Noii miniștri au desemnat în ședința de luni a guvernului secretarii de stat, iar șefa cabinetului de miniștri, Natalia Gavrilița, a promis că pe parcursul acestei săptămâni guvernul se va întruni pentru a discuta proiecte de legi propriu-zise. Între timp, opoziția a criticat guvernul pentru faptul că ar fi separat patru ministere când țara trece „printr-o situație de criză”. În replică, șefa guvernului a dat asigurări că reformarea instituțiilor se va face fără cheltuieli publice. Cât de justificată este schimbarea osaturii guvernamentale și cât de plauzibile sunt argumentele invocate de guvernare, aflăm peste câteva minute, într-un interviu cu directoarea de programe din cadrul Centrului analitic Expert-Grup, Tatiana Savva, responsabilă de domeniile anti-corupție și buna guvernare.
Tatiana Savva: „Dacă este să ne uităm la numărul de funcționari publici, numărul de agenții, numărul de instituții publice care au apărut pe parcursul ultimilor patru ani, eu pot să vă spun cu un grad înalt de certitudine că acesta s-a mărit. Și atunci, această critică este cumva inoportună la acest moment, în condițiile în care ei singuri se fac vinovați de creșterea poverii administrative, dacă e s-o luăm din perspectiva asta.
Dar dacă este s-o luăm din perspectiva funcționalității unui guvern, eu voi începe cu faptul că orice guvern are latitudinea și dreptul să își structureze activitatea în modul în care el crede că va putea să își îndeplinească anumite funcții cu care a fost învestit. Iar dacă acest guvern consideră că trebuie să își revadă structura organizatorică pe care o are, mai ales eu aș zice că probabil acest guvern își învață lecțiile ca urmare a ultimei reforme administrative a administrației publice centrale din 2017, în care o serie de domenii concurente au fost comasate.
Și atunci ne-am trezit cu mastodonți instituționali de tipul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în care au fost comasate trei domenii eminamente concurente pentru aceleași resurse publice. Și atunci ne-am trezit, de exemplu, cu sectorul mediului care pe parcursul cel puțin a ultimilor patru ani nu a fost o prioritate.
Și atunci, văd sensul separării acestor domenii...
Și atunci, văd sensul separării acestor domenii. Eu văd o revizuire a modului în care aceste domenii ar trebui gestionate și promovate politicile, în special pentru mediu. Doar cu titlul de exemplu: în ultimii patru ani au fost luate decizii care ar fi promovat competitivitatea și dezvoltarea afacerilor în agricultură, însă aceste decizii au avut un impact ecologic negativ asupra mediului înconjurător. Deciziile luate în agricultură au adus sau au creat, au generat venituri de nu mai mult de 18 milioane de lei pe an, însă generează pe partea de mediu prejudicii de 80 de milioane de lei pe an. Întrebarea este: cum gestionăm aceste probleme în cadrul uneia și aceleiași instituții? Nu ne rămâne decât să separăm din punctul de vedere administrativ și al politicilor, în condițiile Republicii Moldova, aceste două instituții.”
Europa Liberă: Îmi amintesc că atunci, în 2017, când s-a decis acea amplă reformă a administrației publice, se insista pe faptul că se micșorează birocrația și, cumva, se vor oferi servicii mai calitative cetățenilor și vor fi și costuri mai puține. Au fost împlinite aceste trei deziderate sau scopuri care au fost puse atunci?
Tatiana Savva: „La începuturi, această reformă avea drept scop să eficientizeze și să optimizeze lucrul administrației publice centrale. Acest lucru poate să fie făcut doar dacă are loc o analiză a funcționalității tuturor instituțiilor și a guvernului, a modului în care funcționează guvernul. După care se ia o decizie în baza acestor analize care sunt, de fapt, și costisitoare, și durează în timp. Se vine cu o decizie politică – pentru că, până la urmă, este vorba despre o decizie politică – a modului în care va funcționa administrația publică centrală și se pun câteva sarcini în fața acestei administrații.
Una din sarcinile pe care eu le țin minte era îmbunătățirea accesului la servicii și transformarea instituțiilor publice în prestatoare de servicii publice, iar ministerele trebuiau să se ocupe doar de crearea de politici și, să spunem așa, de aspectul creativ, inovator al dezvoltării țării noastre.
De facto, în loc de optimizare s-a făcut efectiv o tăiere „ca în curechi”, scuzați colocvialismul, în instituții, în personal, după care acest personal a fost reangajat pentru a suplini alte funcții pe partea administrativă. După care și-au dat seama o parte din domeniile gestionate că modul în care au fost unificate unele domenii nu corespunde realității noastre, nu corespunde necesităților și nu asigură prestarea acelui serviciu public pe care, de exemplu, Ministerul Sănătății sau Ministerul Educației ar trebui să-l ofere cetățenilor.
Ne-am trezit cu un mozaic fragmentar administrativ care nu ne asigură funcționalitatea aparatului administrativ…
Și atunci, văd sensul separării acestor domenii. Ce s-a întâmplat până la urmă, a fost că cheltuielile de personal au crescut și asta neluându-se în considerare faptul că a fost adoptată Legea privind sistemul unitar de salarizare în sistemul bugetar, prin care au fost crescute salariile. Însă în termeni reali, chiar și fără această lege, cheltuielile de personal s-au majorat simțitor. Deci, în primul rând, noi nu avem o optimizare.
