Săptămâna trecută, expertul Națiunilor Unite în domeniul drepturilor omului Thomas Hammarberg a vizitat regiunea transnistreană ca să evalueze starea de lucruri. În 2013, el a publicat un raport cu peste 30 de recomandări pentru îmbunătățirea situației drepturilor omului în stânga Nistrului. În ce măsură liderii de la Tiraspol au ținut cont de sugestiile organizației internaționale? Un bilanț al vizitei lui Thomas Hammarberg pe malul stâng al Nistrului, realizat de corespondenta Europei Libere la Chișinău.
Thomas Hammarberg: „Raportul pe care l-am publicat în 2013 era unul destul de cuprinzător. Am revenit în regiunea transnistreană ca să văd dacă cele 38 de recomandări au fost implementate. Pot spune că există un progres, mai ales la capitolul social, când e vorba de situația persoanelor cu dizabilități. Primii pași importanți deja se fac și sper că nu vor fi ultimii. Există o recunoaștere a problemei violenței domestice, mai ales în cazul femeilor care sunt bătute, de cele mai multe ori de soții lor sau de alte persoane din familie. Anterior, acest fenomen nu era considerat drept o problemă sau un abuz care ține de domeniul drepturilor omului. Acum am observat că există o înțelegere la scară largă că e vorba de o gravă încălcare a drepturilor omului. Bunăoară, se creează adăposturi pentru femeile care s-au pomenit în această situație, ca ele să se simtă în siguranță.
O altă problemă abordată în raportul precedent a fost răspândirea bolilor grave, mai ales a HIV și a tuberculozei. Desigur, este o problemă majoră. Transnistria a avut anterior o statistică foarte proastă la acest capitol, poate cea mai proastă din Europa. Deja se întreprind măsuri de ameliorare a situației. Proporția încă e mare și e nevoie de mai multă muncă, dar cel puțin există un start. Problema e gravă mai ales în instituțiile penitenciare, în cazul deținuților. Trebuie să se înțeleagă la nivelul administrației că anume cazurile de tuberculoză trebuie să fie raportate imediat ce sunt descoperite, astfel încât alții să nu fie afectați. Se iau măsuri la acest capitol, dar e nevoie și de tratamentul celor care sunt infectați. Se fac primii pași, cred că spiritul este destul de optimist.”
Europa Liberă: Au fost aceste măsuri satisfăcătoare pentru Dvs? Au fost pe măsura așteptărilor?
Thomas Hammarberg: „Nu erau de ajuns ca să rezolve problema, dar desigur înțeleg că asta poate lua ceva timp până când cetățenii sunt educați, până când profesioniștii capătă expertiza ca să abordeze problema. Nu mă așteptam că va exista o soluție finală a problemei, dar sper că vor continua să lupte împotriva acestor boli.”
Europa Liberă: Momentan, ce tipuri de încălcări ale drepturilor omului continuă să existe în regiunea transnistreană? La ce capitol mai trebuie de lucrat?
Mulți copii romi abandonează școlile, ceea ce este destul de grav, fiindcă dacă nu ai educație, îți va fi mai greu să obții un loc de muncă...
Thomas Hammarberg: „Un grup cu deosebit de multe probleme care se află într-o situație precară sunt romii. Există destul de mulți romi în regiunea transnistreană, la fel ca și în restul Republicii Moldova. Ei trăiesc în condiții dificile, ei suferă din cauza discriminării și prejudecăților din partea majorității populației. Mulți copii abandonează școlile, ceea ce este destul de grav, fiindcă dacă nu ai educație, îți va fi mai greu să obții un loc de muncă. Mulți adulți sunt analfabeți și șomeri, deci există multă sărăcie în această comunitate, ceea ce le afectează enorm viața. E nevoie de abordarea acestei probleme în spiritul respectării drepturilor omului.”
Europa Liberă: Și comunitatea LGBT? Mai mulți experți afirmă că în stânga Nistrului persoanele LGBT sunt deosebit de vulnerabile, fiindcă problemele lor sunt trecute sub tăcere…
Thomas Hammarberg: „Da, este un alt grup de care cred că sunt legate multe prejudecăți. Noi toți suntem oameni, cu toții trebuie să beneficiem de ceea ce se numește drepturile omului. Orientarea sexuală nu este un motiv de discriminare sau de maltratare. Din păcate, asta e situația din regiune. În acest caz, cred că e o problemă care depinde de liderii politici care ar trebui să se ridice și să spună că oamenii de aici trebuie să beneficieze de tot ce oferă drepturile omului, niciun tip de violență împotriva lor nu trebuie să fie acceptată, nicio discriminare în școli sau la locurile de muncă.”
