Linkuri accesibilitate

Tendințele de vot conform sondajelor de opinie


Până la alegerile anticipate parlamentare din 11 iulie mai sunt doar 5 zile. Potrivit legislației electorale, sondaje de opinie nu mai pot fi publicate cu 5 zile înainte de data alegerilor.

Tendințele de vot conform sondajelor de opinie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:22 0:00
Link direct

Luni, au fost date publicității încă doua sondaje. Cel al Asociației Sociologilor și Demografilor, arată că patru partide ar accede în Parlamentul de la Chișinău: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu 37,4% și Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (37,1%) – aproape la egalitate cu PAS. La mare distanță este situat Partidul Politic „ȘOR” cu 6,8%, și Partidul Platforma „DA” cu 5,4%. Barometrul Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului pentru Politici Publice, estimează că în viitorul Legislativ ar accede trei formaţiuni: partidul PAS ar obține peste 43 la sută din voturi, Blocul electoral al Comuniștilor şi Socialiștilor - aproape 33 la sută, iar pe locul trei s-ar plasa Partidul Şor cu aproape 8 la sută.

O tendință generală pe care o arată toate sondajele făcute pe durata campaniei electorale, inclusiv cele două publicate luni, e că în viitorul legislativ vor accede, cu certitudine, Partidul Acțiune şi Solidaritate şi Blocul electoral al Comuniștilor şi Socialiștilor. Scorurile pe care le-ar putea acumula cele două formațiuni diferă în fiecare sondaj, însă, în toate cercetările sociologice, ele lasă în urmă, la o distanță convingătoare, pe toți ceilalți competitori. Un alt punct de convergență, inclusiv al celor două cercetări publicate luni, este că PAS deține întâietate, fie la limită, cum o arată sondajul Asociației Sociologilor şi Demografilor, fie la o distanță mai mare, de peste 8 puncte procentuale de Blocul Comuniștilor şi Socialiștilor, sugerată de Barometrul Opiniei Publice.

Nicio formațiune din cele două favorite ale cursei parlamentare – PAS şi Blocul Comuniștilor şi Socialiştilor - nu este creditată în vreun sondaj cu șanse de a prelua de sine stătător guvernarea, cel puțin în distribuția potențialelor scoruri care iau în calcul şi indecișii, ce constituie în medie cam o pătrime dintre cei chestionați. Decisive vor fi așadar câteva variabile, precizează specialiștii: spre cine vor migra voturile indecișilor, cum se vor redistribui cele acumulate de formațiunile mai mici şi cum vor vota alegătorii din diaspora părerile cărora nu sunt cuprinse în marea majoritate a cercetărilor sociologice.

Aceste variabile vor conta şi în cazul acelor formaţiuni care, potrivit diferitor sondaje, ar putea totuşi să acceadă în Parlament deşi la moment sunt puţin peste sau sub pragul de trece, fie la limita lui. Este vorba de Partidul Şor şi de blocul Renato Usatîi, iar în unele cercetări şi de Platforma DA.

Barometrul Opiniei Publice realizat de compania iData la comanda Institutului de Politici Publice a calculat ipotetic posibile distribuții ale voturilor indecișilor şi ale celor din diaspora şi a trasat două posibile scenarii post electorale, prezentate luni de directorul IPP, Arcadie Barbăroşie.

În primul scenariu, conform căruia marea majoritate a voturilor din diaspora vor fi pentru PAS, această formaţiune ar putea obține un scor total de aproape 50 la sută și o majoritate în noul Parlament cu 55 deputați. Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor ar putea obţine ipotetic, conform aceleași scenariu, 34 de locuri în Legislativ, iar Partidul Şor – 12. „În acest caz PAS formează un guvern singur şi purcede la realizarea platformei electorale, având ”

În cel de-al doilea scenariu, potrivit căruia voturile din diaspora s-ar putea repartiza mai pestriț, atât între partidele pro-europene, cât şi cele de stânga, în viitorul Legislativ ar mai putea accede pe lângă PAS, Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor şi Partidul Şor, încă două formațiuni – blocul Renato Ustâi şi Platforma DA. Iar în acest caz PAS nu ar mai obţine majoritatea, precizează Arcadie Barbăroşie, şi va trebui să se coalizeze cu Platforma DA, cel mai probabil, pentru a

Editorialistul Ziarului Naţional Nicolae Negru nota într-un recent articol în care îşi exprimă reținerea față de sondajele din ajunul alegerilor, pe care le clasifică în două categorii cele pro-socialişti şi cele pro-PAS, că există riscul demotivării unor alegători, dacă lucrurile se prezintă ca și cum PAS învinge ușor, fără ajutorul nimănui, având asigurată majoritatea mandatelor. „Descurajarea electoratului pro-european şi pro-românesc prin promovarea unei singure oferte sigure e greşită, orice abandon va fi, matematic vorbind, în favoarea blocului Voronin-Dodon”, afirmă între altele editorialistul.

Vezi comentarii

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG