Linkuri accesibilitate

Sunt tentați politicienii să relativizeze domnia legii? Cazul Laura Codruța Kovesi


Laura Codruța Kovesi la o secție de poliție din București pentru control judiciar, 29 martie 2019

Pentru unii este doar o aspirație, alții și încearcă să o facă. În America, chiar și luate uneori cu asalt, instituțiile rezistă și separarea puterilor în stat funcționează, nu perfect, dar funcționează. Și-apoi ce contează cel mai mult este alegătorul – cel care de obicei tranșează aceste dispute.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:56 0:00

Să luăm de exemplu raportul anchetatorului independent Robert Mueller, dar la fel de bine am putea vorbi și despre cazul Monica Lewinsky al președinției Clinton sau Watergate, care a dus la demisia lui Richard Nixon.

Donald Trump a tunat și fulgerat împotriva anchetei independente, dar nu a putut să o oprească, nici nu a îndrăznit să o facă, consecințele politice ar fi fost prea mari. Raportul promitea să fie dezastruos pentru administrație, dar când faptele au fost evaluate, nu a fost. Procurorul general a comunicat succint concluziile Congresului, în numele investigației, așa cum prevăd regulile.

Democrații din Camera Reprezentanților îl învinuiesc că ar fi fost părtinitor, fiind numit de Trump și vor să vadă întreg raportul. Probabil, într-o formă sau alta, vor obține ce vor pentru că puterea legislativă și cea executivă sunt egale în America și pentru că alegătorii urmăresc ce se întâmplă.

Alegătorii urmăresc ce se întâmplă...

Pe de o parte există interese politice și individuale, pe de alta există structuri, reguli, instituții, care interacționează, nedepinzând de un unic centru de putere.

În alte părți ale lumii, așa numite democrații iliberale, justiția devine din ce în ce mai anemică, sub greutatea puterii politice: Rusia, Turcia, Ungaria, Filipine, Zimbabwe, Venezuela pentru a da doar câteva exemple, pe diverse continente. Acolo unde mai există marjă de manevră, ca în cazul României, se pune problema unei opțiuni de identitate. Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub control judiciar, dar de fapt controlul vizează întreaga justiție a țării. Asta este miza.

Nici unul dintre noi nu știe toate detaliile investigațiilor doamnei Kovesi, când s-a aflat la direcția Agenției anti-corupție. Ceea ce știm însă și știu și aliații occidentali ai României este ca perioada în care a condus agenția a adus cea mai mare speranță, post-revoluție, că luptă împotriva corupției este luată în serios, în spirit european. Și a avut rezultate.

Faptul că politicieni că Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au înlăturat-o acum, o inculpează, încearcă să-i blocheze numirea ca procuror european și-i interzic să vorbească le stă în caracter, nu e surprinzător. Faptul că reușesc până acum este însă îngrijorător.

Capacitatea sistemului de a se auto-apăra e redusă, cum bine se vede. Dar adevărata cheie este la populație, la alegători. Cancelariile occidentale, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la ceea ce se întâmplă cu Kovesi vor aștepta să vadă cum reacționează electoratul din România, la încercările de compromitere a sistemului juridic și statului de drept. Cazul Kovesi nu face decât să facă explicită opțiunea urgentă aflată în fața populației României.

XS
SM
MD
LG