Europa Liberă: În se măsură s-a discutat despre problemele sectorului asociativ din stânga Nistrului?
Thomas Hammarberg: „Această problemă s-a discutat destul de mult, atât cu președintele de facto al regiunii, cât și cu de facto ministerul de externe, care la fel reprezintă chestiunile legate de drepturile omului la nivel internațional. Am insistat să subliniez rolul societății civile într-o democrație. Președintele de facto a oferit un scurt discurs prin care a demonstrat respect pentru aceste grupuri. Sper că relațiile dintre autorități și sectorul neguvernamental se vor îmbunătăți semnificativ în viitor. El a vorbit că va încerca să aibă mai multe consultări cu ONG-urile locale și chiar va forma consilii în cadrul cărora s-ar putea întâlni cu regularitate cu activiști, ca să discute diverse probleme și a promis să ia în seamă îngrijorările lor. Cred că e un început promițător.”
Europa Liberă: Cum apreciați conlucrarea Tiraspolului cu autoritățile de la Chișinău? Ambele părți vorbeau deseori despre nemulțumiri legate de acest dialog…
E posibil că acum autoritățile sunt mai deschise și vom fi martorii unor discuții mai constructive dintre malurile Nistrului, inclusiv în cadrul formatului 5+2...
Thomas Hammarberg: „Am fost în stânga Nistrului exact când au avut loc negocierile în format 5+2 de la Roma. Impresia mea despre declarațiile ulterioare a fost că a avut loc un dialog productiv. E posibil că acum autoritățile sunt mai deschise și vom fi martorii unor discuții mai constructive dintre malurile Nistrului, inclusiv în cadrul formatului 5+2. Semnalele pe care le-am recepționat arată că ar putea să înceapă o etapă majoră la capitolul conștientizării importanței respectării drepturilor omului, a faptului că acestea nu trebuie politizate. Ambele părți trebuie să se așeze și să găsească soluții constructive.”
Europa Liberă: În ce măsură credeți că nevoia de a respecta drepturile omului în stânga Nistrului a devenit o carte politică în jocul Tiraspolului și al Chișinăului, o pârghie de influență?
Thomas Hammarberg: „Cred că există o astfel de tendință. Și acest lucru nu se aliniază cu un angajament veritabil în apărarea drepturilor omului. Drepturile omului sunt superioare politicii, acestea țin de fiecare membru al societății. Îmi displac situațiile în care principiile nobile ale drepturilor omului sunt utilizate în mod abuziv în scopuri politice. Mai ales că oricum până la urmă acest lucru va lucra în detrimentul celor care o fac. Din motive evidente, oamenii vor respectarea drepturilor lor.”
Europa Liberă: În același timp, există foarte puțină educație legată de respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului…
Thomas Hammarberg: „Exact, și asta e o problemă majoră. Prea multe persoane nu au nicio idee despre drepturile lor și nu știu cum și unde să se plângă atunci când drepturile lor sunt încălcate. O democrație adevărată într-o societate bazată pe drepturile omului cere ca cetățenii să-și cunoască drepturile. Astfel încât este nevoie de educație despre drepturile omului în școli, printre cetățeni și printre profesioniștii care au de a face direct cu oamenii.”
Europa Liberă: Ce schimbări, în primul rând, ați vrea să vedeți la o următoare vizită în stânga Nistrului?
Thomas Hammarberg: „În primul rând, trebuie să se continue ceea ce s-a început în domeniile menționate anterior. Cred că instituțiile mari, de stil vechi, stil sovietic, trebuie reformate. Persoanele în etate și persoanele cu dizabilități nu trebuie să fie puse în aceeași instituție mare în care lipsește abordarea personală. Trebuie să se creeze posibilitatea ca aceste persoane să trăiască în cadrul comunității, în cadrul familiei. Dezinstituționalizarea este necesară. Mai este nevoie de atenție în sectorul justiției, autoritățile trebuie să se asigure că poliția tratează corect cetățenii. Cei care au comis infracțiuni trebuie să aibă acces la un proces echitabil, trebuie să existe un echilibru dintre apărare și urmărire penală. Judecătorii nu trebuie să fie corupți, ci să fie orientați spre apărarea drepturilor omului. Ei nu trebuie să se lase influențați de bani sau de presiune politică, ci să fie independenți.”
