Linkuri accesibilitate

Tensiuni în Marea Neagră: Ucraina participă la manevre NATO


Nave în formație în timpul exercițiului Sea Breeze

Ucraina, SUA și NATO au început luni manevre militare implicând 32 de ţări de pe șase continente, în Marea Neagră şi în sudul Ucrainei, în ciuda apelurilor Rusiei de a anula vastul exercițiu de război.

Tensiuni în Marea Neagră: Ucraina participă la manevre NATO
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:59 0:00
Link direct

Manevrele Sea Breeze 2021 vor dura două săptămâni, implicând 5.000 de militari NATO şi ai ţărilor aliate, precum şi circa 30 de nave şi 40 de avioane. Vor participa de asemenea distrugătorul cu rachete ghidate USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.

Manevrele vor dura până pe 10 iulie. Ambasada Rusiei la Washington a cerut săptămâna trecută anularea exerciţiilor, iar ministerul rus al apărării a declarat că va reacţiona dacă va fi necesar „pentru a proteja securitatea naţională a Rusiei”.

S-a tras sau nu s-a tras? Manevrele au loc la o săptămână după ce Rusia a afirmat că un avion de tip Suhoi-24 și o navă militară rusească au tras focuri de avertisment, ba chiar și o bombă, în direcția unui distrugător britanic (distrugătorul Defender) care intrase în apele sale teritoriale din Marea Neagră, ceea ce Londra a dezmințit.

Cum a scris-o însă de îndată The Guardian, ministerul britanic al apărării a anunțat rapid că nu s-a tras niciun fel de foc și nicio bombă asupra navei și că distrugătorul britanic n-a făcut decât să traverseze apele teritoriale ale Ucrainei, în apropierea Crimeii, conform dreptului internațional. Evident că aici se situează întreaga problemă, căci pentru Rusia, care a ocupat Crimeea în 2014, acele ape teritoriale ucrainene îi aparțin si sunt de fapt rusești.

Pentru a rezuma: Rusia vorbește despre apele sale teritoriale (zona din jurul Crimeei), în vreme ce Londra insistă că e vorba de apele teritoriale ale Ucraine, anexiunea peninsulei nefiind recunoscută internațional.

Situația s-a complicat însă după descoperirea misterioasă a unor documente militare britanice. BBC a difuzat duminică un scoop: un pachet de documente secrete ale armatei au fost găsite în stradă, la o stație de autobus, și ele au de-a face cu relațiile tensionate cu Rusia, dar și cu povestea distrugătorului britanic asupra căruia Rusia susține că a tras în Marea Neagră.

Reiese din documente că guvernul lui Boris Johnson nu avea cum să fie surprins de reacția rusească, deoarece Johnson prevăzuse în mod explicit posibilitatea ca Moscova să riposteze la prezența distrugătorului britanic în largul Crimeei.

Tensiunile în jurul Crimeei durează din primăvară, când Rusia a comasat efective importante de trupe şi tehnică militară la frontiera cu Ucraina, dintre care o parte au rămas pe loc, deşi pe 22 aprilie Moscova anunţase retragerea lor.

Cu toată iritarea Moscovei, reprezentanți ai marinei SUA au precizat că manevrele au loc în apele internaționale și că Marea Neagră „este deschisă pentru toată lumea”.

Dreptul de a pluti în Marea Neagră

Rusia a încercat în primăvara anului 2019 să sugereze o revizuire a Convenţiei de la Montreux, care reglementează tranzitul şi navigarea prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele.

Prima cerere a venit chiar de la autoritățile ruse din Crimeea, în momentul începerii manevrelor militare NATO din Marea Neagră din acel an. Dintre cele șase țări riverane, trei: România, Bulgaria și Turcia sunt membri în NATO, în vreme ce Ucraina și Georgia sunt parteneri asociați ai NATO și doresc să adere.

Aderarea Ucrainei și Georgiei este însă imposibilă în viitorul apropiat, ambele având părți din teritoriul la Marea Neagră ocupate de Rusia, unul din acestea fiind chiar Crimeea, în largul căreia au loc manevrele NATO, cu participarea tuturor țărilor riverane, inclusiv Ucraina și Georgia.

Convenția de la Montreux, un tratat din 1936 privind trecerea navelor militare prin Bosfor și Dardanele, stabileşte suveranitatea Turciei asupra strâmtorilor care leagă Mediterana de Marea Neagră. Conform convenţiei, navelor țărilor neriverane li se permite să treacă prin strâmtori în timp de pace şi de război, însă trebuie să-i anunțe pe turci cu cel puțin 15 zile înainte.

Odată intrate în Marea Neagră, navele țărilor neriverane, fie civile fie de război, nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Asta înseamnă că țările NATO, atunci când vor să facă manevre de durată mai lungă, trebuie să ruleze navele și să le înlocuiască o dată la fiecare trei săptămâni.

Rusia insistă că manevrele NATO din Marea Neagră sunt o idee periculoasă şi că Moscova ar putea reacţiona în consecinţă. Flota rusă din Marea Neagră organizează întotdeauna, în paralel cu manevrele NATO, propriile sale exerciţii, cu participarea aviaţiei maritime şi a submarinelor.

Dar Convenția de la Montreux limitează și activitatea statelor riverane. Tocmai legat de submarinele Rusiei, Ucraina a informat Turcia că Rusia încalcă sistematic Convenţia de la Montreux, dată fiind frecvenţa trecerilor submarinelor ruseşti prin strâmtoarea Bosfor.

Conform aceleiași convenții, statele riverane Mării Negre îşi pot trimite submarinele dincolo de Marea Neagră numai în scop de efectuare a unor lucrări de întreţinere. Submarinele rusești depistate deseori se îndreaptă, cel mai probabil, spre Siria, însă frecvența lor apare limpede ca o încălcare limpede a Convenției de la Montreux.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG