și țările baltice.
Principalele subiecte de crispare se vor concentra însă asupra Turciei: de la ofensiva din Siria împotriva kurzilor, până la cumpărarea de rachete S-400 de la Rusia. În ciuda tuturor avertismentelor aliaților și a amenințărilor abia voalate cu sancțiuni, Turcia a testat rachete antiaeriene rusești S-400 pe avioane americane de tip F-16.
Faptul că Turcia a cumpărat de la Rusia un extrem de scump sistem de rachete, în ciuda avertismentelor aliaților occidentali, a iritat foarte mult în cadrul NATO. Cu atât mai mult faptul că rachetele rusești sunt acum testate de Turcia împotriva unor avioane de luptă americane.
Erdogan își provoacă enorm aliații occidentali. Zilele trecute, el a blocat în NATO planul de apărare comun destinat Poloniei și țărilor baltice, în mod limpede pentru a-i face plăcere lui Putin.
La fel, Erdogan l-a atacat direct pe Macron, spunând că e în „moarte cerebrală”. „Acestea nu sunt declarații, ci insulte”, a răspuns președinția Franței.
Summitul NATO se anunță mai animat decât de obicei.
