Peste 146 000 de oameni au murit în Europa din cauza Covid-19, o cifră apropiată de numărul celor căzuți în timpul debarcării trupelor aliate în Normandia, zi rămasă în istorie ca D-Day.
În Germania, conducerea țării în frunte cu cancelara Angela Merkel și președintele Frank-Walter Steinmeier vor depune flori la un memorial din Berlin dedicat victimelor nazismului.
Această zi solemnă de reflecție vine după o scădere a numărului de infecții cu coronavirus în ultimele săptămâni. Guvernul a început să-și reia activitatea în speranța de a reporni cea mai mare economie din Europa.
În alte țări, evenimentele de Ziua Victoriei sau Ziua Europei au fost amânate, anulate sau transformate în comemorări online.
În Marea Britanie, unde regina Elizabeta a II-a se va adresa poporului printr-un discurs televizat, aproape 31,000 de oameni au murit de coronavirus. Banca Angliei anticipează o descreștere economică de 14% în acest an. Pe 10 mai, premierul Boris Johnson va anunța planul pentru ridicarea treptată a unor restricții.
Cea mai mare petrecere a lumii: Ziua Victoriei în 1945
În Franța, aproape 26,000 de oameni au murit de Covid-19. Președintele Emmanuel Macron va participa la o ceremonie la Arcul de Triumf din Paris fără public, întrucât restul țării rămâne în carantină.
Producția industrială a Franței a scăzut drastic în timpul epidemiei, dar guvernul intenționează să ridice unele restricții pentru prima dată pe 11 mai.
De cealaltă parte a continentului, Rusia a fost nevoită să amâne parada militară de la Moscova din cauza carantinei.
În locul defilării de tehnică militară, președintele Vladimir Putin va depune flori la un memorial de război din Piața Roșie, închisă pentru public, și va ține un discurs televizat. Numărul cazurilor noi a depășit cifra zilnică de 10,000 deja câteva zile la rând, iar împreună cu virusul se răspândește și anxietatea economică.
La nivel global, coronavirusul a omorât cel puțin 270,000 de oameni, de la triburile indigene din Amazonia până la marile metropole cosmopolite.
În unele țări europene, numărul de cazuri noi e în scădere, însă experții avertizează că e posibil un al doilea val de infecții.
Mark Lowcock, șeful ONU pentru probleme umanitare, a declarat pe 7 mai că apogeul pandemiei va fi resimțit în țările mai sărace abia în trei sau șase luni.
Națiunile Unite îndeamnă guvernele, companiile și miliardarii să contribuie la un fond de 6,7 miliarde de dolari pentru a ajuta țările vulnerabile. Potrivit lui Lowcock, statele cu plase de siguranță socială limitate și sisteme de ocrotire a sănătății șubrede riscă o „pandemie a foametei”, răscoale și conflicte.
„Trebuie să fim pregătiți pentru a creștere a numărului de conflicte, a foametei, sărăciei și bolilor, fiindcă economiile descresc, veniturile din exporturi, remitențe și turism dispar, iar sistemele de sănătate sunt puse la grea încercare”, afirmă Lowcock. „Carantina și recesiunea economică poate duce la o pandemie a foamei pentru milioane de oameni”.
Între timp, Statele Unite anticipează o creștere istorică a ratei șomaj după ce restricțiile din cauza Covid-19 au lovit dur economia. Departamentul Muncii va publica azi, 8 mai, raportul privind ocuparea forței de muncă pentru aprilie, prima lună întreagă de carantină.
Peste 33 de milioane de americani au cerut ajutor de șomaj în ultimele șapte săptămâni, după ce activitatea economică a fost practic oprită. Se așteptă că Departamentul Muncii va raporta o rată a șomajului de cel puțin 16%.
Președintele Donald Trump vrea să repornească economia cât mai curând. Unele state au început deja să anuleze restricțiile, iar altele așteaptă ca numărul infecțiilor, spitalizărilor și morților să scadă timp de cel puțin două săptămâni.
„Această țară nu poate fi încuiată în carantină ani de zile”, a declarat Trump pe 7 mai.
Cu informații de la AFP, AP, dpa, și Reuters
