Administrarea externă va reveni Agenției Federale pentru Gestionarea Proprietății de Stat (Rosimuscestvo) sau unei alte persoane „desemnate la indicația președintelui”. Administratorul temporar va putea dispune de bunurile mobile și imobile ale companiei, de acțiunile acesteia și de participațiile în capitalul social, exercitând practic o serie de drepturi ale proprietarului.
Decretul vizează companii din sectoarele energetic, industrial, al comunicațiilor, utilităților, transporturilor și logisticii. Sunt menționate în mod explicit și complexele de transport și logistică.
Măsura vine în contextul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra unor obiective din Rusia, în special rafinării, depozite și infrastructură logistică. Până acum, legislația rusă prevedea ca întreprinderile să-și asigure securitatea pe cont propriu sau prin intermediul unor companii private de pază.
„O formă de comerț cu bunuri furate”
Între timp, în Rusia se discută o nouă formă de „privatizare populară”, prin care populația ar fi încurajată să investească în companii confiscate de stat în ultimii ani. Propunerea vine pe fondul problemelor tot mai mari ale economiei ruse, în special al scăderii investițiilor și al deficitului bugetar.
Deși autoritățile ruse, inclusiv Vladimir Putin, continuă să minimalizeze în public efectele războiului asupra economiei, dificultățile sunt tot mai vizibile. Printre acestea se numără scăderea încasărilor fiscale, reducerea numărului de companii active și, mai ales, diminuarea investițiilor — adică a banilor direcționați către dezvoltarea afacerilor.
În acest context, Aleksandr Șohin, șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, a propus ca o parte din activele confiscate de stat să fie scoase pe piața de capital, iar populația să fie încurajată să cumpere acțiuni. El indică drept posibilă sursă de finanțare cele peste 60 de trilioane de ruble aflate în prezent în depozitele bancare ale rușilor.
Economistul Maxim Blant, de la Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, consideră însă că ideea este vulnerabilă și amintește de privatizarea din anii '90. În opinia sa, activele confiscate de stat sunt o investiție riscantă, deoarece proprietatea asupra lor nu oferă garanții suficiente.
„Oamenii înțeleg foarte bine că activele confiscate și trecute în proprietatea statului de la începutul războiului sunt o proprietate extrem de nesigură. Practic, vorbim despre comerț cu bunuri furate”, a spus Blant, într-un interviu pentru Current Time, televiziunea de limbă rusă a RFE/RL.
În opinia sa, problema este că potențialii investitori nu au nicio garanție că proprietatea cumpărată astăzi nu va fi confiscată sau redistribuită ulterior.
Blant avertizează și asupra riscului ca schema să fie folosită de marii oameni de afaceri pentru a cumpăra active la prețuri mici, folosindu-i pe micii investitori drept un fel de „scut”.
Totodată, afirmă expertul, dacă marile companii ruse nu investesc, Kremlinul le-ar putea cere să contribuie la relansarea economiei. Propunerea lui Șohin ar reprezenta însă o modalitate de a evita această presiune.
„Este o încercare de a transfera responsabilitatea. [...] Hai să rezolvăm problema într-un alt fel”, a spus Blant.
El amintește că ideea vânzării activelor confiscate nu este nouă și că ministerul rus de Finanțe a sugerat în repetate rânduri că acestea ar putea fi valorificate pentru a sprijini bugetul. Problema, spune economistul, este că astfel de active sunt foarte greu de vândut la un preț normal.
„Să vinzi ceea ce ai confiscat este practic imposibil. În condițiile actuale, pur și simplu nu există cumpărători dispuși să plătească un preț normal”, a concluzionat analistul.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.