Linkuri accesibilitate

Tendințe pe Internet: ce a funcționat și ce nu a funcționat pe Facebook, cum să aduci știrile pe Instagram


O discuție cu scriitoarea Maria Pilchin și cu Artur Gurău, expert consultant în domeniul comunicării digitale.


Despre tendințele de pe Internet: ce a funcționat și ce nu a funcționat pe Facebook. Despre cum aducem știrile pe Instagram. De ce pentru tânăra generație e mai important să urmărească hashtag-ul decât personalitatea. Care e distanța dintre mass-media și inovațiile din lumea digitală. O conversație cu Artur Gurău, expert consultant în domeniul comunicării digitale,
și Maria Pilchin, scriitoare
.

Europa Liberă: Aș vrea să-l întreb pe colegul meu Artur: ce nou a adus 2018 în lumea virtuală pe Facebook?

Artur Gurău
Artur Gurău

Artur Gurău: „Eu cred că a adus mai multă conștientizare a faptului că noi consumăm noutățile într-o altă manieră decât ne-am obișnuit. Pentru unii a fost o surpriză, a apărut... cred că unul din elementele principale a fost scandalul legat de Cambridge Analytica și lumea a conștientizat că, uneori, consumând știri, chiar tu poți deveni produsul și datele legate de

Avem mai mult de un milion de moldoveni care stau pe Facebook și asta înseamnă că nu putem ignora această platformă de comunicare...

activitatea ta pe Internet devin o marfă prețioasă pentru companiile globale. În același timp, Facebook în anul 2018 a întrecut Odnoklassniki în Republica Moldova. Deci, avem mai mult de un milion de moldoveni care stau pe Facebook și asta înseamnă că noi nu putem ignora această platformă de comunicare, trebuie să înțelegem cum ea lucrează și trebuie să valorificăm potențialul și oportunitățile pe care ea le oferă. A înțeles lumea, de asemenea, în 2018 că există foarte multe bule informaționale și dacă cineva creează conținut și îl plasează pe pagina lor, asta nu înseamnă neapărat că acest conținut va ajunge la tot milionul de utilizatori.

Trebuie să dedici la fel de mult timp cât de mult timp ai investit în crearea acestui conținut pentru a-l distribui și pentru a fi sigur că această informație, aceste mesaje ajung la un număr cât mai mare de oameni în rândul celor pe care tu ți-ai propus să-i atingi cu acest mesaj. Și, în cele din urmă, observăm o tendință deja și în Republica Moldova, dar asta se întâmplă la nivel global de vreo doi-trei ani, este faptul că Facebook pierde, în același timp, unii din cei mai vechi utilizatori. Aceștia sau renunță la Facebook de tot, sau la Social Media, sau migrează pe rețele noi.

De exemplu, în Vest acesta este, în primul rând, Instagram și după aia Snapchat​. În Republica Moldova, Instagram-ul crește cu pași foarte, foarte mari și probabil că deja anul viitor impactul Instagram-ului se va simți, inclusiv la nivel informațional.”

Europa Liberă: Dar cum mutăm știrile acolo, pentru că e incomod la a produce știri, a le prezenta cumva acolo, dacă e fixat pe imagine doar?

Expertul Artur Gurău în studioul Europei Libere la Chișinău
Expertul Artur Gurău în studioul Europei Libere la Chișinău

Artur Gurău: „Înseamnă că inclusiv partea de comunicare a știrilor va fi mult mai vizuală, pentru că Instagram-ul este o rețea socială, care, în primul rând, pune accentul pe imagini, pe un conținut vizual puternic, frumos. Va trebui să ne adaptăm, pentru că tehnologiile n-au să țină cont de posibilitățile noastre de a ne mișca mai încet sau mai repede. Lucrurile se schimbă, noi trebuie să ținem pasul.”

Europa Liberă: Spuneai că riscăm. Sunt lucruri pe care le cunoaște Internetul despre noi. Iată, un prieten de-al meu spunea că vorbise prin Facebook cool împreună cu un amic de-al său despre Grecia și în următoarele ore lui îi arăta publicitate despre călătorii în Grecia. Noi ce riscăm când prezentăm acolo un anumit soi de informație despre noi și preferințele noastre? Adică, Internetul ar putea să cunoască că undeva se acumulează informație despre preferințele noastre sexuale, culinare, în funcție de călătorii, lecturi... Noi ce riscăm, Maria?

Maria Pilchin
Maria Pilchin

Maria Pilchin: „Eu cred că noi, în primul rând, ne-am asumat acest risc în momentul în care ne-am făcut un cont pe Facebook sau pe oricare altă rețea. Noi am devenit un fel de propriii reporteri ai cotidianului nostru, noi îi anunțăm pe toți despre ce gândim, ce simțim, ce dorințe avem, adică orice cercetător de marketing știe ce înseamnă aceste date pentru marile companii transnaționale și nu doar, nu mai vorbim de serviciile secrete. Eu cred că la ei s-a produs o masivă optimizare și mulți au fost trimiși acasă, pentru că nu mai e nevoie de atâta lume și angajați, întrucât rețelele le fac pe toate, pe de o parte; pe de altă parte, e un soi de bruiaj care le amestecă pe toate și la un moment dat te întrebi: dar cât de important sunt eu, că eu mi-am imaginat că sunt foarte important?

Dar cât de important sunt eu în această economie informațională? Eu cred că nu într-atât, iar cei care sunt foarte importanți – și elitiști există –, credeți-mă că sunt foarte atenți, dacă și stau pe aceste rețele, dar mulți dintre ei nici nu au conturi pe rețele de socializare.

De fapt, sunt două categorii de oameni: săracii, care nu sunt conectați și deconectații, care știu care sunt riscurile. Aș vrea să spun, atunci când, să zicem, mă gândesc ce să postez pe o rețea, și e vorba de Europa Liberă, pentru mine este foarte important ce postez, cum fac acest lucru și pentru cine. Venind din lumea universitară, cu canoanele ei foarte academice, eu vreau să mărturisesc că foarte multă lume dincolo ignoră acest aspect, raportându-se, apropo, la rețelele de socializare ca la un joc al copiilor. Or, venind aici, am înțeles că, de fapt, e o greșeală să ignorăm acest aspect, pentru că viitorul aparține tinerilor și copiilor și viitorul va arăta de o astfel de manieră. Desigur că, atunci când intri pe o rețea de socializare, vezi niște busturi, suntem toți acolo aproape monumentali...”

Europa Liberă: Versiunea perfectă a noastră...

Maria Pilchin: „Versiunea noastră perfectă sau un deziderat al nostru cum am vrea să fim priviți, dar înseamnă că lumea se orientează spre acolo. Și vorbeați despre Instagram și despre imagine. Lumea din ce în ce mai mult pleacă de la o lume axată pe cuvânt – asta am fost 2.000 de ani, creștinismul asta a și însemnat ca civilizație – și se orientează spre o lume a imaginii. Nu știu dacă este bine sau e rău. Noi putem să criticăm, dar într-acolo mergem.”

Europa Liberă: Imagologie, un termen pe care îl folosește Milan Kundera. Am vrut să-l întreb pe Artur. Eu vorbeam cu niște amici despre tânăra generație, anume generația născută din 2000 încoace, generația Z, pare-mi-se că așa se numesc ei. Și ei cumva nu sunt atât de axați pe Facebook, nu au un interes mare pentru imaginea pe care și-o fac acolo, cumva văd ceva arhaic Facebook-ul, au migrat ei spre Instagram și nu-l urmăresc, de exemplu, pe James Patterson, scriitorul, dar hashtag-uri cu James Patterson, pentru că pentru ei e mai important hashtag-ul decât personalitatea. Asta ce ne spune nouă despre tânăra generație, cumva, cum vom surprinde noi, cum vom ajunge cu știrile la ei?

