Pirkka Tapiola, ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău își încheie mandatul. După întrevederile oficiale pe care le-a avut la plecarea din Moldova, ambasadorul Bruxellesului a avut timp și de o întâlnire cu presa, la Clubul de Presă.
Gândurile pe care a ales să le împărtăşească jurnaliştilor în această ultimă întâlnire cu presa de pe final de mandat şi tonalitatea discursului ambasadorului european sugerează că mai degrabă el pleacă de la Chişinău dezamăgit decât mulţumit.
A vorbit despre regrete, tristeţi, lucruri „inadmisibile” care i s-au întâmplat în patru ani de mandat şi puţin de tot despre reuşite.
„Nu pot spune că nu s-a întâmplat chiar nimic în aceşti patru ani”, a spus ambasadorul UE, „dar am sperat ca reformele să avanseze mult mai rapid”, a adăugat Pirkka Tapiola.
„Nimeni din noi nu s-a aşteptat ca un furt de aşa magnitudine să se întâmple”, a continuat emisarul european, având în vedere furtul bancar din 2014. „În timpul mandatului meu, am fost nevoiţi să luăm decizii grele”, a adăugat el, referindu-se la sistarea, în 2015, a finanţării UE urmare a acelui furt.
Dacă şi sprijină cu bani republica Moldova, UE o face pe proiecte separate, începute anterior şi în cazul cărora sistarea ar fi mai rea decât continuarea.
„Sper că vreodată UE va fi în măsură să revină la sprijinul bugetar pentru Republica Moldova”, a încheiat subiectul Pirkka Tapiola.
Un alt regret pe care a ţinut să şi-l împărtăşească cu presa e cel că nu s-a produs un proces mai accelerat de reintegrare a regiunii transnistrene. Puţinul cu care se mulţumeşte totuşi UE e că s-a reuşit includerea regiunii în regimul de liber schimb, iar exporturile regiunii spre spaţiul comunitar au atins, la fel ca cele moldovene, cote de 70 la sută din total. „Pentru ca să se întâmple mai multe, e nevoie de voinţă politică, iar această voinţă trebuie să fie din toate părţile”, a spus ambasadorul, sugerând astfel că este şi acesta un subiect puţin mulţumitor pentru UE.
Ce a spus însă, concret, despre perspectivele unor subiecte pe larg discutate de societatea moldovenească în ultima vreme şi în care poziţia UE ar fi principială?
Tranşant a fost doar într-unul din aceste subiecte: cel legat de încercarea Ministerului Justiţiei de a limita participarea la viaţa politică a ONG-urilor finanţate preponderent din exterior.
„UE îşi doreşte societăţi civile vibrante la graniţa estică,” a punctat ambasadorul Tapiola.
„Nu e ceva ce ar fi bine să existe, ci un lucru absolut obligatoriu, căci ţine de valori europene”, a adăugat pe un ton apăsat ambasadorul.
„Ne-a îngrijorat acest subiect în cazul Rusiei. Ne îngrijorează şi în cazul Moldovei”, a mai adăugat Tapiola.
Nu înainte de a sugera totuşi că, din câte cunoaşte, guvernul cel mai probabil a şi renunţat la intenţia iniţială.
Despre cele 100 de milioane de euro, finanţare europeană condiţionată de instituţiile UE, fie şi indirect, cu neadoptarea controversatei reforme electorale, lucra care însă s-a întâmplat, ambasadorul nu a avut un răspuns univoc. Întrebarea ar fi dacă UE se va decide sau nu să oprească banii, în condiţiile în care această suspendare ar fi probabil o idee pe placul Rusiei?
„Nu am un răspuns. Depinde de evaluările de etapă, evaluări ce vor ţine de starea democraţiei. Dar e o chestiune ce va fi tranşată în timpul mandatului succesorului meu”, a spus Pirkka Tapiola.
Şi a mai fost întrebat dacă e mulţumit de progresele din justiţie, domeniu tratat cu maximă atenţie şi finanţat din greu de UE.
„Evaluarea nu este gata”, a spus ambasadorul.
„S-ar putea să nu fie cea mai pozitivă evaluare”, a ţinut să adauge el.
Din septembrie, UE va avea în Republica Moldova deja un alt ambasador. Este vorba despre Peter Michalko, diplomat slovac familiarizat cu situaţia şi politicienii de la Chişinău, căci a lucrat în misiunea europeană de monitorizare a frontierei EUBAM, dar şi în calitate de consilier al unui predecesor de-al lui Tapiola, Kalman Mizsei.