Cum credeți, ce ar reduce cel mai eficient contrabanda de țigări ce ajung din R. Moldova pe piața neagră din România? Click pentru a participa la un SONDAJ
Piața neagră a tutunului din nord-estul României – Moldova românească – a crescut în prima jumătate a anului 2026 la 14,7% din totalul consumului, arată un studiu realizat de Novel Research, publicat zilele trecute.
Autorii cercetării spun că, în mare parte, tutunul de contrabandă care ajunge în marile orașe din apropierea Prutului, în special în Iași, provine din Republica Moldova.
Autoritățile confirmă amploarea fenomenului. În zona administrată de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră – adică în județele de la granița cu R. Moldova (Iași, Vaslui, Botoșani) – capturile de tutun ilegal s-au dublat în 2025 față de 2024. De la 980.000 de pachete, la peste 2 milioane.
Însă cifrele nu spun toată povestea.
Europa Liberă a încercat să afle ce se întâmplă cu marile dosare de contrabandă de țigări ce provin din R. Moldova și de ce – în ciuda acțiunilor de amploare ale autorităților de pe ambele maluri ale Prutului din ultimii ani – fenomenul nu poate fi stopat.
Marile dosare de contrabandă de tutun se sting în justiție
Pe 3 iulie 2026, o instanță din municipiul Iași, România, punea punct celui mai mare dosar de contrabandă de țigări din ultimii ani.
Dosarul a ajuns în justiție după ce a fost instrumentat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) din România, care a alocat resurse importante pentru a destructura ceea ce a numit un grup infracțional organizat.
Agenți sub acoperire, peste 80 de mandate de supraveghere tehnică, filaje, șase transporturi interceptate în trafic și zeci de percheziții au stat la baza acestui dosar, în care au fost trimise în judecată, în cele din urmă, 15 persoane.
Dosarul a trenat nu mai puțin de 5 ani pe rolul Tribunalului Iași până ce, pe 3 iulie, termenul de prescripție a expirat.
Autoritatea Vamală din România a cerut în timpul procesului recuperarea unui prejudiciu de 683.221 de RON, adică peste 2,6 milioane de lei – reprezentând accize, taxe vamale sau TVA neîncasate. A izbutit să încaseze până acum doar 1.300 de RON.
Asta în condițiile în care doar avocații din oficiu ai inculpaților au costat peste 8.000 de RON, adică circa 30.000 de lei, fără a mai ține seama de costurile anchetei propriu-zise, care nu au fost cuantificate.
A fost al doilea dosar de contrabandă de țigări de origine moldovenească închis cu prescrierea faptelor în ultimele săptămâni la Iași. Și al treilea – din tot atâtea din 2026, din întreaga regiune a Moldovei românești, după ce unul soluționat în februarie de Tribunalul Botoșani s-a încheiat tot cu prescrierea faptelor.
În total, potrivit unei centralizări făcute de Europa Liberă, nu mai puțin de 74 de persoane acuzate de contrabandă de țigări au scăpat de condamnări în cele trei cazuri, ca urmare a prescrierii.
Dincolo de neputința justiției din România de a-i pedepsi pe cei care vând țigările de contrabandă moldovenești în orașele și satele de peste Prut, anchetele ne arată și cum funcționează, în detaliu, aceste rețele.
◉ SONDAJ
Din R. Moldova, în piețele din Iași
Mărcile de țigări menționate în dosarele din România sunt cunoscute oricărui fumător din Republica Moldova: Plugarul, Ritm, Ashima, Marble etc.
Cei 680 de kilometri ai Prutului care despart România de R. Moldova rămân ruta preferată a traficanților de țigări.
Din cele trei dosare de crimă organizată eșuate în 2026 în județele Botoșani și Iași aflăm că rețelele au membri pe ambele maluri ale Prutului.
Din cel de la Tribunalul Botoșani reiese că cetățeni moldoveni treceau coletele peste albia râului la ore convenite telefonic – de regulă, seara sau între orele 01:30 și 02:30 – le ascundeau în vegetația de pe mal, iar partea română le prelua cu mașinile. Un singur transport, în noaptea de 23 septembrie 2013: 111 baxuri, adică 55.500 de pachete. Plata se făcea a doua zi, cash.
Din dosarul închis pe 3 iulie la Iași reiese că țigările erau transportate inclusiv cu taxiuri, care creau aparența că se află în timpul unor curse.
Uneori, pentru ca transporturile să reușească, era nevoie de complicități.
În dosarul de la Botoșani, de pildă, care a documentat fapte comise încă din 2013, apare informația că un transport a fost reprogramat pentru că „grănicerii moldoveni nu și-au dat acceptul pentru ora 23:00”.
În același dosar, a fost trimis în judecată și un polițist de frontieră român, care a fost acuzat că îi anunța pe membrii rețelei, prin SMS, despre programarea patrulelor de la frontieră.
Tot în România, în județul Botoșani, un primar de comună era cel care „garanta siguranța locului” de trecere. Pentru asta, era plătit în natură cu 10.000 de pachete per transport.
În nota de fundamentare a unui proiect de lege adoptat de Guvernul Republicii Moldova se menționează că, în ultimii ani, în schema contrabandei de pe un mal al Prutului pe celălalt au intrat și dronele.
Folosind rețelele mobile de date de pe cartele anonime, infractorii manevrează de la distanță drone cu țigări sau alte produse de contrabandă. 129 de astfel de cazuri au fost înregistrate doar în 2025, de zece ori mai multe decât în 2020.
De ce scapă contrabandiștii din România
Prescrieri precum cele din dosarele de la Iași și Botoșani nu sunt o raritate în România. Mii de dosare a căror soluționare s-a întins pe mai mulți ani au avut aceeași soartă, după o serie de decizii ale Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au redus termenele de prescripție. În cazul contrabandei de țigări, o altă decizia a Curții Constituționale, din 2022, a stabilit un termen de prescripție de doar 5 ani.
Un paradox: În interiorul R. Moldova, contrabanda scade
Datele Novel Research pentru luna mai – studiu realizat la comanda marilor producători de tutun – plasează piața neagră a țigărilor la 10,5% din consumul total al României.
Regiunea de nord-est a înregistrat însă cea mai abruptă creștere din țară, cu 6,6 puncte procentuale față de anul precedent, până la 14,7%.
„Observăm creșteri îngrijorătoare în nord-est, alimentate de influxuri din Republica Moldova și producție din Ucraina”, a declarat directorul general al Novel Research, Marian Marcu.
La nivel național, Republica Moldova rămâne a doua sursă a pieței negre românești, cu 15,1%, după Bulgaria (27,7%).
Un paradox: dacă în regiunea omonimă din România comerțul cu țigări de contrabandă crește, în interiorul Republicii Moldova fenomenul e în scădere.
În 2023, 12% din țigările din R. Moldova erau de contrabandă, în timp ce în 2025 această cifră a ajuns la 7,9%.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
