După o lungă, foarte lungă noapte de joi spre vineri (cei 27 de lideri UE și-au oprit negocierile la 1.30 AM), discuțiile intense au continuat de-a lungul dimineții de vineri.
În noaptea de joi spre vineri, dezamăgirea și oboseala erau atât de mari încât președintele Consiliului European Charles Michel și șefa Comisiei Ursula von der Leyden au suprimat conferința de presă și au mers la culcare fără a se adresa reporterilor.
Discuțiile s-au încheiat astăzi în absența lui Emmanuel Macron, care a părăsit Bruxelles pentru a participa la o reuniune de criză a guvernului său, în Paris, în legătură cu marile violențe care zguduie Franța de trei zile încoace.
Mediterana: „un cimitirul marin”
Liderul irlandez Leo Varadkar spusese încă de joi că liderii UE ar putea să nu cadă de acord asupra unui text privind migrația, ca urmare a opoziției Poloniei și Ungariei, dar că asta nu ar fi ceva foarte grav: — „Uneori este mai bine să nu tragem o concluzie și să spunem: „Ei bine, avem o problemă în legătură cu care pur și simplu nu putem cădea de acord astăzi.”
În discuțiile cu ușile închise din noaptea de joi spre vineri, liderul maghiar Viktor Orbán a adoptat o abordare mai dură decât omologul său polonez Mateusz Morawiecki, care ar fi susținut un text modificat privind migrația.
La începutul lunii, miniștrii de interne ai UE puseseră la punct un mecanism legal de repartizare a refugiaților între cei 27 de membri, mecanism care include și o „taxă” de 20 de mii de euro pe cap de refugiat neprimit de o țară anume.
Conform formulării de atunci, un stat membru care dorește să returneze un migrant într-o țară terță va trebui doar să demonstreze că solicitantul de azil a trecut pe acolo, ceea ce ar permite Italiei, de exemplu, să transfere migranți într-o „țară în tranziție” precum Tunisia.
Taxe sau „amenzi” de 20 de mii de euro?
De asemenea, se decisese un sistem care să permită o repartizare a migranților în UE, stabilind câte o cotă privind numărul de persoane pe care statele din „prima linie” (precum Grecia, Italia sau Spania) trebuie să le proceseze și să le primească înainte de a cere ajutor de la ceilalți membri.
Taxele, pe care Polonia le-a numit „amenzi”, pentru acele țări care nu vor accepta o parte din migranții relocați au fost stabilite la 20 de mii de euro pe persoană, ceva mai puțin de 22 de mii de euro, cât se propusese inițial.
Bulgaria, Lituania, Malta și Slovacia s-au abținut atunci de la vot, în vreme ce Ungaria și Polonia au votat împotriva, însă textul final a putut fi adoptat prin majoritate calificată.
• 55% dintre statele membre votează pentru - în practică, asta înseamnă 15 țări din 27;
• propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE.
Este procedura cunoscută și sub denumirea de regula „majorității duble”.
Dar Ungaria și Polonia au luat iarăși atitudine astăzi împotriva acelui acord privind migrația, blocând orice declarație a liderilor UE cu privire la această problemă.
La conferința de presă finală, președintele Consiliului European, Charles Michel, nu a putut decât să constate acest dezacord, desenând nominal cele două țări care au blocat acordul: Ungaria și Polonia.
„Relații constructive și stabile” cu China
După întâlnirea lor de joi, 29 iunie, cu secretarul general NATO Jens Stoltenberg, liderii și-au anunțat de asemenea hotărârea de a-și continua sprijinul militar pentru Ucraina „atâta timp cât va fi nevoie”.
În sfârșit, liderii UE (în absența lui Emmanuel Macron) au mai discutat și relațiile cu China: deși critică „tensiunile tot mai mari” ale Pekinului cu Taiwan și încălcările drepturilor omului în Xinjiang și Hong Kong, UE a adoptat un limbaj blând asupra legăturilor generale, solicitând „relații constructive și stabile” cu China.
Concluziile summitului nu oferă detalii despre ce trebuie făcut exact cu privire la reducerea riscului de tensiuni, chiar dacă mai mulți lideri au subliniat necesitatea reducerii dependențelor economice critice față de China în anumite domenii strategice.