Artur Gurău: „Eu totuși sunt millennial, dar, lucrând cu mai mulți tineri, eu înțeleg că idealurile lor sunt un pic diferite de-ale noastre, pentru că și societatea în care au crescut a fost diferită și, practic, asta este generația care a crescut cu telefonul mobil. Deci, ei nu au fost educați de școală, ei nu au fost educați de universitate. Eu mai mult o să spun: ei n-au fost stricați de universitate, pentru că universitatea la noi pregătește oameni docili, care să execute, practic, executori, care să vină la lucru de la o oră la alta și să nu pună foarte multe întrebări.”

Maria Pilchin: „Cuminți, oameni cuminți...”

Artur Gurău: „Da, oameni cuminți. Această generație este o generație foarte năzbâtioasă și neascultătoare. Și eu mă bucur. Pentru că ei au orizonturile mult mai lărgite decât noi, ei au consumat același conținut de pe YouTube, pe care l-au consumat tinerii din Australia sau din Chicago și, respectiv, viziunile lor cu privire la viață sunt diferite. Ei nu sunt interesați atât de mult de o persoană, cât de o idee.”

Maria Pilchin: „Dar, apropo de întrebarea ta, Alexandru. De fapt, tânăra generație are o poziție foarte curioasă. Ei consideră că pe rețele nu se stă; pe rețele se intră. Ei sunt foarte rapizi și ei gestionează altfel și propria atenție, că zicea Artur de un soi de filtrare a informației, și privitorul devine un filtru și un selector, să zic așa...”

Artur Gurău: „El devine un participant activ al procesului de informare.”

Maria Pilchin: „Da, nu e un obiect pasiv.”

Europa Liberă: Dar care e distanța dintre Republica Moldova, dintre mass-media din Moldova și inovațiile din digital, din lumea digitală? Tu mi-au spus o dată într-o conversație că există o diferență, o prăpastie.

Artur Gurău: „Prăpastia este enormă. Adică, dacă să luăm toate organizațiile care există în Republica Moldova, păi cele care sunt, de exemplu, pentru profit sau companiile, ei explorează mult mai repede aceste oportunități. Când vine vorba de media și de organizațiile neguvernamentale, ele sunt la coada implementării acestor inovații. Deci, din păcate, și asta ar

Înainte să-i învățăm pe alții gândire critică, să aplicăm această gândire critică asupra propriei noastre activități...

trebui să fie ca un semnal de alarmă, ar trebui să punem un semn mare de întrebare la propria noastră activitate. Oare ceea ce facem noi are cu adevărat sens?

Trebuie, înainte să-i învățăm pe alții gândire critică, să aplicăm această gândire critică asupra propriei noastre activități. Noi foarte ușor, și vorbim acum de media, se găsesc foarte multe pricini și scuze că, uite, piața media din Moldova îi dominată, îi controlată ș.a.m.d., dar, în același timp, se oferă puțină atenție și puține soluții la ce este de făcut sau ce poți face tu cu adevărat. Există soluții și există soluții care nu neapărat necesită chiar atât de mulți bani și timp, trebuie doar un pic de pus mintea în mișcare.”

Maria Pilchin: „Dar, apropo, ce zicea Artur despre, să zicem, orientarea spre alte segmente de audiență, nu doar aici, la Chișinău, eu trebuie să spun că, în general, după ’90 culturalii din Republica Moldova și mass-media inclusiv au fost foarte comozi și au stat, așa, în zona asta căldicică urbană și nu prea au coborât spre popor, dacă îmi permiteți această expresie aproape patetică.

Și eu cred că mass-media trebuie să-și pună cizme de cauciuc și să coboare, doar că în momentul în care vorbim despre digital media e nevoie să asigurăm o infrastructură acolo, pentru ca lumea să aibă acces, un copil de 18 ani să poată să privească știri nu doar la biblioteca din sat, dar să poată să aibă și în casa lui un gadget.”

Europa Liberă: Dar acum majoritatea au telefoane. Și, iată, am vrut să vă întreb despre asta. Ce o să funcționeze în 2019 – filmăm vertical sau orizontal mai departe –, cum, care vor fi tendințele care vor funcționa? Și până a ajunge la întrebarea asta am vrut s-o întreb pe Maria: în limba rusă, cum e să postezi într-o țară unde preponderent lumea vorbește în română, tu faci postări în limba rusă?

Maria Pilchin: „Bine, eu nu am o problemă cu chestia asta,

Maria Pilchin
Maria Pilchin

pentru că formarea mea a pornit undeva de la lecturile în rusă, eu am făcut și școală rusă la început. De aceea, pentru mine este și o chestie organică. Doi: îl am pe Ivan în casă, care este un rus și care e un argument în acest sens. Cum mă simt eu postând acolo, care sunt reacțiile?...”

Europa Liberă: Nu. Tu spuneai că funcționează altfel decât în limba română.

Maria Pilchin: „Da. Uneori pot să vină reacții de la unii consumatori media care zic: „Dar nu mai vrem această limbă”. Mi se pare o reacție firească, organică, n-am spus neapărat bună, pentru că eu insist pe distincția dintre limbă și politica dintr-o zonă geopolitică. Sunt lucruri diferite. Doi: de când lucrez în acest proiect, am mers pe diferite grupuri, pe rețele de socializare. Și vreau să vă zic că postările mele de la Europa Liberă se amestecă cu postările altor, să zic, producători media, care au cu totul alte viziuni asupra lumii.

În această imagine, în acest tablou informațional, dacă vreți, eu

Foarte mulți intelectuali și comentatori, și analiști politici de la Chișinău fac o mare eroare, pentru că se izolează într-un soi de ghetou informațional și umblă doar la aceleași posturi TV și radio...

am înțeles că, de fapt, foarte mulți intelectuali și comentatori, și analiști politici de la Chișinău fac o mare eroare, pentru că se izolează într-un soi de ghetou informațional și umblă doar la aceleași posturi TV și radio și nu mai acceptă să meargă la altul unde să-și spună păsul. Or, aici se produce un fel de amestec de opinii, de argumente și de multe ori, de exemplu, am avut o postare cu Gorbaciov, unde au fost reacții totalmente opuse unele față de altele și s-a produs o polemică sănătoasă, după mine. Și eu cred că aceasta este foarte important.”

Europa Liberă: Artur, cum atragem tinerii? Recent am fost și eu, și tu la un congres, la o reuniune, unde s-a discutat despre implicarea influencer-ilor în consumul de știri, cumva, o eficientizare a comunicării dintre profesori, pentru că tinerii nu mai cred în profesori și ar trebui, cumva, în schelăria asta, în schema asta să-i băgăm și pe influenceri, dacă chestia asta nu distorsionează din lucruri.

Artur Gurău: „În niciun caz nu distorsionează, mai degrabă o optimizează, pentru că, așa cum spuneai și tu, există, cumva, o barieră de încredere între generații. Și aici profesorii pot fi șmecheri puțin, deci se pot alia, cumva, cu anumite personaje, cu anumiți oameni pe care acești tineri îi urmăresc și în care au încredere. Și mie mi-a plăcut foarte mult exemplul pe care l-a adus un speaker din Ucraina și care a pornit de la premisa că unul din cei mai buni educatori pentru educație media în anii ’90 a fost Michael Jackson, care prin una din piesele lui, de fapt, povestea despre cum lucrează tabloidele. Deci, asta îmi pare super-fain, să încercăm să implicăm niște artiști pop sau hip-hop, care pot transmite anumite mesaje și ele vor veni într-o manieră foarte accesibilă și simplă, pentru că – hai să fim serioși! – unul din motivele pentru care tinerii nu consumă știri este pentru că limbajul folosit de cei din industrie este unul sofisticat și nu este unul accesibil, este unul prea complicat, cum spunea Maria puțin mai devreme, elitist.