În al doilea rând, au fost decapitate anumite sectoare, lăsate, să spunem așa, fără o viziune strategică, ceea ce ar fi trebuit să facă cei de la minister. Secretarii de stat sunt, de fapt, executori, chiar și funcția acestora a fost schimbată pe parcursul anilor de două ori. Iar noi ne-am trezit cu un mozaic fragmentar administrativ care nu ne asigură funcționalitatea aparatului administrativ.”
Europa Liberă: Tatiana, spuneați că anumite domenii au fost decapitate. La care v-ați referit, pe lângă cel al Mediului și al Agriculturii de care ați vorbit mai devreme?
Tatiana Savva: „Eu aș spune că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a reușit frumos să decapiteze toate domeniile pe care le-a avut în gestiune, mai ales având în vedere frecvența cu care s-au schimbat secretarii de stat în acest domeniu. La capitolul acesta, lăsând la o parte pandemia, nu există un ownership nici pe partea de politici și nici pe partea de prestări servicii...”
Europa Liberă: Când spuneți „ownership”, la ce vă referiți?
Tatiana Savva: „Nu există un proprietar al problemei. Noi avem probleme, dar noi nu știm cine este exact responsabil de rezolvarea acestora. Acum, la această etapă, dacă este să spunem, de exemplu: cui aparține problema copiilor aflați în tutela și curatela statului care împlinesc 18 ani? Care este instituția care îi ajută, dacă sunt suficienți bani pentru a le asigura o pernă financiară socială, pentru ca aceștia să fie lansați în sistemul de ocupare a forței de muncă?
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a reușit frumos să decapiteze toate domeniile pe care le-a avut în gestiune…
Este exact aceeași problemă și în sistemul medical. Nu mai vorbim de educație, unul din cele mai problematice sectoare și modul în care acest sector este în general perceput la nivel de administrație și de prestare a serviciilor. Dacă am vrea să aflăm cine este responsabil de finanțarea școlilor, de viziunea unei școli peste 10 ani? Sau care este viziunea pentru teatrele noastre în următorii 10 ani, vrem noi să plătim cu 2.700 de lei actorii sau vrem altceva? Noi nu avem un răspuns și nu avem o persoană abilitată care să ne ofere un răspuns la această întrebare.
Revizuirea structurii administrative a ministerelor este binevenită, eu nu aș vedea-o din perspectiva costurilor efective. Noi făcuserăm un infographic prin 2016 în care spuneam că noi plătim mai puțin ca să cheltuim mai mult. Făcând economii pentru salarizare, făcând economii pentru așa-numita „optimizare a aparatului administrativ”, noi ne-am trezit peste ani că plătim mult mai mult decât intenționam în genere să plătim pentru aparatul central al guvernului.”
Europa Liberă: Acest guvern pe lângă sarcinile pe care le are în față mai are una importantă – nerăbdarea alegătorului. Și oamenii nu puțini sunt cei care vor să vadă rezultate azi și acum. Când aceste ministere ar putea la modul practic să devină funcționale, să livreze rezultate?
Tatiana Savva: „Din punctul de vedere al procesului administrativ, atunci când noi separăm o entitate, este vorba mai mult de un procedeu birocratic, se schimbă o foiță cu altă foiță la Cancelaria de Stat. Acest lucru durează, se revizuiește și structura, și efectivul necesar, se fac modificările la Ministerul Finanțelor. Este un proces aparent complicat, însă iarăși o să revin la anul 2017, când în august-septembrie s-a făcut o reformă care ar fi trebuit să dureze doi ani. Ei n-au făcut-o neapărat foarte bine, dar ei au făcut-o în două luni.
Este o muncă enormă, ei vor trebui să se descurce în trei luni…
Acum ce vor trebui instituțiile să facă? Instituțiile nu au de ales decât să facă toate aceste modificări până la aprobarea noii Legi a bugetului, pentru ca finanțarea pentru anul viitor, pentru anul 2022 să fie deja conform noii structuri a guvernului. Asta înseamnă că guvernului nu-i rămâne foarte mult timp la dispoziție ca să facă acest lucru de facto.
Este o muncă enormă, ei vor trebui să se descurce în trei luni, dar dacă ei și-au asumat acest angajament, presupun că au resursele și, cel puțin, entuziasmul să o facă. Ministerele, unele dintre ele trebuie deja să lucreze: Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, mai ales în condițiile epidemiologice noi, Ministerul Economiei, Ministerul Infrastructurii. Slavă Domnului că avem un singur Minister al Finanțelor și ei nu au fost comasați, pentru că una din marile provocări va fi și pentru Ministerul Finanțelor ca să revadă toată structura de finanțare a aparatului administrativ.
Este complicat, dar eu cred că este posibil, unele lucruri nu vor fi perfecte, dar, în condițiile unei stabilități politice, presupun că vor avea timp și să redreseze foarte rapid eventualele greșeli care vor apărea.”
