Ce credeți că este cel mai important pentru ca procesul de aderare să avanseze? Click pentru a participa la un SONDAJ
Pe 15 iunie, UE a sărbătorit ceea ce oficialii de la Bruxelles au numit „Mega Monday” (Mega Luni), blocul deschizând în sfârșit negocierile de aderare atât cu Ucraina, cât și cu Moldova, după un impas care a durat câțiva ani, precum și închiderea a două capitole de aderare cu Muntenegru, marcând jumătatea drumului în finalizarea negocierilor cu această mică țară balcanică, care a finalizat până în prezent 16 din cele 33 de capitole de politică necesare pentru a deveni cel de-al 28-lea membru al blocului.
Pe 14 iulie are loc ceea ce se numește pe coridoarele de la Bruxelles „Super Tuesday” (Super Marți). Într-un anumit sens, este în mare măsură o continuare a ceea ce s-a întâmplat luna trecută. Muntenegru va închide încă două capitole; Albania va închide trei – primele de când Tirana a reușit să deschidă negocierile pentru toate cele 33 de capitole în 2024/2025, iar Ucraina și Moldova vor înregistra, de asemenea, progrese prin deschiderea a încă două capitole (grupate într-un cluster) ajungând astfel la un total de șapte din 33.
Frustrare în culise
Deși Bruxellesul intră în mod festiv și prezintă acest moment ca o dovadă în plus că, după mulți ani de oboseală în procesul de extindere, clubul este în sfârșit hotărât să accepte noi membri pentru prima dată de la aderarea Croației în 2013, în spatele ușilor închise există frustrări.
Moldova, Ucraina, Comisia Europeană și majoritatea statelor membre ale UE ar fi preferat ca toate capitolele să fie deschise până acum. Asta pentru că atât Kievul, cât și Chișinăul sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Acum, totul ține de politică.
Cele 33 de capitole sunt împărțite în 6 grupe sau „clustere” și, după ce l-au deschis pe primul, cunoscut sub numele de „elementele fundamentale”, deoarece conține aspecte importante legate de statul de drept care vor fi „închise” abia la sfârșitul procesului, cele două țări vor deschide acum doar grupa 6, considerată cea mai ușoară, deoarece conține doar două capitole care tratează aspecte de politică externă.
Ucraina este aproape complet aliniată la politica externă a UE, chiar dacă uneori nu susține declarațiile blocului privind țările cunoscute sub denumirea de „sudul global”, pentru a-și asigura un sprijin internațional mai mare pentru eforturile sale de război împotriva Rusiei. De asemenea, Kievul nu a ratificat pe deplin Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI).
În ceea ce privește Moldova, alinierea în materie de politică externă nu este la fel de impresionantă ca în cazul Ucrainei, deoarece nu a respectat toate sancțiunile UE împotriva Kremlinului, în special unele restricții comerciale, având în vedere că încă depinde într-o anumită măsură de importurile din Rusia.
Speranța este acum ca cele patru dosare rămase să poată fi deschise până în octombrie, chiar dacă unii oficiali ai UE cu care RFE/RL a discutat consideră că acest lucru este îndoielnic. În primul rând, noul guvern maghiar, deși dispus să înceapă discuții cu Kievul, a semnalat Bruxelles-ului că nu este nevoie de o „procedură accelerată”. Funcționari ai UE familiarizați cu dosarul au declarat pentru RFE/RL că sentimentul anti-ucrainean este încă considerabil în Ungaria și că există o reticență în a deschide prea multe capitole prea repede.
Deși nu o afirmă deschis, funcționarii adaugă, de asemenea, că Cehia și Polonia se simt „în largul lor” să susțină Ungaria, chiar dacă nu o spun public.
◉ SONDAJ
Factorul polonez
La Bruxelles există, de asemenea, temeri că actuala dispută polono-ucraineană privind istoria comună ar putea influența ritmul în care Varșovia este dispusă să permită vecinei sale să avanseze. Polonia a indicat că încă un grup de capitole, cu numărul 3, ar putea primi în curând undă verde.
Celelalte trei capitole, însă, vizează domenii precum agricultura și transporturile – sectoare în care Polonia și alte state membre din estul UE consideră că Kievul ar putea submina economic țările vecine din UE prin oferirea de bunuri și servicii mai ieftine și, prin urmare, vor fi mai dificil de aprobat.
Întrebarea care câștigă iarăși în actualitate este cât timp Ucraina și Moldova vor rămâne alăturate în acest proces, având în vedere că alte capitale ale UE nu par să aibă aceleași rezerve în ceea ce privește Moldova.
Însă nu doar Moldova și Ucraina sunt frustrate. Muntenegru, care încă își propune să închidă toate capitolele rămase până la sfârșitul acestui an, miza pe închiderea a trei capitole înainte de vacanța de vară de la Bruxelles, care începe la sfârșitul lunii iulie și continuă pe tot parcursul lunii august.
Însă Croația își exercită în continuare dreptul de veto asupra unuia dintre capitolele pe care Muntenegru spera să le închidă acum, capitolul 14, care se referă la transporturi. Problema vizează practica cunoscută sub numele de „cabotaj”, adică dreptul transportatorilor, cum ar fi camioanele dintr-o țară a UE, de a efectua transporturi în interiorul unui alt stat membru al UE. Cabotajul este permis în cadrul blocului, dar este limitat, iar Zagrebul se teme că firmele de transport din Muntenegru ar putea oferi prețuri mult mai mici.
Ce facem cu Serbia pro-rusă?
A mai existat o problemă care amenința să compromită „super-marțea” și care ar putea reapărea la un moment dat în viitorul apropiat – Serbia. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a transmis un document, consultat de RFE/RL, în care se afirma că Serbia a înregistrat progrese suficiente în domenii precum statul de drept, libertatea presei și chiar alinierea la sancțiunile UE. Prin urmare, Comisia a recomandat ca grupul 3 pentru Serbia să fie deschis acum – marcând primul pas pozitiv în procesul de aderare la UE pentru Belgrad de la sfârșitul anului 2021
Mai multe țări, precum Austria, Germania, Franța și Italia, au insistat ca Serbia să deschidă mai multe capitole, argumentând că este o țară-cheie în Balcanii de Vest, că pașii pe care i-a făcut, deși mici, ar trebui încurajați și că Bruxelles-ul trebuie să depună mai multe eforturi pentru a o îndepărta de influența politică a Moscovei.
Mai multe țări, în frunte cu Belgia, Bulgaria, Croația, Estonia, Finlanda, Lituania, Olanda și Suedia, nu au fost însă impresionate de ceea ce au considerat a fi o încercare a Comisiei de a cosmetiza presupusele reforme ale Serbiei în aceste domenii.
De asemenea, acestea au făcut referire la propriul raport al Comisiei privind statul de drept în Serbia, publicat cu doar o lună în urmă, în care Belgradul a fost criticat dur cu privire la numeroase aspecte.
Deocamdată, Serbia nu va înregistra niciun progres, dar nu se poate exclude că dorința unor state membre ale UE de a avansa în relațiile cu Belgradul să conducă, în viitor, la veto-uri de tip „quid pro quo” împotriva altor țări candidate la aderarea la UE, în cazul în care acestea nu vor obține ceea ce doresc.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