Artur Gurău
Artur Gurău

Trebuie să fim mai simpli și mai accesibili pentru ei, pe de o parte. Deci, asta este una din modalități: prin implicarea unor artiști sau persoane recunoscute. Noi, în același timp, trebuie să înțelegem că noi suntem obligați, practic, să facem asta, pentru că dacă n-o să facem noi asta, au s-o facă alții, artiștii ăștia tot au nevoie de bani, de venituri și ei n-o să trăiască doar din concerte și, respectiv, vor accepta propunerile unor politicieni care vor să-și facă televiziuni situate pe centrul republicii.

Pe de altă parte, sunt foarte multe persoane care cresc acum ca influență pe Instagram, de exemplu, sau pe YouTube. Deci, din punctul meu de vedere, ar trebui să valorificăm mult mai mult oportunitățile unor colaborări reciproc avantajoase, pentru că chiar și acești influenceri sau creatori de conținut, sau talente, ei, de asemenea, își fac propria lor agendă și ei au nevoie, de asemenea, să-și dezvolte o audiență. Practic, este un om care își dezvoltă un brand media personal.

Deci, ar fi super-fain să-i inspirăm pe ei, să le arătăm oportunitățile avantajelor în care ei ar lucra, de exemplu, cu Europa Liberă – de ce nu? – și să faceți niște evenimente unde și ei să aibă un rol activ. Și atunci ar fi câștig de ambele tabere, deci câștigă și Europa Liberă, câștigă și, nu știu, vloggerul care are 30 de mii sau 50 de mii de subscriberi și câștigă și o persoană, o audiență care primește o perspectivă din două direcții, nu din una singură.”

Alexandru Bordian
Alexandru Bordian

Europa Liberă: Dar citeam, dacă să amintesc de Milan Kundera, de el am mai vorbit aici, el spunea că marxismul în sine, la începutul secolului XX, a fost redus printr-o cărticică mai mică, „Capitalul” lui Marx a fost simplificat într-o cărticică mult mai mică, apoi de acolo s-au extras lozinci mai mari, propagate câteva decenii, după care lozincile alea mai mari au fost simplificate și la mai mici, până au ajuns să nu însemne nimic, să nu reprezinte nicio exprimare a marxismului, a leninismului, a ideii lui Marx în sine, până când totul s-a șubrezit și a dus la un colaps al unui imperiu. Dacă chestia asta, cumva, legătura cu influencerii nu duce la o creare a mai multor deșertăciuni, lucruri goale pe dinăuntru, cumva, ambalaje frumoase sau...

Maria Pilchin: „Zilele acestea, scriam într-o postare că am revenit la o carte, cartea lui Baconschi „Facebook – fabrica de narcisism”. Și el vorbește și despre marea trăncăneală, toată lumea vrea să fie importantă, să se afle în treabă. Nu e o dorință, să zic, rea, dar produsul e foarte important. Și această simplificare despre care spunea și Artur, pe de o parte, vă asigur că învățământul s-a simplificat foarte mult și oricum exigențele sunt mari, pentru că s-a schimbat paradigma cunoașterii, din marxism n-a rămas nimic. În anii ’80, ceea ce se întâmpla în spațiul estic n-avea nicio treabă cu marxismul.

De aceea, eu cred că s-ar putea peste 10-20 de ani din valorile occidentale tari, sănătoase să nu rămână mare treabă, pentru că ele vor fi foarte și foarte simplificate. Și aici Internetul, în general, nu vorbim doar despre rețele, poate fi un instrument foarte bun de discernere, pentru că un copil poate fi învățat să fie și pe Internet. De exemplu, eu copilului meu îi spun: „Eu nu voi fi mereu lângă tine. Dacă vezi că ceea ce privești tu e cu injurii, cumva te îngrozește, ieși și cauți altceva”. Și este mult mai important decât eu să stau și să-i dau peste degete permanent. E o chestiune de a învăța să gestioneze și aceasta.

Desigur că semnificațiile se vor muta, ele vor fi supuse unei mutații. Noi, seniorii, pentru că într-acolo ne îndreptăm, s-ar putea să condamnăm și să spunem că e o lume în derivă și e o apocalipsă, cei tineri s-ar putea să spună că noi suntem buni de reciclat. Și atunci vedem noi, decidem noi cum ne lăsăm reciclați, pentru că am mai spus-o: viitorul totuși le aparține lor.”

