Deși s-au scurs aproape 6 ani de la intrarea în vigoare a Legii cu privire la asigurarea egalităţii, bilanțul făcut de Consiliul pentru Egalitate, autoritatea împuternicită să identifice cazuri de discriminare, este unul trist: aproape în fiecare zi se înregistrează o plângere motivată, iar numărul de constatări ale discriminării este în creștere de la un an la altul.
Cele mai frecvente sunt cazurile de discriminare a persoanelor cu dizabilități. La fel de multe sunt situațiile de discriminare la locul de muncă, în accesarea serviciilor și în ce privește lezarea demnității umane.
Numărul mare de sesizări depuse la Consiliu s-ar datora faptului că oamenii își cunosc tot mai mult drepturile și sesizează atunci când constată că au fost discriminați, afirmă președintele Consiliului pentru Egalitate Ian Feldman. El spune însă că o problemă este neexecutarea sau contestarea deciziilor Consiliului, cel mai des de către instituțiile statului:
„Noi avem până acum situația în care deciziile Consiliului sunt contestate în mare măsură de instituțiile statului, nu de mediul privat. Cu mediul privat noi lucrăm mult mai eficient. Mediul privat este mai deschis, modifică practici, construiește rampe de acces, ceea ce nu putem să spunem despre instituțiile de stat. Un caz discutat recent și la Comisia parlamentară pentru drepturile omului ține de două persoane, care au stat în aceleași tranșee - una primește o indemnizație de 100 de lei, iar cealaltă – de 135 lei. Nu este clar în ce bază, nu mai vorbim de acest cuantum de 100 de lei. Nimeni nu vrea să explice de ce se întâmplă asta. Și chiar și aceste decizii întâlnesc reticență, nimeni nu se grăbește să le execute”.
Timp de cinci ani, Consiliul pentru Egalitate, care și-a început activitatea în martie 2013, a examinat 678 plângeri și autosesizări. Cele mai frecvente criterii protejate invocate în plângerile depuse la Consiliul pentru Egalitate țin de dizabilitate, gen/sex și vârstă. În anul 2017 au fost înregistrate cu 15 la sută mai multe sesizări decât în anul 2016, iar rata de inadmisibilitate a scăzut de la 55 la 35 la sută, comparativ cu anul precedent.
Olesea Perean, expertă în cadrul Oficiului ONU pentru Drepturile Omului din Moldova, afirmă că asigurarea egalității de șanse, inclusiv de gen, nu este un principiu declarativ, ci unul cât se poate de practic – acolo unde este respectată egalitatea de șanse și de gen, se obține durabilitate în creșeterea economică și bunăstare în societate:
”Atunci când vorbim despre egalitate, în mod normal vorbim despre dreptul de a nu fi discriminat, standarde internaționale, obligațiile statului. Însă este la fel de important să vedem care este impactul asupra societății, când vine vorba despre asigurarea egalității. Studii internaționale arată că implementarea dimensiunii de gen contribuie la creșterea veniturilor, la nivel de întreprindere, iar la nivel social - la creșterea durabilă a societăților, la dezvoltarea culturală. Pornind de la această perspectivă, este important să avem mecanisme viabile și eficiente de asigurare a egalității. Drept rezultat, noi toți o să trăim mai bine, viața fiecăruia va fi de o calitate mai înaltă, o creștere care va persista în timp”.
Datele Consiliului pentru Egalitate arată că cele mai des dicriminate categorii sunt persoanele cu dizabilități, care reprezintă aproape 200 mii de persoane, și femeile, care reprezintă puțin peste jumătate din populația țării. Totuși, la Consiliul pentru Egalitate parvin puține plângeri de la reprezentanții minorităților naționale, inclusiv de la romi. Aceasta, în opinia experților, se explică prin necunoaștere a drepturilor, dar și a lipsei de încredere în justiție și în instituțiile statului.
Una din deciziile Consiliului pentru Egalitate de la sfârșitul anului 2017 l-a vizat pe președintele Igor Dodon, pentru un discurs instigator la ură și la discriminare pe criteriu de orientare sexuală. Consiliul i-a recomandat șefului statului să aducă scuze publice și să-și cântărească cu mai multă responsabilitate declarațiile pe care le face. Decizia vine ca urmare a unei plângeri depuse de persoanele din comunitatea LGBT din Moldova.
Ministerul Sănătății, Muncii Muncii și Protecției Sociale dă asigurari că în anul 2018 vor fi puse în practică mai multe acte normative, menite să asigure șanse egale la muncă și la servicii mai multor categorii de persoane defavorizate, precum și o nouă modalitate de determinare a gradului de dizabilitate, centrată pe aprecierea abilităților. Pentru anul 2018, Guvernul a alocat resurse financiare pentru salarizarea asistenților comunitari, un șir de servicii noi, între care, în premieră, asistența victimelor violenței în familie.
Persoanele care se simt marginalizate, excluse, tratate diferențiat, în manieră mai puţin favorabilă decât alte persoane într-o situaţie comparabilă, sunt în drept să depună o plângere la Consiliul pentru Egalitate, ca să fie repuse în drepturi. Sesizarea poate fi făcută la o linie telefonică dedicată, cu numărul 0-8003-3388, pe portalul Consiliului www.egalitate.md sau direct la sediul instituției.