Artur Gurău: „Aici vreau să adaug doar două momente. Primul: trebuie să înțelegem de ce se întâmplă anumite procese și de ce noi urmărim anumiți oameni. Și, probabil, asta ține, până la urmă, totuși de gândirea critică, ca să înțelegem că, da, influența este pe on-line, este o tendință, este ceva care se întâmplă acum, dar trebuie să înțelegem de ce unii oameni sunt influenți. Noi îi urmărim pe cineva, pentru că ei sunt interesanți pentru noi, ei ne dau o oarecare valoare adăugată, este ceva interesant sau ei, pur și simplu, ne distrează și ne prostesc?

Dacă noi o să avem acest discernământ, vom putea alege grâul de neghină, pe de o parte; pe de altă parte, există tot timpul și va exista și pe viitor o competiție de idei și o competiție de atenție și aceste deșertăciuni despre care tu vorbești, îmi pare rău să-ți spun, dar doar se vor amplifica pe viitor. Ce putem să facem noi, este să încurajăm apariția unor voci de alternativă unor oameni noi care să transmită și să promoveze altfel de idei. Până la urmă, asta este ceea ce putem să facem fiecare dintre noi pe Internet.

Dacă noi nu suntem de acord cu o anumită idee, poziție, putem să facem un pas în față și să spunem cum vedem noi; dacă noi vedem ce se întâmplă, dar nu facem nimic, nu doar că suntem spectatori și complici, dar pur și simplu contribuim la faptul că aceste deșertăciuni vor fi pe viitor și mai tupeiste și vor domina acest spațiu informațional.”

Europa Liberă: Și la urmă vreau, Artur, dacă tot ești mentorul nostru în lumea asta a Instagram-ului și Facebook-ului, să ne spui: ce o să funcționeze, ce o să se consume, iată, din știri, care știri se vor consuma pe Facebook și Instagram în 2019, adică cum ar trebui eu să plasez acolo contentul ca el să se consume?

Artur Gurău: „Eu încerc să împărtășesc și eu niște observații pe care le văd și care funcționează în Vest, pentru că, până la urmă, noi nu inventăm nimic nou. Ce funcționează acum în Vest sunt

Nu mai este suficient, pur și simplu, să punem un mesaj, dar trebuie să generăm un „engagement”, o reacție din partea publicului...

jocurile, sunt chestiile foarte simple care presupun o interacțiune mai activă a consumatorului de informație. Deci, acum nu mai este suficient sau trebuie să ne dăm seama că nu mai este suficient, pur și simplu, să punem un mesaj acolo, dar trebuie să generăm un engagement, o reacție din partea publicului, pe de o parte; pe de altă parte, doar jurnalistul sau doar media nu mai este capabilă să informeze eficient, vorbind de un segment al populației sau societatea întreagă.

Media are nevoie de aliați, există necesitatea de a dezvolta parteneriate cu organizații, cu aceiași influenceri, cu, nu știu... alte media, pentru a combina resursele și a amplifica aceste mesaje. Și trei: există o necesitate critică de a disemina informația pe mai multe platforme. Deci, nu mai este suficient să fii doar la TV sau doar la radio sau nici măcar nu este OK să fii pe Facebook prin pagina ta. Dacă există o anumită știre sau un articol, sau un interviu, trebuie să ne dăm seama că ea va fi consumată de un cerc foarte limitat de oameni, iar dacă noi ne dorim ca această informație să ajungă la mai mulți oameni, trebuie să mergem acolo unde este concentrată atenția lor – în grupurile locale, fie în Bălți, în Strășeni, în Cahul, în Basarabeasca ș.a.m.d., pe Odnoklassniki, pe Instagram și chiar pe podcast-uri. Deci, eu chiar cred că de anul viitor mai multă lume care consuma înainte știrile pe on-line vor deveni, cumva, niște consumatori mai activi de format audio, pentru că văd că chestia crește foarte, foarte repede în Vest.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG